Băuturile îndulcite apar foarte des în alimentația adolescenților analizați de Institutul Național de Sănătate Publică. Un studiu realizat în licee din România, pe elevi de 15 ani, arată că 70% dintre tinerii incluși spun că beau astfel de produse de mai mult de o dată pe zi. În același timp, mulți dintre participanți nu consumă fructe și legume în cantitățile recomandate.
Cifra de 70% este suficient de mare încât să atragă atenția, dar trebuie citită corect.
Studiul nu spune că 70% dintre toți adolescenții din România au exact același comportament și nici că fiecare dintre cei incluși consumă aceeași cantitate.
Datele prezentate public de INSP se referă la elevi de 15 ani analizați în licee, în cadrul unor cercetări realizate periodic în școli cu sprijinul direcțiilor de sănătate publică și al inspectoratelor școlare. Potrivit reprezentantei INSP Eugenia Bratu, aceste studii folosesc metodologii recunoscute internațional.
Băuturi îndulcite la adolescenți: ce spune studiul INSP
Informația centrală este simplă:
70% dintre tinerii incluși în studiu au declarat că beau băuturi îndulcite de mai mult de o dată pe zi.
În aceeași cercetare, INSP a identificat și un consum insuficient de fructe și legume în rândul multor participanți.
Dr. Eugenia Bratu, medic primar de sănătate publică și șefa Secției de promovare a sănătății din INSP, spune că instituția urmărește astfel de comportamente tocmai pentru a identifica factorii de risc asupra cărora se poate interveni preventiv.
Pentru adolescenți, obiceiurile alimentare sunt importante și pentru că tind să se păstreze.
Organizația Mondială a Sănătății arată că preferințele și comportamentele alimentare formate în copilărie și adolescență continuă adesea și în viața adultă.
Ce înseamnă, de fapt, „băutură îndulcită”
Categoria poate include mai multe produse, în funcție de metodologia studiului: băuturi carbogazoase cu zahăr, ceaiuri îndulcite, băuturi aromatizate și alte produse în care zahărul este adăugat.
Pentru evaluarea sănătății, este importantă cantitatea de zaharuri libere din alimentație.
OMS include aici zaharurile adăugate de producător, bucătar sau consumator, dar și zaharurile prezente în miere, siropuri, sucuri de fructe și concentrate de suc.
Recomandarea OMS pentru adulți și copii este ca zaharurile libere să reprezinte sub 10% din aportul energetic zilnic. O reducere la 5% sau mai puțin poate aduce beneficii suplimentare pentru sănătate.
Pentru o persoană care consumă aproximativ 2.000 de kilocalorii pe zi, pragul de 10% corespunde aproximativ la 50 de grame de zaharuri libere.
Asta nu înseamnă că orice adolescent trebuie să respecte exact cifra de 50 de grame. Necesarul energetic diferă în funcție de vârstă, sex, dezvoltare și activitate fizică.
Pragul este un reper general pentru alimentație sănătoasă, nu o prescripție individuală.
De ce băuturile dulci ridică o problemă diferită față de alte alimente
Unul dintre motive este faptul că pot adăuga rapid energie în alimentație fără să ofere în aceeași măsură fibre sau micronutrienți.
Eugenia Bratu a descris aceste produse drept surse de calorii cu aport nutrițional redus și a avertizat că un aport energetic mai mare decât consumul organismului poate favoriza acumularea de grăsime și modificări metabolice.
OMS formulează problema mai general: un aport crescut de zaharuri libere poate ridica densitatea energetică a dietei și poate favoriza creșterea nesănătoasă în greutate atunci când energia consumată depășește energia utilizată.
În cazul copiilor și adolescenților, OMS arată că un consum mai mare de băuturi îndulcite este asociat cu supraponderea și obezitatea, iar reducerea lor poate diminua acest risc.
Asta nu înseamnă că un suc consumat ocazional produce automat obezitate.
Problema este frecvența și cantitatea, mai ales atunci când astfel de băuturi devin o parte obișnuită a alimentației.
Zahărul contează și pentru dinți
Efectele nu se limitează la greutate.
OMS identifică zaharurile libere din alimente și băuturi drept principalul factor alimentar de risc pentru cariile dentare.
Cariile sunt printre cele mai răspândite afecțiuni netransmisibile la nivel mondial.
Riscul este legat atât de cantitatea de zahăr consumată, cât și de expunerea repetată a dinților la zaharuri.
Din acest motiv, un consum frecvent pe parcursul zilei poate conta diferit față de aceeași cantitate concentrată într-un singur moment.
Pentru adolescenți, partea importantă este că efectele se acumulează în timp. OMS recomandă limitarea zaharurilor libere pe tot parcursul vieții.
Problema nu este doar ce beau tinerii, ci și ce nu mănâncă
Datele prezentate de INSP indică și un consum redus de fructe și legume în rândul multor adolescenți analizați.
OMS recomandă persoanelor de peste 10 ani consumul a cel puțin 400 de grame de fructe și legume pe zi.
Fructele și legumele aduc fibre, vitamine, minerale și alți nutrienți.
Combinația dintre multe produse bogate în zahăr și puține alimente nutritive poate afecta calitatea generală a alimentației chiar înainte să apară o problemă vizibilă de greutate.
Această diferență este importantă.
O persoană poate avea o greutate considerată normală și, în același timp, o dietă dezechilibrată.
Mai puțin de 2 din 10 liceeni ating nivelul recomandat de activitate fizică
Alimentația este doar o parte din imagine.
Într-o campanie națională lansată în septembrie 2026, INSP a arătat că mai puțin de doi din zece elevi de liceu ating nivelul de activitate fizică recomandat de OMS.
Asta contează atunci când analizăm consumul de energie.
Organismul își menține greutatea prin echilibrul dintre energia adusă de alimente și băuturi și energia pe care o consumă.
Dacă alimentația aduce frecvent multe calorii, iar mișcarea este redusă, dezechilibrul poate deveni mai probabil.
Nu fiecare adolescent sedentar va deveni supraponderal și nu fiecare adolescent care consumă băuturi dulci va dezvolta probleme metabolice.
Sunt factori de risc care se pot combina, nu relații automate de cauză și efect.
Apa rămâne varianta simplă pentru hidratarea de zi cu zi
INSP atrage atenția și asupra consumului insuficient de apă.
Eugenia Bratu a declarat că studiile disponibile arată un consum de apă mai redus decât ar fi optim în toate categoriile de vârstă, inclusiv la tineri.
Cantitatea necesară diferă de la o persoană la alta și depinde de activitatea fizică, temperatură, alimentație, greutate și starea de sănătate.
Pentru hidratarea obișnuită, apa are însă un avantaj evident față de un suc îndulcit: nu adaugă zahăr și energie suplimentară în alimentație.
În practică, o reducere a băuturilor dulci nu trebuie să însemne o schimbare radicală făcută într-o singură zi.
Poate însemna pur și simplu ca apa să devină băutura folosită cel mai des, iar produsele îndulcite să fie consumate mai rar.
Ce putem spune și ce nu putem spune din cifra de 70%
Studiul INSP oferă un semnal important, dar cifra nu trebuie extinsă dincolo de ceea ce a fost măsurat.
Putem spune că:
7 din 10 elevi de 15 ani analizați au declarat consum de băuturi îndulcite de mai mult de o dată pe zi.
Nu putem spune, doar pe baza informațiilor publicate până acum, că exact 70% dintre toți adolescenții români au același obicei.
Pentru o asemenea concluzie ar trebui cunoscute în detaliu dimensiunea eșantionului, modul de selecție, distribuția geografică și marja de eroare a cercetării.
News.ro și declarațiile publice ale INSP nu oferă toate aceste detalii metodologice.
De aceea, formularea corectă rămâne „70% dintre tinerii analizați”, nu „70% dintre adolescenții României”.
Chiar și cu această limitare, rezultatul arată un comportament suficient de frecvent încât INSP să îl trateze drept o zonă importantă pentru prevenție.
Pentru un adolescent, mesajul util este mai simplu decât orice statistică: ce bei în fiecare zi contează la fel de mult ca ceea ce pui în farfurie.