Admiterea la Informatică în Iași arată în 2026 o schimbare greu de ignorat. Facultatea de Automatică și Calculatoare de la TUIASI a coborât de la 1.080 de candidați în 2023 la numai 448 în acest an, iar Facultatea de Informatică de la UAIC a ajuns de la 719 candidați în 2024 la 326. Pentru prima dată după mulți ani, specializări care erau printre cele mai vânate de absolvenți au locuri disponibile și în sesiunea de toamnă. Inteligența artificială apare inevitabil în discuție, dar datele nu demonstrează încă faptul că AI este cauza acestei prăbușiri.
Ani la rând, traseul părea aproape evident pentru un elev bun la matematică.
Informatică.
Automatică și Calculatoare.
Apoi un job în IT.
Salariu bun.
Poate muncă remote.
Poate o companie internațională.
Pentru foarte mulți adolescenți și părinți, domeniul devenise aproape sinonim cu ideea de carieră sigură.
Admiterea din 2026 sugerează că această certitudine începe să se fisureze.
La Iași, două dintre facultățile cel mai puternic asociate industriei IT au pierdut într-un timp foarte scurt sute de candidați.
Admitere Informatică Iași 2026: de la 1.080 la 448 de candidați la AC
Cea mai spectaculoasă schimbare apare la Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași.
În 2023, facultatea avea 1.080 de candidați.
În 2024 au fost 884.
În 2025, 671.
În 2026 au mai rămas 448.
Față de 2023, dispar practic 632 de candidați.
Scăderea este de aproximativ 59% în trei ani.
Și apare o situație care, până foarte recent, ar fi părut neobișnuită pentru una dintre cele mai căutate facultăți tehnice din Iași.
Automatică și Calculatoare are locuri disponibile și pentru admiterea din toamnă.
Potrivit Ziarului de Iași, este pentru prima dată în cel puțin 15 ani când facultatea ajunge în această situație.
Construcțiile au depășit Automatică și Calculatoare
Schimbarea devine și mai interesantă dacă ne uităm la clasamentul intern al TUIASI.
În 2026, facultatea cu cei mai mulți candidați nu mai este Automatică și Calculatoare.
Este Facultatea de Construcții și Instalații, cu 493 de candidați.
AC a avut 448.
Diferența nu este enormă, dar simbolic spune mult despre schimbarea preferințelor.
O facultate asociată cu software, programare, robotică, inteligență artificială, securitate cibernetică și tehnologii emergente este depășită la numărul de candidați de un domeniu tehnic considerat mult timp mai „clasic”.
Asta nu înseamnă că tinerii fug în masă spre construcții.
Arată însă că ierarhia pe care eram obișnuiți să o vedem în ultimul deceniu nu mai este atât de stabilă.
Și la Informatică UAIC scăderea este de peste 50%
Fenomenul nu se oprește la Politehnică.
Facultatea de Informatică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași trece printr-o evoluție asemănătoare.
În 2024 avea 719 candidați.
În 2025, numărul a coborât la 514.
În 2026 au fost doar 326.
În doi ani, facultatea a pierdut 393 de candidați.
Asta înseamnă o scădere de aproximativ 55%.
Și aici există locuri pentru sesiunea din septembrie.
Datele oficiale UAIC publicate pentru admiterea de toamnă arată locuri disponibile la Facultatea de Informatică, semn că sesiunea din vară nu a închis toate pozițiile oferite de universitate.
Situația este cu atât mai interesantă cu cât facultatea oferă inclusiv un program de licență dedicat Inteligenței Artificiale. Rezultatele admiterii din această vară includ liste separate pentru programul de Informatică și pentru specializarea Inteligență Artificială.
AI-ul îi sperie pe viitorii studenți?
Este explicația care apare aproape instinctiv.
Dacă ChatGPT poate scrie cod, dacă modelele AI devin tot mai bune la programare și dacă marile companii automatizează o parte dintre sarcinile făcute până acum de juniori, poate că liceenii au început să se întrebe:
„Mai merită să fac Informatică?”
Este o întrebare legitimă.
Dar, deocamdată, nu avem suficiente date pentru a spune că inteligența artificială este motivul pentru care numărul candidaților din Iași s-a prăbușit.
Decanul Facultății de Automatică și Calculatoare, Adrian Burlacu, spune chiar că universitatea încearcă acum să înțeleagă fenomenul și că analiza trebuie făcută la nivel național.
Întrebat direct dacă AI ar putea explica scăderea, acesta a descris situația drept un paradox.
Inteligența artificială creează, în același timp, domenii noi care au nevoie tocmai de oameni pregătiți în Informatică, Automatică și Calculatoare.
Așadar, asocierea dintre AI și scăderea candidaților rămâne deocamdată o ipoteză.
Nu o concluzie.
Dar piața IT chiar s-a schimbat
Faptul că AI nu poate fi declarat cauza admiterii din Iași nu înseamnă că elevii nu observă ceea ce se întâmplă pe piața muncii.
Una dintre cele mai mari schimbări este la intrarea în domeniu.
Jobul de junior nu mai pare atât de ușor de obținut precum în perioada în care companiile IT recrutau masiv.
În România, analiza pieței din 2026 arată că tinerii fără experiență se confruntă cu mai puține oportunități și cu o concurență mai mare pentru pozițiile de început.
Euronews relata în luna mai că numărul joburilor pentru candidații fără experiență din IT a scăzut, iar angajatorii au devenit mai exigenți cu juniorii.
Iar o căutare a ofertelor disponibile în august pe eJobs arăta doar câteva zeci de poziții etichetate explicit pentru juniori fără experiență sau cu mai puțin de doi ani de experiență în zona IT/Telecom. Aceasta este doar o fotografie a unei platforme de recrutare, nu întreaga piață, dar ilustrează cât de competitivă poate deveni intrarea în domeniu.
AI nu elimină toate joburile. Schimbă însă ce trebuie să știi
Aici apare partea pe care un elev de clasa a XII-a ar trebui să o înțeleagă înainte să renunțe la o facultate tehnică de frica AI.
Inteligența artificială nu face competențele tehnologice inutile.
În multe cazuri le face mai importante.
Un studiu PwC publicat în 2026 arată că, în ultimii cinci ani, numărul joburilor care cer competențe AI a crescut cu 69%, în timp ce piața totală a muncii analizată a crescut cu aproximativ 9%.
Cu alte cuvinte, cererea pentru oameni care știu să lucreze cu AI crește mult mai repede decât piața muncii în ansamblu.
Problema este alta.
Competențele cerute se schimbă foarte repede.
În urmă cu câțiva ani, pentru un junior putea fi suficient să știe un limbaj de programare, câteva framework-uri și să treacă un interviu tehnic.
Acum, un absolvent poate concura cu alți candidați care folosesc deja AI pentru programare, testare, documentare, analiză de date sau automatizare.
Angajatorul începe să întrebe nu doar:
„Știi să scrii cod?”
ci și:
„Știi să folosești AI pentru a scrie cod mai bine și mai repede?”
Atunci mai merită o facultate de Informatică?
Pentru un tânăr care începe facultatea în 2026, aceasta este probabil întrebarea mai importantă decât numărul de candidați.
Răspunsul depinde foarte mult de ce așteaptă de la facultate.
Dacă ideea este că patru ani de studiu garantează automat un job bine plătit în software, piața din 2026 oferă suficiente motive pentru prudență.
Diploma singură nu garantează acest lucru.
Dar dacă facultatea este privită ca locul în care înveți algoritmi, matematică, arhitectura calculatoarelor, sisteme, rețele, securitate, programare și fundamentele inteligenței artificiale, situația este diferită.
Instrumentele AI pot genera cod.
Dar cineva trebuie să înțeleagă dacă acel cod funcționează.
Dacă este sigur.
Dacă este eficient.
Dacă poate fi integrat într-un sistem complex.
Dacă modelul AI a inventat o soluție.
Și ce se întâmplă atunci când lucrurile nu merg.
Aceste competențe sunt mult mai greu de înlocuit decât simpla capacitate de a scrie câteva zeci de linii de cod.
Poate că tinerii nu fug de tehnologie. Fug de promisiunea unui job garantat
Există și o explicație mai simplă pentru schimbarea de la admitere.
Generațiile care intrau la facultate în urmă cu cinci sau zece ani vedeau IT-ul într-o perioadă de expansiune aproape continuă.
Companiile angajau.
Salariile creșteau.
Munca remote devenea normală.
Industria avea nevoie permanent de oameni noi.
Un adolescent care termină liceul în 2026 vede o imagine mai complicată.
Vede concedieri în tehnologie la nivel internațional.
Vede discuții despre automatizarea joburilor.
Vede AI capabil să genereze programe.
Vede juniori care trimit zeci sau sute de CV-uri înainte să găsească primul loc de muncă.
Chiar dacă tehnologia rămâne un domeniu cu oportunități, percepția de „carieră sigură” s-a modificat.
Iar alegerea unei facultăți este influențată nu doar de realitatea pieței, ci și de ceea ce un adolescent crede că va arăta piața peste patru ani.
Există și alte explicații pentru scăderea candidaților
Ar fi prea simplu să punem totul pe seama ChatGPT.
La Automatică și Calculatoare există examen de admitere.
Alte facultăți TUIASI folosesc concursul de dosare.
Universitatea permite și înscrierea cu un singur dosar la mai multe opțiuni, ceea ce complică comparația directă dintre facultăți.
Decanul AC a sugerat și o altă ipoteză care urmează să fie verificată: nivelul ridicat de pregătire necesar pentru programele inginerești dificile ar putea influența alegerile absolvenților.
Mai există demografia.
Schimbările preferințelor elevilor.
Migrația spre universități din București, Cluj sau din străinătate.
Costurile vieții universitare.
Reintroducerea unei forme de examinare la admiterea Facultății de Informatică.
Și schimbarea generală a pieței muncii.
Abia după ce universitățile analizează profilul și opțiunile candidaților putem ști cât cântărește fiecare explicație.
În toamna lui 2026, universitățile încă mai caută studenți
Situația se vede și în oferta sesiunii de toamnă.
TUIASI a scos la concurs pentru licență 920 de locuri, dintre care 485 finanțate de la buget, iar înscrierile se desfășoară între 31 august și 9 septembrie.
Numărul reprezintă toate cele 11 facultăți ale universității, nu doar Automatică și Calculatoare.
Totuși, universitatea are în această toamnă cu aproximativ 300 de locuri de licență mai multe disponibile decât în sesiunea similară din anul anterior, potrivit datelor centralizate de Ziarul de Iași.
Într-un oraș universitar precum Iașul, acesta este un semnal care merită urmărit.
Generația care intră acum la facultate va absolvi într-o altă lume IT
Un elev care începe facultatea în toamna lui 2026 va termina studiile de licență în jurul anului 2029 sau 2030.
Este aproape imposibil de prezis cum va arăta atunci industria software.
Modelele AI de astăzi se vor schimba.
Instrumentele vor deveni mai performante.
Unele sarcini făcute acum de juniori probabil vor fi automatizate.
Vor apărea însă și altele.
Tocmai de aceea alegerea unei facultăți exclusiv după întrebarea „ce job se plătește bine acum?” devine tot mai riscantă.
Pentru cei care aleg Informatica, Automatică sau Calculatoare, avantajul viitor nu va veni doar din faptul că știu să programeze.
Va veni din capacitatea de a înțelege tehnologia suficient de bine încât să poată lucra împreună cu AI, să o controleze și să construiască lucruri pe care un instrument automat nu le poate gestiona singur.
Cifrele admiterii din Iași arată totuși că ceva s-a schimbat.
De la 1.080 la 448 de candidați la Automatică și Calculatoare.
De la 719 la 326 la Informatică.
Asemenea scăderi nu mai pot fi tratate drept o variație normală de la un an la altul.
Întrebarea care rămâne nu este doar unde au dispărut candidații.
Este și ce le spune piața de astăzi tinerilor despre viitorul pe care până acum îl considerau unul dintre cele mai sigure:
mai văd ei Informatica drept drumul aproape garantat spre un job bun?