Atacurile cibernetice cu AI devin mai rapide, mai ieftine și mai accesibile pentru persoane care în trecut ar fi avut nevoie de competențe tehnice mult mai avansate. În Coreea de Sud, cel puțin nouă bănci au fost afectate în atacuri recente în care autoritățile și specialiștii în securitate cred că au fost folosite instrumente de inteligență artificială. În Japonia, companii importante au raportat breșe și incidente cibernetice, iar numărul cazurilor a continuat să crească în septembrie.
Reuters relatează pe 9 octombrie că specialiștii în securitate văd o schimbare importantă în modul în care sunt folosite instrumentele AI de către atacatori.
În trecut, un hacker avea nevoie de cunoștințe serioase de programare, rețele, sisteme de operare și vulnerabilități.
Astăzi, unele dintre aceste etape pot fi accelerate sau automatizate.
AI poate ajuta la:
scrierea și modificarea codului;
căutarea vulnerabilităților;
analizarea rapidă a sistemelor;
automatizarea scanărilor;
crearea mesajelor de phishing;
adaptarea unui atac la o infrastructură necunoscută;
traducerea și personalizarea mesajelor frauduloase;
generarea unor instrucțiuni sau scripturi tehnice.
Asta schimbă pragul de intrare în criminalitatea cibernetică.
Atacuri cibernetice cu AI: ce s-a întâmplat în Coreea de Sud
În Coreea de Sud, poliția investighează o serie de atacuri care au afectat mai multe instituții financiare.
Președintele Lee Jae Myung a declarat pe 6 octombrie că există indicii potrivit cărora modele AI ar fi fost folosite în unele dintre atacurile asupra băncilor.
Reuters a relatat ulterior că cel puțin nouă bănci sud-coreene ar fi fost afectate de incidentele investigate.
În centrul anchetei apare și un instrument numit ARTEX, un agent AI creat inițial pentru evaluarea riscurilor de securitate.
Proiectul putea conecta mai multe modele mari de limbaj și putea automatiza unele sarcini de securitate informatică.
Dezvoltatorul chinez al ARTEX a decis să transforme proiectul din open-source într-un sistem închis după ce firma americană CrowdStrike a legat folosirea instrumentului de atacuri asupra unor bănci din Coreea de Sud.
CrowdStrike a asociat activitatea cu un suspect din China, în vârstă de 26 de ani, despre care spune că ar fi folosit instrumente AI în operațiuni prin care au fost furate date personale ale unor clienți bancari.
Investigațiile sunt în desfășurare.
Guvernul chinez a spus că nu are informații despre incident și că se opune activităților de hacking.
Au fost vizate și două megabiserici
Seria de incidente din Coreea de Sud nu s-a limitat la bănci.
Două dintre cele mai mari biserici din țară au început investigații după atacuri cibernetice despre care specialiștii cred că ar putea avea legătură cu aceleași tipuri de instrumente AI.
La Yoido Full Gospel Church, datele a până la 850.000 de membri ar fi putut fi compromise.
Printre informațiile afectate se numără nume, date de naștere, adrese, numere de telefon și, în unele cazuri, identificatori naționali.
O firmă de securitate a identificat în infrastructura folosită de atacatori rapoarte automatizate și referințe la „sub-agents”, indicii că unele etape ar fi putut fi orchestrate cu ajutorul AI.
Pentru utilizatorul obișnuit, riscul apare atunci când astfel de date sunt folosite ulterior pentru fraude.
Un atacator care știe:
cum te cheamă;
unde locuiești;
la ce bancă ești client;
ce număr de telefon ai
poate construi un mesaj de phishing mult mai credibil.
Japonia vede și ea o creștere a incidentelor
Reuters notează că și Japonia se confruntă cu o intensificare a atacurilor.
Printre companiile afectate în ultimele luni sunt nume precum Daiwa Securities, SoftBank și Lawson.
Numărul incidentelor raportate în Japonia a crescut în septembrie cu aproximativ 18% față de august, potrivit datelor citate de Reuters.
Creșterea nu înseamnă că toate aceste atacuri au fost generate de AI.
Specialiștii citați de Reuters spun însă că instrumentele AI contribuie la un mediu în care atacurile pot fi lansate mai repede și cu mai puține resurse.
Ce înseamnă că AI „reduce bariera” pentru hacking
Expresia apare tot mai des în rapoartele de securitate.
În trecut, pentru a lansa un atac complex trebuia să știi să:
identifici o vulnerabilitate;
scrii cod;
înțelegi arhitectura unei rețele;
modifici instrumentele existente;
interpretezi erorile;
te adaptezi atunci când atacul nu funcționează.
AI poate oferi asistență în toate aceste etape.
Un utilizator poate descrie problema într-un limbaj obișnuit și poate primi sugestii tehnice, cod sau instrucțiuni.
Modelele avansate pot analiza și rezultatele unor scanări și pot propune pașii următori.
Asta înseamnă că o persoană cu experiență moderată poate face mai repede lucruri care înainte necesitau mai multă expertiză.
Google spune că atacurile au trecut deja de faza de „chatbot”
Google Threat Intelligence Group spune că în 2026 a observat o evoluție importantă.
Atacatorii folosesc din ce în ce mai des fluxuri agentice, adică sisteme AI care pot executa mai multe sarcini în succesiune cu mai puțină intervenție umană.
Într-un caz observat în trimestrul al doilea din 2026, un grup a reușit să compromită o resursă cloud și apoi să planifice și să lanseze o campanie automată de furt de credențiale în mai puțin de șase ore.
Google a observat agenți folosiți pentru:
recunoașterea sistemelor;
testarea vulnerabilităților;
furtul datelor de autentificare;
automatizarea unor părți ale atacului.
Compania spune că schimbarea importantă este viteza.
Cu cât un atac se desfășoară mai repede, cu atât echipele de securitate au mai puțin timp să observe ce se întâmplă și să intervină.
AI a fost deja folosit pentru dezvoltarea unui atac „zero-day”
Google a raportat în 2026 și primul caz public în care compania a evaluat că un atacator a folosit AI pentru dezvoltarea unui exploit bazat pe o vulnerabilitate necunoscută anterior.
Acest tip de vulnerabilitate este numit zero-day.
Termenul descrie o problemă de securitate pentru care producătorul software nu are încă un patch disponibil.
Google spune că atacatorul a folosit AI pentru a ajuta la descoperirea și transformarea vulnerabilității într-un instrument funcțional de atac.
Campania planificată ar fi vizat exploatarea la scară largă a vulnerabilității.
Google spune că a identificat activitatea înainte ca atacul să atingă amploarea dorită de atacator.
Anthropic: AI începe să orchestreze atacuri, nu doar să dea răspunsuri
Anthropic a ajuns la concluzii similare.
Compania a analizat sute de conturi asociate cu activități cibernetice malițioase și spune că rolul AI a evoluat de la simplu asistent la instrument care poate orchestra mai multe etape ale unui atac.
În raportul său din septembrie, Anthropic spune că a identificat operațiuni în care AI a fost folosit pentru:
recunoaștere;
exploatarea sistemelor;
extragerea datelor;
adaptarea instrumentelor atunci când acestea erau detectate de soluțiile de securitate.
Oamenii continuau să stabilească țintele și să verifice rezultatele.
Dar o parte mai mare din execuția tehnică era realizată automat.
Asta înseamnă că oricine poate deveni hacker?
Nu în sensul complet al cuvântului.
Un atac complex continuă să necesite:
înțelegerea infrastructurii;
acces la sisteme;
identificarea unei vulnerabilități reale;
evitarea sistemelor de securitate;
gestionarea infrastructurii de atac;
capacitatea de a exploata datele obținute.
AI poate reduce dificultatea unor pași.
Nu elimină automat toate limitele tehnice.
De aceea formula „oricine poate face hacking cu ChatGPT” ar fi înșelătoare.
Ceea ce observă specialiștii este mai degrabă o democratizare a unor competențe ofensive.
O persoană care știa puțin poate face mai mult.
Un atacator experimentat poate lucra mult mai repede.
Un grup mare poate automatiza părți care înainte necesitau zeci de oameni.
Phishing-ul este una dintre zonele în care diferența se vede imediat
Pentru utilizatorii obișnuiți, cel mai important risc poate să nu fie un atac sofisticat asupra unei bănci.
Poate fi un mesaj.
„Contul tău a fost blocat.”
„Trebuie să confirmi urgent tranzacția.”
„Ai un colet neplătit.”
„Actualizează-ți datele pentru a evita suspendarea contului.”
Phishing-ul exista cu mult înainte de apariția modelelor generative.
AI îl poate face însă mai eficient.
Un atacator poate genera rapid mii de mesaje corecte gramatical, adaptate unei limbi sau unei instituții.
Poate folosi date furate anterior pentru a personaliza mesajul.
Poate construi variante diferite și le poate testa automat.
Google spune că grupurile infracționale folosesc deja AI pentru phishing, impersonare și automatizarea campaniilor.
Și „smishing-ul” devine mai periculos
Smishing este varianta de phishing făcută prin SMS sau alte mesaje pe telefon.
Mesajul poate părea trimis de:
bancă;
curier;
ANAF;
operator de telefonie;
platformă de plăți;
un prieten.
După atacurile din Coreea de Sud, specialiștii avertizează că datele furate pot fi folosite în campanii de phishing și smishing mult mai convingătoare.
Pentru un tânăr obișnuit să rezolve aproape totul de pe telefon, riscul este direct.
O pagină falsă de autentificare poate arăta aproape identic cu aplicația reală.
AI ajută și apărarea
Aceeași tehnologie este folosită și de cealaltă parte.
Google utilizează agenți AI pentru identificarea vulnerabilităților și repararea codului.
Instrumente precum Big Sleep caută probleme de securitate, iar CodeMender este folosit pentru propunerea unor corecții automate.
Anthropic a lansat pe 8 octombrie un program dedicat folosirii AI pentru protejarea infrastructurii critice și a software-ului open-source.
În securitatea cibernetică apare astfel o cursă:
AI ajută atacatorii să lucreze mai repede.
AI ajută și echipele de securitate să detecteze și să răspundă mai repede.
Problema este cine se adaptează primul.
De ce băncile sunt ținte importante
Băncile concentrează aproape toate lucrurile pe care un atacator le poate transforma în bani.
Date personale.
Date de contact.
Conturi.
Istoric financiar.
Documente.
Credențiale.
În plus, sistemele financiare trebuie să funcționeze continuu.
Un atac de tip DDoS poate încerca să blocheze accesul clienților la servicii, trimițând un volum uriaș de trafic către infrastructură.
Un ransomware poate bloca sistemele și cere bani pentru decriptarea lor.
Un atac de furt de date urmărește informațiile personale ale clienților.
Reuters notează că în Coreea de Sud atât atacurile DDoS, cât și ransomware au crescut în prima jumătate a anului.
Ce poate face un utilizator obișnuit
Majoritatea oamenilor nu își pot proteja singuri banca de un atac sofisticat.
Dar o parte dintre consecințe apar atunci când atacatorul încearcă să folosească datele furate împotriva clientului.
Câteva reguli rămân foarte eficiente:
Nu intra în aplicația băncii dintr-un link primit prin SMS sau email.
Deschide aplicația oficială sau tastează manual adresa.
Folosește parole diferite pentru conturi importante.
Dacă aceeași parolă este folosită pe zece site-uri și unul dintre ele este compromis, atacatorul o poate testa automat pe celelalte.
Activează autentificarea în doi pași.
Chiar dacă parola este furată, atacatorul mai are nevoie de un al doilea element de autentificare.
Tratează mesajele urgente cu suspiciune.
„Acționează acum sau contul va fi blocat” este una dintre cele mai comune metode de presiune.
Nu comunica niciodată codurile de autorizare primite prin SMS sau în aplicația bancară.
Banca nu are nevoie ca tu să îi comunici aceste coduri pentru a „anula” o tranzacție.
Deepfake-ul complică și apelurile telefonice
Un alt risc asociat cu AI este clonarea vocii.
Cu suficient material audio, instrumentele AI pot reproduce vocea unei persoane.
Asta permite fraude de tip:
„Mamă, am o problemă, trimite-mi urgent bani.”
„Sunt directorul, plătește factura acum.”
„Sunt de la bancă, confirmă codul.”
Fraudele bazate pe impersonare existau și înainte, dar AI poate face vocea și mesajele mult mai convingătoare.
Într-o astfel de situație, una dintre cele mai simple verificări rămâne eficientă: închizi și suni tu persoana sau instituția la un număr pe care îl cunoști deja.
Atacurile devin mai rapide
Poate cea mai importantă schimbare adusă de AI este viteza.
Google spune că numărul vulnerabilităților publicate lunar aproape s-a dublat în 2026, de la aproximativ 5.045 în ianuarie la 10.740 în august.
Numărul vulnerabilităților exploatate a crescut și el, de la o medie de 10,5 pe lună în 2025 la aproximativ 18 pe lună între ianuarie și august 2026.
Cifrele trebuie interpretate atent, pentru că automatizarea raportării poate crește și numărul vulnerabilităților înregistrate.
Dar Google spune că AI modifică măsurabil viteza cu care vulnerabilitățile sunt descoperite și exploatate.
În securitatea cibernetică, câteva ore pot conta.
Dacă o vulnerabilitate este descoperită dimineața și atacurile automate apar în aceeași zi, administratorii au mult mai puțin timp pentru a instala un patch.
Hackerii nu au apărut odată cu AI
Criminalitatea cibernetică exista deja la scară mare.
Phishing.
Ransomware.
Furt de parole.
Atacuri DDoS.
Fraude bancare.
AI nu a creat aceste metode.
Le poate însă face mai ieftine, mai rapide și mai ușor de adaptat la fiecare victimă.
Anthropic spune că efectul poate fi măsurat prin trei lucruri: viteză, scară și profunzimea operațiunilor.
Un infractor care înainte putea trimite 100 de mesaje frauduloase poate genera mult mai multe.
Un atacator care nu vorbește română poate crea mesaje aproape perfecte în română.
O persoană cu abilități tehnice medii poate primi ajutor pentru cod pe care înainte nu l-ar fi putut scrie singură.
Un expert poate automatiza activități repetitive și se poate concentra pe etapele dificile.
Acesta este motivul pentru care incidentele din Japonia și Coreea de Sud atrag atenția specialiștilor.
Bariera tehnică începe să scadă, iar volumul atacurilor poate crește chiar dacă numărul atacatorilor foarte bine pregătiți rămâne același.