Bursa socială minimă pentru studenți ar putea rămâne la 925 de lei pe lună și în anul universitar 2026–2027, potrivit proiectului discutat de Ministerul Educației. Organizațiile studențești și Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior susțin însă un prag de cel puțin 1.050 de lei. Discuția nu este doar despre o diferență de 125 de lei: fondul pentru burse a fost redus, plata a fost limitată la perioada activităților didactice, iar studenții de la taxă nu mai pot primi burse sociale finanțate de la bugetul de stat.
Pentru un student cu venituri mici, 125 de lei în plus pe lună pot însemna câteva zile de mâncare, un abonament de transport sau o parte din costul căminului.
Aceasta este diferența dintre cele două variante aflate acum în discuție pentru bursa socială minimă: 925 de lei, cât propune Ministerul Educației, și 1.050 de lei, cât a propus CNFIS și cer organizațiile studențești.
Subiectul a revenit joi, 17 septembrie, în atenție după ce europarlamentarul Nicu Ștefănuță a cerut Ministerului Educației să adopte pragul de 1.050 de lei și să suplimenteze fondul de burse astfel încât majorarea să nu ducă la reducerea numărului de beneficiari.
Dar disputa este mai veche decât intervenția politicianului și pornește chiar din mecanismul prin care ar trebui stabilită bursa.
Bursa socială pentru studenți: 925 de lei sau 1.050?
Cuantumul minim al bursei sociale este propus anual de Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior – CNFIS.
Pe 1 septembrie, Ministerul Educației a solicitat Consiliului să transmită propunerea pentru anul universitar 2026–2027.
Două zile mai târziu, Comisia „Problematica Studenților” din cadrul CNFIS a analizat situația împreună cu reprezentanții organizațiilor studențești.
Propunerea rezultată: 1.050 de lei pe lună.
Pe 15 septembrie, însă, Ministerul Educației a prezentat în Comisia de Dialog Social un proiect de ordin care păstrează cuantumul minim la 925 de lei.
UNI – Uniunea Studenților din România a dat aviz negativ proiectului și a cerut adoptarea valorii propuse de CNFIS.
O zi mai târziu, ANOSR – Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România – a făcut aceeași solicitare.
Iar pe 17 septembrie, Nicu Ștefănuță a cerut public Ministerului să adopte pragul de 1.050 de lei.
Prin urmare, discuția nu este una între Minister și un singur politician. Valoarea de 1.050 de lei provine din propunerea CNFIS și este susținută de principalele organizații studențești.
Ce poți acoperi, de fapt, cu 925 de lei?
Metodologia pentru bursele studențești spune că valoarea minimă a bursei sociale este stabilită ținând cont de necesitatea acoperirii cheltuielilor minime de masă și cazare.
Aici apare problema.
În documentele citate în solicitarea transmisă Ministerului, costurile minime pentru masă și cazare sunt estimate la aproximativ 1.525 de lei pe lună.
În raport cu această sumă, o bursă de 925 de lei acoperă aproximativ 61%.
Iar ANOSR ajunge la o concluzie și mai dură în propria analiză.
Organizația estimează că numai costul lunar al alimentației unui student ajunge la aproximativ 1.071 de lei.
Pentru cazarea într-un cămin, UNI indică un interval de aproximativ 400–700 de lei, în funcție de situație.
La acestea se adaugă transportul, materialele pentru facultate, produsele de igienă, îmbrăcămintea, telefonul și celelalte cheltuieli inevitabile.
UNI estimează că bugetul minim lunar al unui student depășește 2.000 de lei.
Sumele diferă în funcție de oraș, universitate, cămin și stilul de viață, dar diferența dintre 925 de lei și costurile reale rămâne considerabilă.
Bursa de 925 de lei este aceeași din 2024
Mai există un detaliu important.
Valoarea de 925 de lei este în vigoare din octombrie 2024.
Dacă proiectul Ministerului este adoptat în forma actuală, cuantumul minim va rămâne la același nivel pentru al treilea an universitar consecutiv.
Între timp, prețurile au continuat să crească.
Asta înseamnă că aceeași sumă cumpără astăzi mai puține produse și servicii decât în momentul în care a fost stabilită.
Diferența propusă de CNFIS este de 125 de lei pe lună.
De la 925 la 1.050 de lei înseamnă o majorare de aproximativ 13,5%.
Organizațiile studențești spun însă că nici 1.050 de lei nu reprezintă suma ideală.
ANOSR o descrie drept o variantă de compromis, mai apropiată de costurile actuale.
Problema nu se termină la valoarea bursei
Disputa din acest an este mai complicată pentru că între timp s-au schimbat și regulile prin care bursele sunt finanțate și acordate.
Una dintre modificări privește modul de calcul al fondului de burse.
Potrivit estimărilor prezentate în solicitarea transmisă Ministerului, schimbarea ar fi dus la o reducere de aproximativ 52% a fondului de burse și protecție socială și la aproximativ 44.000 de potențiali beneficiari mai puțini.
Aceste cifre provin din estimările invocate de contestatarii actualului sistem și trebuie tratate ca atare, nu ca un bilanț definitiv al numărului de studenți care au pierdut efectiv bursele.
Dar ele explică de ce organizațiile studențești insistă asupra unui lucru aparent tehnic:
nu este suficient să crești valoarea bursei dacă nu crești și fondul total.
O bursă mai mare poate însemna mai puțini bursieri
Să presupunem că o universitate are 925.000 de lei disponibili.
Cu burse de 925 de lei, poate plăti 1.000 de burse pentru o lună.
Dacă bursa crește la 1.050 de lei, dar fondul rămâne același, banii mai ajung pentru aproximativ 881 de burse.
Cu alte cuvinte, o creștere aparent favorabilă poate lăsa alți studenți fără sprijin.
De aceea CNFIS, organizațiile studențești și solicitarea făcută publică pe 17 septembrie trebuie privite în două componente:
creșterea cuantumului minim la 1.050 de lei și suplimentarea corespunzătoare a fondului.
Altfel, problema este doar redistribuită între studenții vulnerabili.
Bursele nu mai sunt plătite automat 12 luni
O altă schimbare importantă privește perioada în care studenții primesc sprijinul.
Organizațiile studențești contestă limitarea acordării burselor la perioada în care se desfășoară activități didactice.
Ele cer revenirea la plata pe întreaga durată a anului calendaristic.
Argumentul lor este simplu: situația socială a studentului nu dispare în vacanța universitară.
Chiria sau costul cazării pot continua.
Mâncarea trebuie plătită.
La fel și alte cheltuieli curente.
UNI cere explicit revenirea la acordarea burselor pe 12 luni, iar Nicu Ștefănuță a inclus aceeași solicitare în scrisoarea transmisă Ministerului.
Ce se întâmplă cu studenții de la taxă?
A treia problemă privește studenții înscriși pe locuri cu taxă.
În urma modificărilor din sistem, aceștia nu mai pot primi burse finanțate de la bugetul de stat în aceleași condiții, chiar dacă situația lor socio-economică ar îndeplini criteriile pentru o bursă socială.
Criticii măsurii spun că vulnerabilitatea financiară nu depinde de forma de finanțare a locului ocupat la facultate.
Un student poate proveni dintr-o familie cu venituri foarte mici și, în același timp, să fie înscris la taxă.
Solicitarea transmisă Ministerului pe 17 septembrie cere găsirea unei soluții prin care și acești studenți să poată beneficia de sprijin în funcție de situația socio-economică.
Universitățile pot utiliza și venituri proprii sau alte surse legal constituite pentru forme de sprijin, însă discuția actuală privește accesul la finanțarea publică pentru burse.
Pentru un student vulnerabil, 125 de lei nu sunt doar 125 de lei
Diferența dintre 925 și 1.050 de lei poate părea mică într-o discuție despre bugetul național.
Pentru cineva care își calculează banii până la sfârșitul lunii, proporția este alta.
Înseamnă aproximativ 1.125 de lei în plus pe parcursul a nouă luni sau 1.500 de lei dacă sprijinul ar fi acordat timp de 12 luni.
Problema mai mare rămâne însă distanța dintre oricare dintre aceste valori și costurile reale ale vieții studențești.
Bursa socială este destinată tocmai studenților pentru care situația financiară poate deveni un obstacol în continuarea studiilor.
Iar România are deja una dintre cele mai mici ponderi ale tinerilor cu studii superioare din Uniunea Europeană.
Sprijinul financiar acordat celor care au ajuns la facultate, dar riscă să nu își permită să rămână acolo, devine astfel și o problemă de acces la educație.
Decizia finală aparține Ministerului Educației
În acest moment, 925 de lei pentru anul universitar 2026–2027 este valoarea din proiectul discutat de Minister, nu motivul pentru a considera închisă disputa.
CNFIS a propus 1.050 de lei.
UNI și ANOSR cer 1.050 de lei și suplimentarea fondului.
Nicu Ștefănuță a transmis pe 17 septembrie aceeași solicitare Ministerului și a cerut, suplimentar, revenirea la burse acordate pe tot parcursul anului și o soluție pentru studenții vulnerabili înscriși la taxă.
Pentru studenți, diferența dintre cele două variante este foarte concretă:
925 sau minimum 1.050 de lei pe lună.
Dar adevărata miză este mai mare decât cei 125 de lei.
Contează câți studenți vor primi efectiv bursa, câte luni va fi plătită și dacă sistemul va reuși să sprijine tinerii pentru care lipsa banilor poate însemna renunțarea la facultate.