Cliff Tan și AI au ajuns în centrul unei dispute care spune multe despre frica actuală din industriile creative: celebrul creator al canalului Dear Modern și-a cerut scuze după ce mii de urmăritori l-au criticat pentru promovarea unei platforme de inteligență artificială, dar susține în continuare că designerii care evită complet tehnologia riscă să rămână în urmă profesional.
Tan are aproximativ 2,4 milioane de abonați pe YouTube și 3,6 milioane de urmăritori pe TikTok și este cunoscut tocmai pentru stilul său foarte „analog”: desene făcute de mână, machete cu mobilier și explicații simple despre amenajarea spațiilor și feng shui.
De aceea, reacția publicului a fost atât de puternică atunci când creatorul a publicat o reclamă plătită pentru Dreamina, platformă de generare AI care folosește modele dezvoltate de ByteDance.
Pentru o parte dintre urmăritori, reclama a părut să contrazică exact lucrurile pentru care îl apreciau.
Pentru Tan, însă, experimentul avea altă semnificație: să arate cum poate fi folosit AI pentru a accelera o etapă tehnică fără ca acesta să înlocuiască ideea designerului.
Cliff Tan și AI: ce a făcut în reclama care a provocat scandalul
În materialul sponsorizat, Cliff Tan pornește de la propriile schițe desenate de mână.
El le introduce în Dreamina și folosește instrumentul pentru a transforma desenul într-o reprezentare animată a planului unei încăperi. Business Insider notează că Tan a încercat chiar în reclamă să traseze o limită între utilizarea AI ca instrument și folosirea lui pentru generarea ideilor.
Dreamina este o platformă destinată generării și editării imaginilor și videoclipurilor cu inteligență artificială. Produsele sale actuale includ modelele Seedream și Seedance dezvoltate de ByteDance.
Pentru un arhitect sau designer, un asemenea instrument poate transforma o schiță într-o vizualizare mai rapid decât unele procese tradiționale de randare sau animație.
Tan spune că acesta era și scopul demonstrației sale.
El nu a cerut AI-ului să îi inventeze amenajarea. A pornit de la o idee proprie și a folosit software-ul pentru prezentarea ei.
Diferența tehnică nu i-a convins însă pe mulți dintre fani.
„Nu vă vindeți AI-ului”
Comentariile au venit rapid.
Business Insider relatează că unul dintre mesajele prin care Tan era rugat să nu „se vândă” inteligenței artificiale a strâns aproximativ 1.800 de aprecieri. Alți urmăritori au criticat ceea ce considerau o capitulare în fața conținutului generat artificial.
Tan spune că anticipase reacții negative, dar nu amploarea lor.
O parte dintre urmăritori au simțit că omul pe care îl urmăreau tocmai pentru desenele, explicațiile și soluțiile sale personale devenise parte din tendința pe care ei o criticau.
Aici controversa depășește o simplă reclamă.
Creatorii precum Cliff Tan nu vând doar informație. Ei construiesc o relație cu publicul în jurul unei identități.
În cazul său, aceasta este legată de ideea de creativitate umană, desen, gândire spațială și rezolvarea personală a unei probleme de design.
Când un asemenea creator promovează AI, o parte a publicului interpretează gestul ca pe o schimbare de tabără.
Cliff Tan și-a cerut scuze, dar nu a șters reclama
După reacțiile primite, Tan a publicat un mesaj în care și-a cerut scuze celor pe care i-a dezamăgit.
El nu a retras însă materialul sponsorizat și nici nu și-a schimbat poziția asupra rolului AI în industrie.
Într-un interviu acordat Business Insider, designerul a explicat că i s-ar părea chiar „iresponsabil” să ignore complet AI atunci când tehnologia este deja folosită în arhitectură și design interior.
Mesajul său pentru profesioniști este clar: instrumentele trebuie înțelese chiar dacă nu sunt folosite pentru fiecare etapă a muncii.
Tan consideră că industria adoptă deja asemenea tehnologii și că un designer care refuză să învețe cum funcționează poate ajunge dezavantajat în raport cu cei care le folosesc.
El a precizat însă că nu intenționează să folosească AI pentru realizarea videoclipurilor care l-au făcut cunoscut.
AI este deja prezent în designul interior
Discuția nu este pur ipotetică.
British Institute of Interior Design arăta încă din 2025 că inteligența artificială are o prezență tot mai mare în designul interior, în special prin instrumentele de vizualizare text-to-image.
Aceste sisteme pot genera rapid variante de atmosferă, materiale, mobilier sau iluminat.
Un proces pentru care un designer putea petrece ore întregi în software de modelare și randare poate produce acum o imagine conceptuală în câteva secunde.
Asta nu înseamnă că AI poate realiza singur un proiect executabil.
O imagine frumoasă nu verifică automat dimensiunile reale ale încăperii, instalațiile, normele de securitate, costurile, disponibilitatea materialelor sau posibilitatea tehnică de execuție.
Un client poate genera într-un minut o imagine spectaculoasă cu o bucătărie.
Transformarea imaginii într-o bucătărie care poate fi construită, încape în spațiul existent și respectă bugetul rămâne o problemă mult mai complexă.
Aici se află una dintre principalele distincții pe care industria încearcă să le facă între generarea unei imagini și practicarea profesiei de designer.
De ce se tem atât de mult creatorii și designerii de AI
Reacția fanilor lui Tan are însă și un motiv economic.
Inteligența artificială nu este percepută doar ca un nou Photoshop.
Pentru mulți ilustratori, designeri, fotografi și creatori, ea este asociată cu posibilitatea ca firmele să înlocuiască o parte din munca plătită cu generarea automată.
Există și întrebări privind datele folosite pentru antrenarea modelelor și relația dintre imaginile generate și munca artiștilor existenți.
În paralel, companiile integrează tot mai mult AI în fluxurile de lucru.
Un studiu Workday din 2025 arăta că aproape 90% dintre angajații chestionați considerau că agenții AI îi pot ajuta să fie mai productivi. În același timp, 48% se temeau de o scădere a gândirii critice, iar 36% de reducerea interacțiunii umane.
Exact această contradicție apare și în cazul Cliff Tan.
AI poate economisi timp.
Dar ce se întâmplă dacă procesul pe care îl accelerează era tocmai procesul prin care un tânăr designer învăța să gândească?
Designerul care folosește AI versus AI care face designul
Diferența devine esențială pentru cei care intră acum în profesie.
Un designer poate folosi inteligența artificială pentru a testa rapid o atmosferă, pentru a produce o animație sau pentru a comunica mai ușor o idee clientului.
În acest scenariu, decizia rămâne la om.
Designerul stabilește planul, proporțiile, funcțiunile, materialele și modul în care spațiul trebuie să funcționeze.
AI accelerează reprezentarea.
Problema apare atunci când instrumentul este folosit ca substitut pentru înțelegerea domeniului.
Un student care generează permanent soluții fără să învețe desen, ergonomie, proporții, materiale, iluminat sau modelare poate produce imagini convingătoare fără să știe dacă proiectul poate fi construit.
Aceasta este și ideea pe care Cliff Tan încearcă să o susțină: utilizarea instrumentului nu trebuie confundată cu externalizarea creativității către el.
Pentru tinerii designeri, întrebarea nu mai este dacă apare AI
Disputa este relevantă mai ales pentru studenții la arhitectură, design interior, grafică și alte profesii creative.
La începutul unei cariere, multe dintre sarcinile încredințate unui junior sunt tocmai cele care pot fi accelerate de software: variante vizuale, documentare, prezentări și randări preliminare.
Asta poate schimba structura primului loc de muncă.
Un birou care avea nevoie de trei oameni pentru anumite sarcini poate descoperi că doi oameni bine pregătiți și dotați cu instrumente AI produc mai mult.
În același timp, profesionistul care știe să combine aceste instrumente cu cunoștințe reale poate deveni mai valoros.
De aici vine poziția controversată a lui Tan: refuzul complet al AI poate să nu protejeze profesia, ci doar să lase utilizarea tehnologiei în mâinile altora.
Nu există însă o garanție că adoptarea AI va proteja toate locurile de muncă.
Industria se află încă într-o perioadă în care firmele, profesioniștii și clienții testează unde tehnologia economisește timp și unde produce doar rezultate spectaculoase vizual, dar superficiale profesional.
Cliff Tan nu este singurul creator prins în această dispută
Business Insider observă că reacția împotriva creatorilor care folosesc sau promovează AI a devenit mai vizibilă în ultimele luni.
YouTuberul educațional Hank Green și-a cerut recent scuze după ce a considerat că s-a bazat prea mult pe AI în procesul său de cercetare și a publicat ulterior reguli mai stricte privind folosirea tehnologiei pe canalul său.
Pentru influenceri, problema este și una de încredere.
Publicul acceptă ușor o colaborare comercială cu un produs pe care îl consideră compatibil cu creatorul.
AI a devenit însă atât de controversat în comunitățile creative încât simpla promovare a unui instrument poate fi interpretată ca o poziționare într-o dezbatere mult mai largă despre muncă, copyright și autenticitate.
Cliff Tan spune că nu exclude alte colaborări cu companii AI.
Condiția sa este ca tehnologia să aibă o utilizare pe care o consideră benefică pentru industrie și să poată fi prezentată într-un mod care îi educă publicul.
Conflictul abia începe
Cazul Dear Modern arată cât de tensionată a devenit relația dintre industriile creative și inteligența artificială.
O tabără vede AI ca pe un instrument comparabil cu apariția CAD-ului, Photoshopului sau randării în timp real: tehnologia elimină anumite sarcini repetitive și îi lasă profesionistului mai mult timp pentru deciziile importante.
Cealaltă se teme că firmele vor folosi tocmai această eficiență pentru a reduce numărul de oameni și pentru a transforma munca creativă într-o succesiune de comenzi date unui model.
Ambele temeri au o bază reală.
De aceea, povestea lui Cliff Tan a produs o reacție atât de puternică.
Un creator cunoscut tocmai pentru desenul și gândirea sa manuală a ajuns să reprezinte, fără să își propună neapărat acest lucru, întrebarea care începe să apară în aproape fiecare profesie creativă: trebuie să ne protejăm de AI sau trebuie să învățăm să îl folosim înainte ca alții să o facă în locul nostru?