Uniunea Europeană pregătește viitorul program Erasmus+ pentru perioada 2028–2034, iar discuțiile vizează extinderea mobilităților de învățare, cooperarea între instituții, participarea tinerilor și accesul mai echitabil la oportunități europene. Pentru tinerii români, miza este directă: bursele, schimburile universitare, proiectele de tineret, voluntariatul și formarea profesională depind de modul în care va fi construit și finanțat noul Erasmus+ după 2027.
Erasmus+ după 2027: de ce subiectul contează acum
Erasmus+ este unul dintre cele mai cunoscute programe ale Uniunii Europene. Pentru mulți tineri, numele său este asociat mai ales cu studenții care pleacă un semestru la o universitate din altă țară. În realitate, programul este mai larg: include educație școlară, formare profesională, învățământ superior, educația adulților, tineret și sport.
Actualul ciclu Erasmus+ acoperă perioada 2021–2027. De aceea, instituțiile europene discută deja forma viitorului program pentru perioada 2028–2034. Comisia Europeană a prezentat în iulie 2025 o propunere pentru un Erasmus+ consolidat după 2027, iar Consiliul Uniunii Europene a stabilit, în mai 2026, poziția sa privind programul viitor.
Pentru România, aceste negocieri sunt importante deoarece accesul tinerilor la mobilități europene nu depinde doar de interesul individual, ci și de buget, reguli, instituții partenere, sprijin administrativ și capacitatea școlilor, universităților și organizațiilor de tineret de a scrie și implementa proiecte.
Ce propune Comisia Europeană pentru perioada 2028–2034
Comisia Europeană a anunțat o propunere pentru un program Erasmus+ consolidat pentru perioada 2028–2034. Potrivit Comisiei, viitorul program ar urma să susțină mobilitatea de învățare de la vârste mai mici și dezvoltarea capacității instituțiilor din educație, formare, tineret și sport.
Această direcție arată că Erasmus+ nu mai este tratat doar ca un program universitar. Mobilitatea poate începe în școală, poate continua în învățământul profesional și tehnic, în universități, în organizații de tineret, în voluntariat sau în programe pentru adulți.
Pentru tinerii români, extinderea accesului este importantă mai ales în zonele în care oportunitățile europene ajung greu: mediul rural, orașele mici, liceele tehnologice, școlile cu resurse reduse sau comunitățile vulnerabile.
Un Erasmus+ mai larg poate însemna mai multe șanse pentru elevi, ucenici, studenți, tineri lucrători, voluntari și tineri care nu sunt încă integrați într-un traseu educațional sau profesional stabil.
Poziția Consiliului UE: continuitate, dar și extinderea oportunităților
Consiliul Uniunii Europene a anunțat, pe 11 mai 2026, că a convenit poziția sa privind viitorul Erasmus+. Potrivit Consiliului, programul va continua să sprijine educația și formarea, tineretul și sportul, dar ar urma să extindă oportunitățile legate de voluntariat, participare și dezvoltarea talentelor în Europa.
Această formulare este relevantă pentru că mută accentul de la mobilitatea academică clasică spre o înțelegere mai largă a participării tinerilor. Erasmus+ poate deveni nu doar o bursă pentru studenți, ci și un instrument pentru implicare civică, dezvoltare personală, cooperare între organizații și acces la experiențe europene diverse.
În paralel, miniștrii europeni au discutat și despre viitoarea Strategie a UE pentru tineret după 2027, inclusiv în cadrul Dialogului UE cu tinerii. Această strategie este importantă deoarece stabilește prioritățile politice ale Uniunii în raport cu tinerii, nu doar finanțarea unui program.
De ce Erasmus+ contează pentru tinerii români
Pentru un tânăr din România, Erasmus+ poate însemna primul contact direct cu un alt sistem educațional european. Poate însemna un semestru la o universitate din Franța, Italia, Spania, Germania sau Polonia. Poate însemna un stagiu de practică într-o companie, un schimb de tineri, un proiect de voluntariat, o colaborare între licee sau o experiență de formare pentru un lucrător de tineret.
Impactul nu este doar academic. Participarea la Erasmus+ poate schimba felul în care un tânăr își înțelege profesia, comunitatea și locul în Europa. Tinerii se întorc adesea cu competențe lingvistice mai bune, mai multă autonomie, experiență interculturală și o înțelegere mai clară a opțiunilor profesionale.
Pentru România, aceste experiențe contează și la nivel social. O generație care circulă, compară sisteme, lucrează în echipe internaționale și înțelege instituțiile europene poate contribui mai matur la dezbaterea publică, la administrație, educație, economie și societate civilă.
Problema accesului: cine ajunge, de fapt, la Erasmus+
Una dintre întrebările esențiale pentru noul Erasmus+ este accesul echitabil. Programul are o imagine foarte bună, dar nu toți tinerii au aceleași șanse să participe.
Pentru un student dintr-un centru universitar mare, cu departament de relații internaționale funcțional, informația este mai ușor de găsit. Pentru un elev dintr-o localitate mică, pentru un tânăr dintr-o familie cu venituri reduse sau pentru un cursant din învățământul profesional, accesul poate fi mult mai dificil.
Obstacolele cele mai frecvente sunt:
- lipsa informațiilor clare;
- teama de costuri suplimentare;
- birocrația;
- nivelul insuficient de limbă străină;
- lipsa sprijinului din partea instituției de origine;
- diferențele dintre burse și costul real al vieții în țara gazdă;
- dificultatea de a găsi stagii sau parteneri potriviți.
De aceea, discuția despre Erasmus+ după 2027 nu ar trebui să fie doar despre bugetul total, ci și despre cine ajunge efectiv să folosească programul.
Organizațiile de tineret avertizează asupra riscului de diluare
Propunerea pentru viitorul program a fost primită pozitiv de mulți actori europeni, dar a generat și critici. Forumul European al Tineretului a avertizat, în iulie 2025, că noua propunere a Comisiei ar putea elimina capitolul dedicat tineretului și finanțarea minimă rezervată pentru acest domeniu, dacă forma propusă va fi aprobată.
Această critică este importantă. Din perspectivă instituțională, integrarea mai multor domenii într-un program mare poate părea eficientă. Din perspectiva organizațiilor de tineret, există însă riscul ca proiectele pentru tineri să piardă vizibilitate și finanțare în competiție cu domenii mai mari, precum educația formală sau universitățile.
Pentru România, acest aspect contează deoarece multe oportunități pentru tineri nu vin doar prin universități. ONG-urile, centrele de tineret, asociațiile studențești, grupurile informale și lucrătorii de tineret au un rol important în accesul la experiențe europene, mai ales pentru cei care nu se regăsesc complet în traseul educațional clasic.
Erasmus+ nu este doar despre universități
O percepție frecventă este că Erasmus+ se adresează aproape exclusiv studenților. Aceasta este o imagine incompletă. Programul sprijină mobilități și proiecte în educația școlară, formare profesională, educația adulților, tineret și sport. Analizele Parlamentului European arată că Erasmus+ include acțiuni-cheie care vizează și schimburile de tineri, mobilitățile lucrătorilor de tineret și învățarea non-formală.
Această dimensiune este esențială pentru România. Nu toți tinerii urmează o facultate. Nu toți ajung într-un centru universitar mare. Nu toți au acces la consiliere, limbi străine sau rețele internaționale.
Un Erasmus+ relevant după 2027 ar trebui să ajungă și la:
- elevi din licee teoretice, tehnologice și vocaționale;
- tineri din mediul rural;
- cursanți din învățământul profesional și dual;
- tineri cu dizabilități;
- tineri din familii cu venituri reduse;
- organizații locale de tineret;
- voluntari și lucrători de tineret;
- tineri care au nevoie de competențe pentru tranziția spre piața muncii.
Dacă programul rămâne accesibil doar celor deja informați și mobili, impactul său social va fi limitat.
Strategia UE pentru tineret după 2027
Pe lângă viitorul Erasmus+, Comisia Europeană pregătește și propuneri pentru Strategia UE pentru tineret după 2027. Portalul European pentru Tineret arată că procesul va include contribuții din partea organizațiilor de tineret, autorităților naționale și persoanelor interesate.
Strategia UE pentru tineret contează deoarece stabilește direcțiile mari ale politicilor pentru tineri: participare democratică, incluziune, sănătate mintală, educație, muncă, tranziție verde, digitalizare și acces la oportunități.
Pentru tinerii români, această strategie poate influența felul în care sunt gândite programele europene, prioritățile de finanțare și rolul organizațiilor de tineret. Erasmus+ este instrumentul financiar cunoscut, dar strategia este cadrul politic mai larg.
O strategie bună după 2027 ar trebui să plece de la problemele reale ale tinerilor: costul locuirii, accesul la educație de calitate, sănătatea mintală, tranziția de la școală la muncă, precaritatea, neîncrederea în instituții și participarea redusă la decizie.
Ce ar trebui să urmărească România
România nu ar trebui să trateze negocierile europene despre Erasmus+ ca pe un subiect îndepărtat. Modul în care va arăta programul după 2027 va influența direct școlile, universitățile, ONG-urile, autoritățile locale și tinerii.
Câteva priorități ar trebui urmărite atent:
- menținerea unui buget suficient pentru mobilități;
- sprijin real pentru tinerii cu oportunități reduse;
- finanțare clară pentru sectorul de tineret, nu doar pentru universități;
- simplificarea procedurilor pentru organizații mici;
- burse care să țină cont de costul real al vieții;
- sprijin pentru învățământul profesional și tehnic;
- acces mai bun pentru mediul rural;
- recunoașterea competențelor dobândite prin mobilități și voluntariat.
Aceste priorități nu sunt doar administrative. Ele stabilesc cine va avea acces la Europa în practică, nu doar în discurs.
Ce pot face tinerii până la noul program
Până la intrarea în vigoare a noului Erasmus+ după 2027, tinerii pot folosi oportunitățile existente în actualul program. Studenții pot urmări anunțurile departamentelor de relații internaționale din universități. Elevii pot întreba școlile despre parteneriate Erasmus+. Tinerii implicați în ONG-uri pot urmări apelurile pentru schimburi de tineri, proiecte de participare sau mobilități pentru lucrători de tineret.
Un pas important este informarea directă din surse oficiale. Portalul Erasmus+ al Uniunii Europene oferă informații despre program, iar în fiecare țară există agenții naționale care gestionează apelurile și ghidurile pentru aplicanți.
Pentru tinerii care nu sunt încă conectați la o organizație sau instituție, primul pas poate fi mai simplu: participarea la o asociație studențească, un ONG local, un centru de tineret sau un proiect de voluntariat. Multe oportunități Erasmus+ apar prin organizații, nu doar prin aplicații individuale.
Context: revenirea Regatului Unit în Erasmus+
Un element relevant în discuția despre viitorul Erasmus+ este revenirea Regatului Unit în program. Potrivit Associated Press, Regatul Unit urmează să reintre în Erasmus începând cu ianuarie 2027, după ieșirea din program în urma Brexitului. Acordul ar permite studenților, ucenicilor și educatorilor din UE și Regatul Unit să studieze sau să se formeze reciproc în cadrul programului.
Această evoluție arată că Erasmus+ rămâne un instrument atractiv chiar și dincolo de granițele stricte ale Uniunii Europene. Pentru tinerii români, revenirea Marii Britanii ar putea conta prin extinderea destinațiilor disponibile, dacă instituțiile românești și britanice vor dezvolta parteneriate concrete.
Totuși, efectele practice vor depinde de regulile finale, de finanțare și de modul în care universitățile și instituțiile participante vor organiza mobilitățile.
Date utile
Principalele informații confirmate public:
- actualul Erasmus+ acoperă perioada 2021–2027;
- Comisia Europeană a propus un Erasmus+ consolidat pentru perioada 2028–2034;
- viitorul program ar urma să susțină mobilitatea de învățare de la vârste mai mici și cooperarea în educație, formare, tineret și sport;
- Consiliul UE a stabilit, în mai 2026, poziția sa privind viitorul Erasmus+;
- Consiliul indică extinderea oportunităților legate de voluntariat, participare și dezvoltarea talentelor;
- Comisia pregătește și Strategia UE pentru tineret după 2027;
- organizațiile europene de tineret cer garanții că sectorul de tineret nu va pierde finanțare și vizibilitate;
- Regatul Unit urmează să revină în Erasmus începând cu 2027, potrivit informațiilor publice disponibile.
Ce rămâne neclar
Mai multe detalii esențiale depind de negocierile europene și de viitorul buget multianual al Uniunii Europene. În acest moment, trebuie urmărite câteva întrebări:
- care va fi bugetul final al Erasmus+ pentru 2028–2034;
- cât din finanțare va merge explicit către tineret;
- cum vor fi sprijiniți tinerii cu oportunități reduse;
- dacă procedurile vor deveni mai simple pentru organizațiile mici;
- cum va fi integrată dimensiunea de voluntariat și participare;
- ce rol vor avea școlile, liceele tehnologice și formarea profesională;
- cum vor fi adaptate bursele la costurile reale din țările gazdă.
Aceste clarificări vor arăta dacă Erasmus+ după 2027 va deveni cu adevărat mai accesibil sau va rămâne, în practică, mai ușor de folosit de instituțiile deja puternice.
Concluzie
Erasmus+ după 2027 nu este doar o negociere birocratică la Bruxelles. Este o decizie care va influența felul în care tinerii români vor putea studia, lucra, face voluntariat și colabora în Europa în următorul deceniu.
Pentru România, miza este ca programul să nu rămână accesibil doar studenților bine informați din marile centre universitare. Erasmus+ trebuie să ajungă și la elevi, tineri din mediul rural, cursanți din învățământul profesional, voluntari, organizații mici și comunități care au avut până acum acces limitat la oportunități europene.
Un program european este valoros nu doar prin bugetul său, ci prin capacitatea de a schimba trasee personale. Pentru mulți tineri, o mobilitate Erasmus+ poate fi prima experiență care le arată că Europa nu este doar o instituție, ci un spațiu în care pot învăța, contribui și decide mai informat asupra viitorului lor.