Consilierea școlară în mediul rural rămâne mai greu accesibilă decât în orașe. În anul școlar 2025–2026, Ministerul Educației raporta 2.399 de consilieri în mediul urban și 1.123 în rural, potrivit datelor citate de Adevărul. Noile măsuri prevăd încă 500 de posturi în perioada 2027–2028 și urmăresc atingerea unei ținte de cel mult 500 de elevi pentru un consilier. Calculele prezentate de fostul ministru al Educației Mircea Dumitru arată însă că deficitul este mult mai mare.
Problema nu ține doar de numărul total de specialiști.
În mediul rural, o școală cu personalitate juridică poate avea mai multe structuri arondate în sate diferite. Același consilier trebuie astfel să se deplaseze între mai multe clădiri și comunități.
Un post existent pe hârtie nu înseamnă automat că elevul are acces constant la specialist.
Adevărul citează exemplul școlilor în care consilierul devine practic itinerant și ajunge doar periodic în fiecare structură.
Consiliere școlară în mediul rural: aproximativ o treime dintre specialiști lucrează la sate
Datele pentru anul școlar 2025–2026 indică:
2.399 de consilieri în mediul urban;
1.123 în mediul rural.
Raportat doar la aceste două categorii, aproximativ 32% dintre consilieri lucrează în mediul rural.
Distribuția trebuie însă interpretată și în raport cu numărul de elevi, dimensiunea școlilor și distanțele dintre localități.
Într-un oraș, un consilier poate lucra într-o singură clădire cu câteva sute de elevi.
Într-o comună, aceeași normă poate presupune deplasarea între școala principală și mai multe structuri aflate la kilometri distanță.
Fostul ministru al Educației Mircea Dumitru atrage atenția că tocmai această organizare face ca simpla repartizare a unui post să nu garanteze accesul efectiv al copilului la servicii.
Legea prevede maximum 500 de elevi pentru un consilier
Ținta de un consilier la cel mult 500 de elevi nu este una nouă.
Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 stabilește norma unui profesor-consilier școlar prin raportare la maximum 500 de elevi, respectiv alte praguri pentru situațiile în care sunt incluși preșcolari.
În practică, România nu a ajuns încă la acest raport.
Potrivit datelor prezentate de Adevărul, în anul școlar 2025–2026 existau 3.539 de consilieri școlari, iar media era de aproximativ 756 de elevi pentru un specialist.
Articolul semnalează și neconcordanțe între unele dintre cifrele comunicate oficial. De exemplu, numărul consilierilor repartizați explicit între urban și rural nu se suprapune perfect peste totalul comunicat. Din acest motiv, calculele trebuie privite ca estimări construite pe datele disponibile.
Sunt anunțate 500 de posturi noi. De câte ar fi nevoie?
Programul de guvernare analizat de Adevărul propune 500 de posturi suplimentare în perioada 2027–2028, în limita resurselor bugetare.
Mircea Dumitru estimează că, pentru atingerea reală a raportului de 500 de elevi la un consilier, România ar avea nevoie de aproximativ 5.350 de consilieri.
Față de cei aproximativ 3.539 existenți, diferența ar fi de aproape 1.800 de posturi.
Cu doar 500 de specialiști în plus, raportul mediu ar coborî spre 660 de elevi pentru un consilier, potrivit calculelor prezentate de acesta.
Așadar, cele 500 de posturi ar reduce deficitul, dar nu ar atinge ținta prevăzută de lege dacă numărul elevilor și celelalte condiții rămân aproximativ aceleași.
Ce face, de fapt, un consilier școlar
Termenul este uneori confundat cu cel de psiholog clinician.
Profesorul-consilier școlar lucrează în principal în zona de:
consiliere psihopedagogică;
adaptare școlară;
prevenirea abandonului;
orientare educațională și profesională;
sprijin pentru elevi și părinți;
identificarea dificultăților de învățare sau relaționare;
prevenirea și gestionarea unor situații de bullying;
sprijin în situații emoționale dificile.
Norma include atât activități directe cu elevii, cât și colaborarea cu părinții și profesorii, activități metodologice și orientare școlară și profesională.
Atunci când apare o problemă care necesită diagnostic sau tratament clinic, elevul trebuie direcționat către servicii medicale sau psihologice specializate.
Distincția este importantă: școala poate identifica și sprijini copilul, dar cabinetul de consiliere nu poate înlocui întregul sistem de sănătate mintală.
Ce se întâmplă când un consilier are sute de elevi
Un specialist care răspunde de 500, 700 sau chiar mai mulți copii nu lucrează doar cu elevii care ajung singuri la cabinet.
Trebuie să acopere și activități de prevenție, orientare în carieră, discuții cu profesorii și părinții și intervenții în situații urgente.
Mircea Dumitru avertizează că, atunci când numărul de elevi devine prea mare, activitatea riscă să se concentreze pe cazurile cele mai grave.
Asta lasă mai puțin timp pentru prevenție și pentru observarea timpurie a unor dificultăți.
Printre problemele care pot trece mai greu observate sunt:
anxietatea;
izolarea socială;
simptomele depresive;
bullyingul;
cyberbullyingul;
conflictele din familie;
dificultățile de învățare;
problemele de adaptare la școală.
Într-o situație ideală, sprijinul începe înainte ca problema să ajungă într-o criză.
În rural apare și problema distanței
Aici diferența față de marile orașe devine foarte concretă.
O unitate școlară dintr-o comună poate administra structuri din mai multe sate.
Consilierul poate avea program luni într-o localitate, marți în alta și apoi să revină peste câteva zile sau chiar mai târziu.
Pentru elev, accesul depinde atunci și de ziua în care specialistul este prezent.
Dacă apare o problemă miercuri, iar consilierul revine în școală abia săptămâna următoare, sprijinul imediat este mult mai greu de oferit.
Această organizare este unul dintre motivele pentru care Mircea Dumitru propune soluții adaptate mediului rural, nu doar creșterea numărului total de posturi.
De ce este mai greu să atragi specialiști la sate
Deficitul de personal din rural nu apare doar în educație.
Distanța față de oraș, costul navetei, lipsa unei locuințe și numărul mare de localități pe care un specialist trebuie să le deservească pot face posturile mai puțin atractive.
Printre soluțiile propuse de fostul ministru se află:
decontarea navetei;
sprijin pentru locuire;
stimulente salariale pentru posturile din rural;
echipe mobile de specialiști;
teleconsiliere ca soluție complementară.
Teleconsilierea ar putea ajuta mai ales în situațiile în care specialistul nu poate fi prezent permanent în fiecare sat.
Ea nu poate înlocui însă complet întâlnirea directă, mai ales în cazurile sensibile sau în situațiile în care copilul nu are acasă un spațiu privat și o conexiune bună la internet.
România investește 25,7 milioane de euro într-un proiect național
Ministerul Educației derulează în paralel proiectul ConsEDU – Practici transformaționale în consilierea și orientarea carierei.
Valoarea totală eligibilă este de aproximativ 128,8 milioane de lei, echivalentul a 25,76 milioane de euro, iar implementarea se desfășoară timp de 48 de luni, începând din iulie 2025.
Proiectul urmărește, printre altele:
formarea a 2.500 de consilieri școlari;
formarea a 2.000 de diriginți;
formarea a 500 de profesori pentru învățământ primar;
dotarea a 2.500 de școli cu instrumente de consiliere și evaluare;
dezvoltarea unei platforme naționale pentru consiliere și orientare în carieră.
Proiectul se desfășoară în toate cele opt regiuni de dezvoltare ale României, iar Inspectoratul Școlar Județean Iași este unul dintre parteneri.
Formarea consilierilor nu înseamnă automat mai mulți consilieri
Aici este o diferență importantă.
ConsEDU prevede formarea a 2.500 de consilieri existenți și îmbunătățirea instrumentelor folosite de aceștia.
Asta nu înseamnă 2.500 de posturi noi.
Creșterea numărului de specialiști din școli depinde separat de:
posturile aprobate;
buget;
ocuparea lor;
distribuția între urban și rural.
Prin urmare, un program poate crește calitatea serviciilor oferite de consilierii existenți fără să rezolve automat lipsa unui specialist într-o comună în care postul nu există sau nu poate fi ocupat.
Consilierea înseamnă și alegerea liceului sau a facultății
Rolul consilierului nu apare doar atunci când elevul trece printr-o perioadă dificilă.
O parte importantă a activității este orientarea școlară și profesională.
Pentru un elev de clasa a VIII-a, asta poate însemna alegerea profilului și a liceului.
Pentru un elev de clasa a XI-a sau a XII-a:
ce facultate alege;
dacă merge spre o școală postliceală;
ce profesie i se potrivește;
ce aptitudini are;
ce opțiuni există pe piața muncii.
ConsEDU pune un accent important tocmai pe această zonă și prevede inclusiv evaluări vocaționale și o platformă națională cu instrumente de orientare.
Pentru un elev dintr-un sat cu acces redus la asemenea servicii, diferența poate însemna și mai puține informații despre oportunitățile disponibile după terminarea școlii.
Un consilier pentru 500 de elevi rămâne o țintă dificilă
Raportul prevăzut de lege poate părea, la prima vedere, suficient.
500 de elevi înseamnă însă foarte mult pentru un singur specialist dacă se urmărește consiliere individuală reală.
Chiar dacă fiecare elev ar primi doar o întâlnire individuală de 45 de minute într-un an școlar, ar rezulta sute de ore de lucru, înainte de a include cazurile care necesită mai multe ședințe, activitățile de grup, părinții, profesorii sau orientarea profesională.
Din acest motiv, raportul numeric este doar unul dintre indicatori.
Contează și:
câte ore este consilierul efectiv prezent în școală;
câte unități deservește;
ce spațiu are la dispoziție;
cât de repede poate primi un elev;
ce se întâmplă cu situațiile care necesită psiholog clinician sau psihiatru;
dacă există servicii de specialitate în apropierea localității.
Pentru elevul dintr-un sat, întrebarea importantă este cât de repede ajunge la ajutor
Creșterea numărului de posturi ar reduce presiunea asupra sistemului.
Formarea prin ConsEDU poate îmbunătăți serviciile.
Teleconsilierea și echipele mobile pot acoperi o parte dintre golurile teritoriale.
Datele disponibile arată însă că mediul rural pornește dintr-o poziție mai dificilă, atât prin numărul mai mic de consilieri, cât și prin distanțele dintre școli.
De aceea, simpla întrebare „are școala un consilier?” nu spune întotdeauna suficient.
Pentru elev contează dacă știe cine este specialistul, dacă îl poate găsi atunci când are nevoie și dacă poate primi sprijin într-un timp rezonabil.
Într-o școală în care același consilier deservește mai multe sate, tocmai această continuitate rămâne cel mai greu de asigurat.