În timp ce milioane de tineri sunt încurajați să învețe programare, inteligență artificială și competențe digitale, unii britanici aleg un drum care pare, la prima vedere, exact opusul tendinței dominante: meseriile tradiționale.
Un reportaj publicat de The Guardian arată că tineri interesați de legătorie de carte, prelucrarea metalului, construcția de ambarcațiuni și alte meserii artizanale se îndreaptă către domenii în care munca fizică, îndemânarea și experiența practică sunt greu de automatizat.
Și poate că aceasta este una dintre cele mai interesante reacții ale noii generații la revoluția AI.
În timp ce AI intră în birouri, unii tineri intră în ateliere
Inteligența artificială a început să schimbe rapid meserii care până recent păreau relativ protejate: marketing, design, programare, traduceri, producție de conținut sau chiar anumite activități din domeniul juridic și financiar.
În acest context, meseriile în care trebuie să lucrezi efectiv cu mâinile capătă o nouă valoare.
Legătorul de carte trebuie să manipuleze materiale, să lucreze cu precizie și să ia decizii în funcție de obiectul pe care îl are în față. Un metalurg sau un artizan trebuie să adapteze tehnica la material. Construcția unei ambarcațiuni presupune experiență practică și rezolvarea unor probleme care nu pot fi întotdeauna reduse la o serie de instrucțiuni digitale.
Nu înseamnă că AI nu poate avea niciun rol în aceste domenii.
Înseamnă însă că înlocuirea completă a omului este mult mai dificilă.
De ce ar alege cineva o meserie considerată „din trecut”?
Pentru unii dintre tinerii prezentați de The Guardian, motivația nu este doar siguranța locului de muncă.
Există și dorința de a face ceva concret.
În locul unei zile petrecute în fața unui ecran, munca manuală poate oferi satisfacția de a vedea un obiect construit sau reparat chiar de tine.
Reportajul vorbește despre persoane atrase de caracterul original, practic și chiar meditativ al muncii artizanale.
Este o schimbare interesantă de perspectivă.
Pentru generațiile anterioare, un job într-un atelier putea părea mai puțin atractiv decât o carieră într-o companie de tehnologie. Pentru o parte dintre tinerii de astăzi, ecuația începe să se schimbe.
Meseriile pe care AI le înlocuiește mai greu
Aici apare întrebarea care poate interesa cel mai mult un tânăr care își alege acum cariera:
Care sunt joburile care vor rămâne relevante într-o lume în care AI devine din ce în ce mai bun?
Nu există o listă de profesii complet „AI-proof”. Chiar și meseriile tradiționale pot fi transformate de automatizare.
Dar anumite activități au avantaje evidente.
Ele presupun combinații de:
- îndemânare manuală;
- adaptare permanentă la situații concrete;
- creativitate;
- experiență acumulată în timp;
- lucru cu materiale și obiecte fizice;
- intervenție într-un mediu imprevizibil;
- contact direct cu clientul.
Tocmai această combinație face automatizarea mai complicată.
Și există o problemă: cine mai știe să facă aceste lucruri?
Povestea are însă și o parte mai puțin romantică.
Dacă tinerii au început să redescopere aceste meserii, industria are nevoie de oameni care să-i învețe.
Unele dintre aceste competențe sunt considerate meserii de patrimoniu sau în curs de dispariție, iar transmiterea lor către următoarea generație devine o problemă în sine.
The Guardian relatează că anumite companii au observat un interes crescut pentru ucenicii în astfel de domenii. În același timp, există încă puține trasee de formare bine dezvoltate pentru unele dintre aceste ocupații.
Asta poate crea o situație paradoxală: există cerere pentru meseriași, dar nu întotdeauna există suficiente locuri sau programe prin care tinerii să poată învăța meseria.
Poate aceasta fi o lecție și pentru România?
Pentru România, povestea este mai relevantă decât pare.
În ultimii ani, orientarea educațională a fost deseori construită în jurul ideii că succesul profesional înseamnă facultate, job de birou și, eventual, o carieră în IT sau într-o industrie digitală.
Dar o economie modernă are nevoie și de oameni care construiesc, repară, produc și întrețin lucruri fizice.
Electricieni, instalatori, tâmplari, sudori, mecanici, tehnicieni, constructori sau specialiști în restaurare pot avea competențe foarte valoroase într-o economie în care deficitul de forță de muncă calificată devine o problemă.
Iar AI nu va construi mâine, de unul singur, o casă, nu va repara singur o instalație defectă și nu va înlocui prea curând toate abilitățile practice necesare într-un atelier.
Nu este o luptă între AI și meseriile tradiționale
Poate cea mai importantă lecție nu este că tinerii trebuie să aleagă între AI și meseriile tradiționale.
Probabil că viitorul va aparține celor care le pot combina.
Un tâmplar care știe să folosească AI pentru proiectare, marketing sau optimizarea comenzilor poate fi mai competitiv decât unul care ignoră tehnologia.
Un arhitect care utilizează AI, dar înțelege construcția reală, materialele și execuția, poate avea un avantaj față de cineva care lucrează exclusiv digital.
Iar un antreprenor dintr-o meserie tradițională poate folosi instrumente AI pentru a găsi clienți, calcula costuri, crea conținut sau administra afacerea.
Adevărata schimbare nu este, prin urmare, „AI versus meserii tradiționale”.
Este „AI + competențe pe care AI-ul nu le poate reproduce ușor”.
Tinerii caută din nou ceva ce pot vedea și atinge
Poate că aceasta este partea cea mai interesantă a fenomenului britanic.
Într-o lume în care tot mai multă muncă se mută pe ecrane, o parte dintre tineri descoperă valoarea unei ocupații în care la finalul zilei poți spune:
„Eu am făcut asta.”
Iar într-o economie în care inteligența artificială poate produce texte, imagini, cod și idei în câteva secunde, această senzație ar putea deveni mai valoroasă decât pare astăzi.
Nu toate joburile viitorului vor fi digitale. Unele dintre ele ar putea arăta foarte asemănător cu cele de acum 100 de ani.