Gen Z și cluburile par să se împace din nou în 2026, însă generația care a fost descrisă ani la rând drept prea atentă la sănătate, prea conectată la telefon și prea puțin interesată de viața de noapte începe să petreacă după propriile reguli. Vogue Business identifică o nouă generație de „club kids” atrasă de petreceri fără telefoane, DJ cu comunități puternice online, haine second-hand, evenimente de zi și experiențe care par mai autentice decât activările clasice ale brandurilor.
Schimbarea este interesantă și pentru România, unde festivalurile, cluburile și evenimentele de entertainment concurează pentru același public tânăr.
Pentru această generație, simpla promisiune a unei nopți într-un club cunoscut nu mai pare suficientă. Contează cine pune muzica, cine mai merge, cum arată comunitatea, cât costă experiența și dacă locul oferă ceva ce nu poate fi reprodus printr-un scroll pe TikTok.
Gen Z și cluburile: generația „care nu petrecea” începe să iasă din nou
Una dintre ideile pe care Vogue le contestă este imaginea unei generații care ar fi renunțat aproape complet la petreceri.
Datele citate de publicație arată că 68% dintre tinerii de 23 de ani incluși într-un studiu britanic declaraseră episoade de consum excesiv de alcool în ultimul an, iar 29% spuneau că acestea se întâmplă cel puțin lunar.
În același timp, comportamentul nu este identic cu cel al generațiilor precedente.
NielsenIQ arăta la finalul lui 2025 că 31% dintre consumatorii Gen Z din Europa declarau că beau mai puțin alcool decât înainte, față de 15% care spuneau că beau mai mult. Cercetarea avertiza însă împotriva etichetei simpliste de „generație sobră”: tinerii continuă să consume alcool, dar mai selectiv și mai deliberat.
Asta explică de ce pot exista simultan cluburi pline și o cerere tot mai mare pentru cocktailuri fără alcool, petreceri de zi sau evenimente unde băutura nu reprezintă punctul central al experienței.
Petrecerea poate începe după-amiaza și se poate termina înainte de miezul nopții
Vogue identifică o altă schimbare: ieșitul în oraș nu mai trebuie să înceapă la miezul nopții și să se termine dimineața.
Într-un sondaj citat de publicație, doar 16% dintre tinerii intervievați spuneau că ies după ora 22:00 mai des decât înainte.
De aici apar petrecerile de zi, DJ seturile în cafenele, evenimentele pe plajă și formatele care combină muzica cu mâncarea, moda sau wellness-ul.
Casablanca, de exemplu, a organizat în Ibiza atât seri de club, cât și un eveniment într-un resort unde meniul punea accent pe smoothie-uri detox și o atmosferă mai relaxată. YSL Beauty a organizat la Milano o ediție fără alcool a seriei sale Block Party.
Este un semn că industria încearcă să răspundă unui public care vrea să danseze, dar nu consideră obligatoriu ca experiența să fie legată de alcool sau de o noapte pierdută complet.
Club fără telefon: luxul de a nu fi filmat
Poate cea mai interesantă tendință este revenirea petrecerilor în care telefonul este lăsat deoparte.
Vogue scrie despre succesul unor evenimente precum Lost, din Londra, unde camerele telefoanelor sunt acoperite, după modelul unor cluburi berlineze. Clubul Palais din Peckham funcționează, de asemenea, cu o politică fără telefoane.
Motivul nu este doar nostalgia pentru o perioadă fără social media.
Pentru mulți tineri, faptul că orice moment poate fi filmat și publicat a schimbat felul în care se comportă pe ringul de dans. Vogue notează că tinerii sunt tot mai preocupați de posibilitatea de a fi filmați în timp ce dansează.
Dacă fiecare mișcare poate ajunge pe TikTok în dimineața următoare, libertatea de a te comporta spontan scade.
Un club fără telefon încearcă să refacă exact această libertate: oamenii sunt încurajați să danseze fără să își construiască simultan imaginea pentru internet.
Într-o generație asociată aproape permanent cu smartphone-ul, deconectarea începe să devină ea însăși o experiență premium.
DJ-ul devine mai important decât clubul
O altă schimbare este modul în care tinerii aleg unde ies.
În trecut, un club își putea construi reputația pe termen lung și publicul venea pentru numele locului.
Acum, creatorii de conținut și DJ-ii pot muta comunități întregi de la un eveniment la altul.
Vogue îl dă ca exemplu pe John Summit, DJ american cu aproximativ două milioane de urmăritori pe Instagram și peste un milion pe TikTok, care și-a început în 2026 rezidența la UNVRS din Ibiza. Publicul său tânăr include persoane care călătoresc special pentru a participa la concertele lui.
Un fenomen similar apare în jurul DJ-ului britanic Josh Baker, a cărui rezidență de la Amnesia a atras un public mai tânăr decât unele dintre numele tradiționale ale clubului.
Pentru generația TikTok și Instagram, DJ-ul nu mai este doar omul aflat în spatele pupitrului.
Poate fi creator de conținut, influencer, reper vestimentar și motivul principal pentru care cineva cumpără un bilet sau rezervă un zbor.
Influencerii au revenit și ei pe ringul de dans
Schimbarea se vede inclusiv în tipul de imagini publicate de influencerii mari.
Vogue observă că estetica post-pandemie asociată cu wellness, Pilates și brunch începe să fie completată de o imagine mai dezordonată și mai orientată spre petrecere.
Creatoare precum Alix Earle, Anastasia Karanikolaou, Justine Skye sau Olivia Neill au publicat în această vară imagini din Ibiza și de la festivaluri, inclusiv videoclipuri mai puțin controlate de pe ringul de dans.
Asta poate părea un detaliu superficial, dar influencerii funcționează și ca indicator cultural.
Dacă în urmă cu câțiva ani feed-ul ideal era construit în jurul cafenelelor, sportului și unui stil de viață foarte controlat, în 2026 apare din nou ideea că ieșitul, dansul și dezordinea controlată pot fi aspirative.
Moda de club se întoarce spre Tumblr și anii 2010
Noua cultură de club vine și cu propria estetică.
Vogue identifică o revenire puternică a influențelor Tumblr din anii 2010: indie sleaze, emo, neon, haine rupte, lenjerie purtată ca piesă exterioară, cizme cu blană, urechi de pisică și camere foto digitale decorate.
O parte importantă a hainelor nu vine însă din magazinele clasice.
Tinerii cumpără de pe Vinted, din second-hand-uri, târguri sau își modifică singuri hainele.
Aici apare un contrast interesant.
Cluburile și festivalurile pot deveni tot mai sofisticate comercial, dar estetica publicului se inspiră deseori din DIY și din refolosirea hainelor.
Pentru Gen Z, o piesă rară găsită la mâna a doua poate avea mai multă valoare culturală decât un outfit complet cumpărat dintr-un singur magazin.
Clubul redevine laborator pentru modă
Relația dintre modă și cluburi nu este nouă.
Designerul Charles Jeffrey spune în Vogue că spațiile de noapte au funcționat mereu ca laboratoare pentru idei vestimentare noi, pentru că oamenii combină acolo haine și estetici înainte ca acestea să fie transformate în tendințe comerciale.
Designerul Chet Lo exprimă aceeași idee: tinerii care merg în cluburi se află frecvent înaintea tendințelor de masă.
Diferența din 2026 este viteza cu care o estetică poate pleca de pe ringul de dans și ajunge pe TikTok, apoi într-o colecție comercială.
Clubul și social media funcționează astfel împreună: unul produce imaginea, celălalt o distribuie.
Brandurile vor să intre în club, dar Gen Z simte repede publicitatea forțată
Succesul noii culturi de club a atras inevitabil moda și marile branduri.
În Ibiza, YSL Beauty, Casablanca și Armani Exchange au organizat sau susținut în această vară evenimente legate de scena de club.
Problema este că publicul tânăr reacționează diferit la sponsorizare.
Un logo mare și câteva panouri luminoase nu garantează automat relevanță culturală.
Sursele citate de Vogue spun că Gen Z este foarte atentă la diferența dintre un brand care contribuie la o comunitate și unul care încearcă doar să împrumute imaginea acesteia.
De aceea, colaborările considerate mai credibile tind să lase controlul artistic în mâna DJ-ilor, promotorilor sau creatorilor care fac deja parte din scenă.
Brandul poate finanța sau susține evenimentul, dar nu trebuie să pară că a construit o petrecere doar pentru a transforma participanții în conținut publicitar.
Prietenii încă bat algoritmul
Chiar dacă DJ-ii și influencerii au o influență mare, Vogue notează că recomandarea prietenilor rămâne esențială pentru publicul care urmărește mai atent scena de club.
Tinerii nu urmăresc obligatoriu un singur club.
Ei urmăresc oameni, colective, DJ, grupuri de prieteni și comunități.
Asta schimbă inclusiv modelul economic al vieții de noapte.
Un local nu mai poate presupune că publicul va reveni doar pentru că numele său este cunoscut. Trebuie să construiască permanent motive pentru revenire: un line-up bun, o comunitate, siguranță, atmosferă și prețuri acceptabile.
Ce ar putea însemna tendința pentru cluburile și festivalurile din România
Piața românească are propriile particularități, dar câteva dintre tendințele descrise de Vogue sunt deja ușor de recunoscut.
Festivalurile au devenit destinații în sine, iar artiștii și creatorii online influențează puternic alegerea evenimentului.
În paralel, publicul caută tot mai multe formate care depășesc clubul tradițional: petreceri pe terase, evenimente în aer liber, concerte de zi, pop-up-uri și experiențe care combină muzica cu gastronomia sau moda.
Pentru operatorii români, lecția poate fi simplă.
Gen Z nu trebuie convinsă doar să cumpere o intrare. Trebuie să simtă că merită să fie acolo.
Un eveniment cu telefoane ridicate permanent, produse scumpe și branding agresiv poate arăta bine online, dar poate produce o experiență slabă în realitate.
În sens invers, o petrecere mai mică, cu un DJ urmărit de comunitate, reguli clare și o atmosferă în care publicul se simte liber poate deveni virală tocmai pentru că oamenii au simțit că au participat la ceva autentic.
Gen Z nu a abandonat viața de noapte. O redefinește
Imaginea unei generații care preferă exclusiv Netflix, wellness și seri acasă pare tot mai puțin suficientă pentru a explica vara lui 2026.
Tinerii ies, dansează și uneori beau, dar aleg mai atent unde își cheltuiesc timpul și banii.
Unii vor o noapte fără telefon. Alții vor un DJ pe care îl urmăresc de ani de zile online. Unii vor cocktailuri, alții smoothie-uri și muzică la prânz.
Iar mulți vor ca locul în care merg să aibă o comunitate și o identitate proprie.
Gen Z și cluburile nu se întorc pur și simplu la modelul generațiilor precedente. Noua cultură de noapte combină paradoxal online-ul și nevoia de deconectare, moda second-hand și brandurile de lux, consumul de alcool și mișcarea „sober curious”, nostalgia anilor 2010 și dorința de experiențe care să pară noi.
Pentru industria de entertainment, acesta poate fi principalul mesaj al momentului: publicul tânăr încă vrea să petreacă, dar nu mai acceptă atât de ușor să i se spună cum trebuie să arate o petrecere.