Dating-ul începe să intre tot mai serios în calculele de buget ale tinerilor. Un studiu realizat în Statele Unite pe 1.800 de adulți Gen Z și Millennials care au ieșit la întâlniri în ultimul an arată că 84% spun că scumpirile le-au modificat viața de dating. 32% ies la mai puține întâlniri, 11% spun că au renunțat complet la dating pentru că nu și-l mai permit, iar 17% au intrat în datorii sau au cerut bani altora pentru a susține stilul de viață asociat unei relații.
Datele sunt americane și nu pot fi transferate automat la tinerii din România.
Dar întrebarea pe care o ridică este foarte ușor de recunoscut și aici:
cât mai costă, de fapt, o întâlnire obișnuită în 2026?
Două cafele.
Poate un film.
Poate o cină.
Transport până acolo și înapoi.
Luate separat, sumele nu par spectaculoase. Adunate de câteva ori pe lună, pot deveni o categorie reală de cheltuieli pentru un student sau un tânăr aflat la primul salariu.
84% spun că scumpirile le-au schimbat viața de dating
Studiul citat de Axios a fost realizat pentru Zelle de Accelerant Research, în august 2026, pe 1.800 de americani din generațiile Gen Z și Millennials care avuseseră întâlniri în ultimele 12 luni.
Rezultatele arată că tinerii nu renunță neapărat la relații, ci își schimbă modul în care cheltuie bani pentru ele.
40% aleg activități mai ieftine.
38% preferă întâlniri mai dese și mai economice în locul unor ieșiri rare și scumpe.
37% propun activități gratuite.
Iar aproape o treime, 32%, spun că pur și simplu ies la mai puține întâlniri.
Cifra cea mai dură este alta.
11% dintre respondenți spun că au încetat să mai iasă la întâlniri pentru că nu și le permit.
17% au intrat în datorii pentru dating
Pentru o parte dintre participanți, presiunea financiară a trecut dincolo de simpla reducere a ieșirilor.
17% spun că au intrat în datorii pentru a menține stilul de viață asociat persoanei cu care se întâlneau.
O proporție asemănătoare afirmă că a cerut bani prietenilor sau familiei pentru o întâlnire.
În rândul respondenților Gen Z și al bărbaților, procentul celor care spun că au făcut datorii ajunge la 20%.
Studiul nu spune că oamenii se împrumută pentru fiecare cafea.
Întrebarea se referă mai larg la menținerea unui anumit stil de viață în contextul dating-ului și al relațiilor.
Diferența este importantă.
Dar semnalul rămâne: pentru o parte dintre tineri, presiunea de a cheltui ajunge suficient de mare încât să depășească banii disponibili.
Banii încep să conteze chiar mai mult decât „chimia”
Un rezultat interesant din cercetare este legat de compatibilitate.
Jumătate dintre respondenți spun că, la un moment dat, compatibilitatea financiară a contat mai mult decât chimia romantică atunci când au decis dacă vor continua să vadă o persoană.
Asta poate însemna lucruri foarte diferite.
Nu doar cât câștigă celălalt.
Poate însemna cum cheltuie, cât economisește, dacă are datorii, ce așteptări are de la ieșiri sau dacă unul dintre parteneri vrea restaurante scumpe în timp ce celălalt încearcă să își plătească chiria.
Costul întâlnirii devine astfel și o conversație despre stil de viață.
Cine plătește nota? Gen Z schimbă și regula asta
Creșterea costurilor modifică și una dintre cele mai vechi discuții din dating: cine plătește?
57% dintre respondenți au folosit deja o platformă de transfer între persoane pentru a împărți sau regla cheltuieli după o întâlnire.
În rândul Gen Z, proporția urcă la 64%.
Mesele la restaurant sunt tipul de cheltuială împărțit cel mai frecvent astfel, urmate de bilete la evenimente și călătorii.
În același timp, 26% dintre respondenți spun că nu se simt confortabil să aducă în discuție plata atunci când sunt la un date.
Cu alte cuvinte, regula tradițională se schimbă mai repede decât conversația despre ea.
Dar cât costă o întâlnire în România?
Pentru România nu avem un studiu comparabil care să spună câți tineri au renunțat la dating din motive financiare.
Putem însă estima cât costă câteva variante obișnuite de întâlnire folosind prețurile raportate pentru Iași, Cluj-Napoca și București.
Este important de spus că acestea sunt estimări orientative, nu un „preț oficial al unui date”.
Prețurile diferă foarte mult în funcție de local, zonă și ce comandă fiecare.
Varianta 1: două cafele
Datele Numbeo din 2026 indică un preț mediu pentru un cappuccino de aproximativ:
Iași: 13,54 lei
București: 16,12 lei
Cluj-Napoca: 16,89 lei
Pentru două persoane:
Iași: aproximativ 27 lei
București: aproximativ 32 lei
Cluj: aproximativ 34 lei
Aceasta este probabil cea mai accesibilă variantă clasică.
Și nici măcar aici nu trebuie să existe obligatoriu o cafenea scumpă. În Iași, de exemplu, NOIR Coffee Van Palas apare într-o categorie de preț de până la 20 de lei, în timp ce alte cafenele centrale sunt încadrate mai sus.
Varianta 2: ieșirea la restaurant
Aici diferența devine mai vizibilă.
Pentru o masă de două persoane într-un restaurant de categorie medie, cu trei feluri și fără băuturi, Numbeo indică aproximativ:
Iași: 200 lei
Cluj-Napoca: 281 lei
București: 300 lei
Asta nu înseamnă că trebuie să cheltuiești aceste sume.
Sunt valori medii colectate din raportările utilizatorilor.
În Iași, de exemplu, prețurile restaurantelor diferă mult între localuri precum Buena Vista, Mamma Mia Restaurant & Catering sau Boho by London.
Dar cifra oferă un reper.
O singură cină pentru două persoane poate ajunge ușor la câteva sute de lei.
Varianta 3: film + ceva de băut
Cinema City precizează că prețurile diferă între cinematografe, filme și zona aleasă în sală, iar tarifele curente sunt afișate separat pentru fiecare multiplex.
Asta face dificil de stabilit un singur tarif național.
Dar la două bilete trebuie adăugate, în multe cazuri, transportul și eventual băuturile sau mâncarea cumpărate la cinema.
În Iași există, de exemplu, Cinema City la Iulius Mall și Cinema Victoria în Piața Unirii.
În București, oferta este și mai largă, inclusiv IMAX București.
Prin urmare, „mergem la film” poate însemna de la o variantă relativ ieftină până la o seară care ajunge aproape de costul unei mese în oraș.
Și transportul se adună
Un drum cu taxiul sau ride-hailing-ul pare o cheltuială secundară.
Dar două drumuri pot modifica serios totalul.
Tarifele standard de taxi raportate pentru 2026 sunt în jur de:
Iași: 4 lei/km
București: 3 lei/km
Cluj-Napoca: 4,50 lei/km.
Ride-hailing-ul funcționează dinamic, deci prețul real poate fi mai mare sau mai mic în funcție de oră și cerere.
Dacă ambii participanți vin separat și se întorc separat acasă, transportul poate deveni una dintre componentele importante ale serii.
Cum arată un „date clasic” pus cap la cap
Să luăm o variantă orientativă:
două cafele, o masă la restaurant și transport.
Fără cadouri.
Fără flori.
Fără cocktailuri.
Fără club.
Fără comandă după.
Doar o ieșire obișnuită.
În Iași, două cappuccino și o masă medie pentru două persoane duc deja totalul spre 227 de lei, înainte de transport.
În Cluj, aceleași două componente ajung spre 315 lei.
În București, aproximativ 332 lei.
Nu este o medie oficială a costului unei întâlniri.
Este pur și simplu rezultatul adunării unor prețuri medii raportate pentru activități tipice.
Dar pune problema într-o perspectivă diferită.
Dacă ieși de patru ori într-o lună în același format, vorbim deja de aproximativ:
Iași: peste 900 lei
Cluj: peste 1.250 lei
București: peste 1.300 lei
și asta înainte de transport sau alte cheltuieli.
Pentru un student sau un tânăr la primul job, suma arată diferit
300 de lei pot fi o cheltuială mică pentru o persoană și foarte mare pentru alta.
Asta este una dintre limitele oricărei discuții despre „costul unui date”.
Pentru un student care trăiește dintr-o bursă și ajutorul familiei, 200–300 de lei pot reprezenta o parte semnificativă din bugetul lunar disponibil.
Pentru doi angajați cu venituri peste medie, aceeași sumă poate fi mult mai ușor de absorbit.
De aceea studiul american arată și o mutare spre activități gratuite sau mai ieftine.
Nu neapărat pentru că tinerii nu mai vor să iasă.
Ci pentru că relația trebuie să încapă lângă chirie, mâncare, transport și restul cheltuielilor lunare.
Un date nu trebuie să coste 300 de lei
Aici datele Zelle sunt interesante tocmai pentru că arată schimbarea.
40% dintre participanți spun că aleg variante mai ieftine, iar 37% propun activități gratuite.
Asta poate însemna:
o plimbare;
un parc;
un eveniment gratuit;
un muzeu într-o zi cu acces redus;
o cafea în locul cinei;
gătit împreună;
o expoziție;
un picnic.
În România, mai ales în marile orașe universitare, există multe variante în care costul nu trebuie să fie elementul principal al întâlnirii.
Problema apare când prețul devine o probă de interes
Există însă și o presiune socială.
Restaurantul mai scump.
Buchetul.
Uber-ul.
Biletele.
Vacanța.
Ideea că cine investește mai mulți bani demonstrează mai mult interes.
Studiul Zelle sugerează că o parte dintre tineri încep să respingă această logică.
Compania spune că, pentru generațiile analizate, gesturile considerate atente și compatibilitatea financiară devin mai importante decât cheltuiala extravagantă.
Trebuie ținut cont și de cine a comandat studiul: Zelle este un serviciu de plăți între persoane și are un interes comercial evident în discuția despre împărțirea cheltuielilor.
Asta nu invalidează rezultatele sondajului, realizat de o companie de cercetare pe 1.800 de respondenți, dar este un context relevant.
Nu putem spune că 11% dintre tinerii români au renunțat la dating
Aceasta este probabil cea mai importantă precizare.
Studiul este realizat în Statele Unite.
Cei 1.800 de participanți sunt americani Gen Z și Millennials care au avut experiențe de dating în ultimul an.
Nu avem bază pentru a spune că:
84% dintre tinerii români și-au schimbat comportamentul;
17% dintre români au intrat în datorii pentru dating;
sau că 11% dintre tinerii din România nu își mai permit întâlniri.
Pentru România, partea pe care o putem măsura este costul concret al unor activități și îl putem raporta la realitatea veniturilor tinerilor.
Fenomenul american ridică însă o întrebare relevantă și aici.
Cât ar trebui să coste o întâlnire?
Nu există un răspuns corect.
Pentru un cuplu poate însemna 30 de lei pe două cafele.
Pentru altul, 300 de lei la restaurant.
Pentru altul, zero lei și o plimbare de două ore.
Schimbarea interesantă din datele americane este că tot mai mulți tineri par dispuși să discute deschis despre asta.
Inflația nu decide cu cine te întâlnești.
Dar poate decide unde mergi, cât de des ieși, cine plătește și cât de confortabil te simți să spui: „asta este prea scump pentru mine”.
Iar când 17% dintre participanții unui studiu spun că au ajuns până la datorii pentru a menține stilul de viață asociat dating-ului, discuția despre bani nu mai este deloc secundară.
Poate că una dintre regulile dating-ului în 2026 devine tocmai asta: să nu ai nevoie să te îndatorezi ca să demonstrezi că îți place de cineva.