Roboții umanoizi militari ar putea deveni o componentă a războaielor viitorului, iar China pregătește deja terenul. Instituții ale armatei chineze testează scenarii în care roboții infiltrează liniile inamice, cartografiază zone, identifică ținte, patrulează baze sau execută misiuni de recunoaștere. O investigație Reuters publicată pe 7 septembrie arată că interesul militar al Beijingului pentru tehnologie s-a accelerat în ultimii doi ani, chiar dacă roboții actuali sunt încă departe de imaginea soldaților autonomi din filmele SF.
Cu numai câteva săptămâni în urmă, imaginea era complet diferită.
La World Humanoid Robot Games din Beijing, roboții alergau, boxau, dansau și participau la competiții de arte marțiale. Unele demonstrații erau impresionante, altele deveneau virale tocmai pentru că roboții se dezechilibrau și cădeau.
La două zile după terminarea competiției, publicația oficială a Armatei Populare de Eliberare a Chinei a privit spectacolul dintr-o perspectivă diferită.
Tehnologiile prezentate acolo ar trebui transferate mai repede din laboratoare către terenurile militare de antrenament, scria PLA Daily, vorbind despre viitori „combatanți” robotici.
Investigația Reuters arată că această idee nu există doar într-un editorial despre viitor.
China lucrează deja la ea.
China testează roboți umanoizi militari pentru câmpul de luptă
Reuters a analizat peste 100 de documente, printre care achiziții militare chineze, cercetări academice, brevete, publicații oficiale, documente guvernamentale și materiale ale companiilor din industria de apărare.
Documentele arată că instituțiile militare chineze testează roboții umanoizi în raport cu cerințele unui posibil câmp de luptă.
Interesul a crescut în special în 2025 și 2026, cu cercetări concentrate asupra percepției mediului, manipulării obiectelor și datelor necesare pentru antrenarea roboților.
China are un avantaj important: industria sa civilă de robotică.
Potrivit datelor BofA Global Research citate de Reuters, producătorii chinezi au reprezentat aproximativ 95% din livrările globale de roboți umanoizi în 2025.
O industrie civilă uriașă poate furniza componente, software, capacități de producție și experiență care pot fi ulterior folosite și pentru aplicații militare.
Un exercițiu: infiltrează-te în spatele liniilor inamice
Unul dintre cele mai interesante exemple vine de la National University of Defense Technology, una dintre cele mai importante instituții de cercetare militară din China.
În iunie 2025, universitatea a organizat o competiție care includea un scenariu numit „infiltrare în spatele liniilor inamice”.
Sarcina roboților era să intre într-o zonă, să o cartografieze și să localizeze ținte.
Alte scenarii presupuneau verificarea identității persoanelor, inspecții și patrularea bazelor militare.
Universitatea descria competiția inclusiv ca pe un teren de testare care ar putea ajuta roboții umanoizi să ajungă, în cele din urmă, pe câmpul de luptă.
Documentele de achiziții arată că interesul nu s-a oprit la competiții.
În mai 2025, armata chineză a publicat o procedură pentru achiziționarea unui robot umanoid, împreună cu instalarea și instruirea tehnică necesară.
Câteva luni mai târziu, un alt anunț căuta un sistem destinat percepției inteligente și manipulării precise pentru roboți umanoizi.
Reuters nu a putut stabili dacă aceste proceduri au fost finalizate și nici ce modele de roboți au fost achiziționate.
În 2026, armata investește și în datele de care roboții au nevoie
Pentru ca un robot să poată funcționa într-un mediu real, corpul mecanic reprezintă doar o parte a problemei.
Trebuie să vadă.
Să înțeleagă terenul.
Să recunoască obiectele.
Să își mențină echilibrul.
Să decidă unde poate călca.
Să manipuleze obiecte.
Și, eventual, să coopereze cu oameni sau cu alte sisteme.
În iunie 2026, armata chineză a bugetat aproximativ 300.000 de dolari pentru un sistem destinat colectării și etichetării datelor provenite de la camere, radar și senzori de mișcare pentru roboți umanoizi.
Printre informațiile urmărite se numără și date despre terenurile pe care roboții le pot traversa.
Direcția sugerează că cercetarea militară începe să se mute de la simpla construcție a corpului robotului către sistemele care îi permit să perceapă și să interacționeze cu lumea reală.
De ce ar avea nevoie armata de un robot care arată ca un om?
La prima vedere, forma umanoidă poate părea inutil de complicată.
Dacă ai nevoie doar de o cameră care să se deplaseze pe teren, un robot pe roți poate fi mai simplu.
Pentru transport, un vehicul autonom poate căra o greutate mai mare.
Pentru recunoaștere aeriană există drone.
Pentru teren accidentat există roboți cu patru picioare.
Un robot umanoid are însă un avantaj important: lumea construită de oameni este proiectată pentru corpul uman.
Scări.
Uși.
Coridoare.
Clădiri.
Tuneluri.
Nave.
Vehicule.
Un robot cu două picioare și două brațe ar putea, cel puțin în teorie, să folosească o parte din aceeași infrastructură fără ca mediul să fie reconstruit pentru el.
Cercetătoarea Juo-Min Chou, de la Institute for National Defense and Security Research din Taiwan, spune că îmbunătățirea echilibrului, percepției și autonomiei ar putea face umanoizii utili tocmai în clădiri, tuneluri și interiorul navelor.
Pentru misiuni simple de recunoaștere sau logistică, roboții pe roți, șenile sau patru picioare rămân însă mai ieftini și mai ușor de utilizat la scară mare.
China are deja un robot militar umanoid: Fuxi
În 2026, cercetarea a început să treacă dincolo de universitățile militare către industria chineză de apărare.
Un exemplu este Fuxi, dezvoltat de Norinco, conglomerat de stat din industria de apărare.
Materialele companiei din august descriu robotul umanoid de dimensiuni apropiate de cele ale unui om drept capabil să îndeplinească misiuni de santinelă, patrulare inteligentă, recunoaștere în diferite condiții meteorologice și sarcini periculoase.
Există însă un detaliu esențial.
Fuxi poate fi controlat de la distanță de un operator uman.
Asta spune foarte multe despre nivelul actual al tehnologiei.
Robotul poate avea corpul unui „soldat”.
Dar omul rămâne, deocamdată, în spatele comenzilor.
Roboții complet autonomi sunt încă o problemă nerezolvată
Filmele SF ne-au obișnuit cu roboți care aleargă prin clădiri, identifică instantaneu inamicul și iau singuri decizii.
Realitatea din 2026 este mult mai puțin spectaculoasă.
Roboții umanoizi continuă să aibă probleme de fiabilitate, autonomie energetică, percepție și inteligență.
Reuters a documentat recent aceste limite și în industria civilă chineză.
În centrele de antrenament, roboții pot avea nevoie de foarte multe încercări pentru a învăța mișcări relativ simple.
Sunt impresionanți la demonstrații atent pregătite, dar lumea reală este mult mai imprevizibilă.
Iar un câmp de luptă este probabil unul dintre cele mai dificile medii posibile.
Teren distrus.
Fum.
Praf.
Obstacole.
Interferențe electronice.
Comunicații întrerupte.
Oameni care se mișcă imprevizibil.
Decizii care trebuie luate în câteva secunde.
Malcolm Davis, analist la Australian Strategic Policy Institute, spune că nu consideră roboții umanoizi sisteme practice pentru câmpul de luptă în momentul de față.
Dar perspectiva sa pentru următorii cinci până la zece ani este diferită: atunci ar putea deveni astfel de sisteme.
De la sprijinirea soldaților la lupta propriu-zisă
Documentele chineze analizate de Reuters merg însă mai departe decât patrularea și recunoașterea.
Un articol publicat în iulie 2025 de PLA Daily discuta despre evoluția misiunilor roboților umanoizi de la sprijinirea operațiunilor către roluri principale de luptă.
Materialul analiza inclusiv posibilitatea ca un robot să poată deschide focul asupra unei ținte vii după ce aceasta a fost verificată de un om.
Este o diferență enormă.
Un robot care transportă muniție sau intră într-o clădire pentru recunoaștere este un instrument militar.
Un robot care poate folosi forța letală ridică întrebări juridice și morale complet diferite.
Cine decide că persoana din fața lui este combatant?
Cum recunoaște un civil?
Cum interpretează faptul că un soldat se predă?
Ce se întâmplă dacă sistemul greșește?
Cine răspunde pentru decizie?
Poate un robot să înțeleagă când un soldat se predă?
Legile războiului obligă forțele armate să facă distincția între combatanți și civili și interzic atacarea luptătorilor răniți sau care se predau.
Pentru un om, asemenea situații pot fi deja greu de interpretat în mijlocul unei lupte.
Pentru un sistem AI, problema este și mai complicată.
Comitetul Internațional al Crucii Roșii a avertizat că armele autonome pot avea dificultăți în interpretarea corectă a semnelor de predare, pentru că acestea depind de context, comportament și intenție.
China susține oficial că armele bazate pe inteligență artificială trebuie să rămână sub control uman.
Ministerul chinez al Apărării a reiterat această poziție în martie.
Dar cu cât sistemele devin mai autonome, cu atât devine mai dificil de stabilit ce înseamnă concret „control uman”.
Războiul din Ucraina a arătat cât de repede se poate schimba tehnologia militară
Există un motiv pentru care cercetarea asupra roboților militari se accelerează.
Războiul din Ucraina a demonstrat cât de repede o tehnologie relativ ieftină poate transforma câmpul de luptă.
Dronele sunt folosite pentru recunoaștere, identificarea țintelor și atac.
Unele sisteme folosesc inteligența artificială pentru navigație și alte funcții.
Roboții tereștri pot transporta provizii sau evacua răniți.
Reuters a documentat anterior și eforturile armatei chineze de a studia lecțiile războiului din Ucraina.
Avantajul este evident.
Un robot poate fi trimis într-un loc în care riscul pentru un soldat ar fi extrem.
Dennis Hong, profesor de inginerie mecanică și aerospațială la UCLA, explică rațiunea simplu: unul dintre motivele principale pentru dezvoltarea roboților este tocmai posibilitatea de a-i trimite în locuri în care nu vrem să trimitem oameni.
Dacă pierderea unei mașini poate preveni moartea unui soldat, robotul devine consumabil.
China nu este singura. Și SUA pregătesc umanoizi militari
Există o nuanță importantă în poveste.
Militarizarea roboților umanoizi nu este exclusiv un proiect chinez.
Armata Statelor Unite a lansat anul trecut o competiție pentru dezvoltarea unor capacități umanoide militarizate care ar putea lucra alături de soldați.
Printre misiunile avute în vedere se numără recunoașterea, securitatea, îndepărtarea obstacolelor, intervențiile în medii cu materiale periculoase și operațiunile ofensive sau defensive în teren urban.
Până la zece finaliști urmau să își testeze sistemele împreună cu specialiști militari americani în 2026.
Diferența importantă este industrială.
China are în prezent un ecosistem mult mai mare pentru producția roboților umanoizi și cu patru picioare.
Roboții chinezi au ajuns deja lângă soldați
În cazul roboților cu patru picioare, granița dintre tehnologia comercială și cea militară este deja mai vizibilă.
Reuters a relatat în august că un robot Unitree a fost prezentat de televiziunea de stat chineză în timpul unui exercițiu alături de militari PLA.
O versiune modificată a unui robot din seria B a fost prezentată inclusiv trăgând cu o armă montată.
Unitree afirmă că produsele sale sunt destinate utilizării civile și a semnat anterior, alături de companii americane, o declarație prin care se opunea folosirii roboților pentru arme.
În iunie 2026, Pentagonul a inclus însă Unitree pe o listă a companiilor chineze considerate contributori la baza industrială de apărare a Chinei.
Povestea devine și mai interesantă prin originea tehnologiei.
Unele dintre inovațiile care au contribuit la dezvoltarea roboților Unitree provin din cercetări finanțate inițial de armata americană și publicate deschis de universități din SUA.
De la roboții care dansează la roboții care patrulează
Contrastul este poate motivul pentru care povestea Reuters este atât de puternică.
Publicul a cunoscut în ultimii ani roboții umanoizi chinezi prin demonstrații spectaculoase.
Dans.
Kung-fu.
Box.
Alergare.
Competiții sportive.
Aceste demonstrații au fost construite pentru a arăta cât de repede progresează robotica.
Armata vede însă aceleași capacități printr-o lentilă complet diferită.
Un robot care își menține echilibrul într-un meci poate, în viitor, să își mențină echilibrul pe teren accidentat.
Un robot care învață să manipuleze obiecte poate deschide o ușă.
Un robot care aleargă poate patrula.
Un sistem care vede și urmărește obiecte poate fi folosit pentru recunoaștere.
Aceeași tehnologie poate avea două destinații complet diferite.
Imaginea „armatei de roboți” este însă încă prematură
Pe internet circulă deja videoclipuri în care zeci de roboți umanoizi chinezi apar cu arme automate și execută exerciții militare.
Unele au strâns milioane de vizualizări.
Există o problemă:
unele dintre cele mai spectaculoase imagini sunt false.
DW a verificat în februarie un videoclip care pretindea că prezintă roboți Unitree efectuând exerciții de tragere în China.
Materialul fusese generat cu inteligență artificială.
Un alt clip care arăta umanoizi înarmați, roboți cu patru picioare și drone într-o zonă de luptă era, de asemenea, generat cu AI.
Faptul că asemenea imagini sunt false nu înseamnă că cercetarea militară chineză asupra roboților nu există.
Investigația Reuters demonstrează exact contrariul.
Dar distincția este importantă.
China cercetează și testează utilizări militare ale roboților umanoizi.
Nu există în acest moment dovezi că Beijingul dispune de mii de soldați umanoizi autonomi gata să fie trimiși în luptă.
Următoarea problemă nu va fi dacă robotul poate dansa
Va fi dacă poate funcționa ore întregi.
Dacă poate naviga printr-o clădire distrusă.
Dacă poate continua atunci când pierde comunicația.
Dacă poate diferenția un civil de un combatant.
Dacă poate coopera cu soldații.
Dacă poate fi produs suficient de ieftin pentru ca pierderea lui să fie acceptabilă.
Și, mai ales, câtă libertate de decizie îi va fi oferită.
Cercetătorul Wang Yonghua, de la Academy of Military Sciences din China, scria anul trecut că roboții umanoizi au încă probleme nerezolvate de mișcare, percepție și inteligență.
Pentru utilizarea lor militară la scară mare ar fi necesare progrese tehnologice, costuri mai mici și producție industrială.
Dacă aceste condiții vor fi îndeplinite, perspectiva descrisă de el este radicală:
roboții umanoizi ar putea ajunge în număr mare pe câmpul de luptă.
Deocamdată, suntem încă departe de acel moment.
Dar investigația Reuters arată că, în China, drumul dintre ringul de dans și câmpul de luptă a început deja să fie explorat.