Gen Z privește tot mai atent antreprenoriatul ca opțiune de carieră, iar universitățile încep să răspundă prin incubatoare și programe în care studenții pot testa idei de afaceri. La UBB Cluj, reprezentanții Facultății de Științe Economice spun că interesul studenților pentru business propriu a crescut vizibil. Date mai largi arată însă o imagine nuanțată: tinerii caută autonomie și independență financiară, dar stabilitatea, dezvoltarea profesională și echilibrul dintre muncă și viața personală rămân la fel de importante.
Ideea că pentru un absolvent traseul firesc este facultate, apoi job într-o companie mare, apoi promovări succesive nu mai descrie toate aspirațiile unei generații.
În ediția specială ZF Live organizată la Cluj, odată cu lansarea suplimentului Gen Z Student, reprezentanți ai Universității Babeș-Bolyai, mediului de business și studenți au vorbit despre o orientare tot mai puternică spre proiecte proprii și antreprenoriat.
Răzvan V. Mustață, decanul FSEGA, spune că „mirajul corporațiilor a trecut” și că interesul pentru antreprenoriat este mai puternic decât în urmă cu câțiva ani. Este însă experiența observată într-o universitate mare și într-un ecosistem antreprenorial activ precum Clujul, nu un sondaj reprezentativ pentru întreaga Generație Z din România.
Gen Z și antreprenoriatul: ce spun datele
Eurostat arată că în 2025 existau în Uniunea Europeană 2,06 milioane de persoane self-employed cu vârste între 20 și 29 de ani.
România apare printre țările cu cea mai mare pondere a tinerilor în totalul persoanelor care lucrează pe cont propriu.
Tinerii de 20–29 de ani reprezentau 10,3% dintre persoanele self-employed din România, după Slovacia, cu 12,2%, și Malta, cu 10,5%.
Cifra trebuie citită corect.
Ea nu înseamnă că 10,3% dintre toți tinerii români sunt antreprenori.
Indicatorul arată ce pondere au persoanele de 20–29 de ani în totalul celor care lucrează pe cont propriu în România.
Totuși, poziția României este relevantă: tinerii sunt mai bine reprezentați în zona de activitate independentă decât în multe alte state europene.
Autonomia contează tot mai mult
Un motiv apare constant atunci când tinerii vorbesc despre antreprenoriat: controlul asupra propriului timp și asupra direcției profesionale.
În materialul ZF, studenții implicați în incubatorul UBB vorbesc despre libertatea de a-și construi propriile proiecte, de a testa idei și de a schimba direcția atunci când ceva nu funcționează.
Această preferință pentru autonomie apare și în cercetări mai ample.
Studiul Deloitte pentru România arată că principalele obiective profesionale pentru Gen Z sunt:
echilibrul dintre muncă și viața personală – 25%;
independența financiară – 24%;
devenirea unui expert într-un domeniu – 15%;
învățarea și dezvoltarea continuă – 12%.
Doar 4% dintre tinerii români chestionați spun că atingerea unei poziții de leadership este obiectivul lor profesional principal.
Asta ajută la explicarea schimbării.
Pentru o parte dintre tineri, succesul profesional nu mai este măsurat exclusiv prin funcția ocupată într-o organizație.
Contează și flexibilitatea, autonomia, timpul personal și posibilitatea de a construi ceva propriu.
Corporațiile nu dispar din ecuație
Imaginea trebuie însă păstrată echilibrată.
Datele nu arată că Gen Z abandonează în masă companiile mari.
La nivel global, Deloitte constată că tinerii continuă să fie interesați de stabilitate, învățare și progres profesional.
În 2026, doar 25% dintre membrii Gen Z spuneau că preferă o carieră cu promovări rapide. Cei mai mulți preferau progresul gradual sau acceptau inclusiv mutări laterale pentru a acumula experiență.
Iar 76% spuneau că ar fi interesați, la un moment dat, de roluri de leadership, chiar dacă foarte puțini consideră asta prioritatea imediată.
Corporația rămâne astfel o variantă importantă, mai ales pentru:
experiență;
training;
mentorat;
acces la proiecte mari;
venit predictibil;
construirea unei rețele profesionale.
Pentru unii tineri, ea poate fi chiar etapa din care pornește ulterior un business.
Universitățile încearcă să transforme ideile în afaceri reale
La UBB, schimbarea se vede și instituțional.
FSEGA a dezvoltat cursuri de antreprenoriat, iar UBB Student i-Lab funcționează ca incubator pentru studenții care vor să testeze idei de business.
Programul de incubare durează un semestru.
Studenții își dezvoltă conceptul, lucrează la modelul de business și ajung să îl prezinte unui juriu format din antreprenori, investitori și mentori.
Cătălina Crișan, CEO al UBB Student i-Lab, spune că programul de internaționalizare al incubatorului a avut aproximativ 1.300 de beneficiari.
Incubatorul a lucrat inclusiv cu proiecte din:
energie;
mobilitate;
nutriție;
housing.
Ideea este ca studentul să învețe înainte de lansare dacă problema pe care vrea să o rezolve este reală și dacă există clienți dispuși să plătească.
De la un loc de parcare la un startup
Exemplele prezentate de ZF arată cât de diferite pot fi ideile.
Doi studenți de la UBB lucrează la Search, o platformă prin care proprietarii unor locuri de parcare le pot închiria atunci când nu le folosesc. Proiectul a trecut și printr-un accelerator din Germania.
O altă studentă dezvoltă Aproape, un serviciu prin care persoane în vârstă care locuiesc singure pot fi conectate cu oameni care le pot oferi companie și ajutor pentru activități cotidiene.
Un alt proiect, Lemoneria, încearcă să combine un cocktail bar cu reducerea risipei alimentare. Investiția estimată de fondator este de aproximativ 40.000–50.000 de euro.
Exemplele arată și o diferență între ideea romantică de „a avea propriul business” și realitatea lansării.
Pentru a transforma proiectul într-o companie sunt necesare bani, clienți, testare, marketing și un model financiar care funcționează.
Dorința de independență nu elimină problema banilor
Presiunea financiară este una dintre cele mai mari limite pentru tinerii care vor să înceapă un business.
Deloitte arată că 55% dintre membrii Gen Z la nivel global au amânat decizii importante, inclusiv lansarea unei afaceri, continuarea studiilor sau întemeierea unei familii, din cauza situației financiare.
În România, independența financiară este a doua prioritate profesională pentru Gen Z, după work-life balance.
Asta creează o contradicție practică.
Antreprenoriatul promite mai mult control.
Dar primii ani pot însemna venituri mai imprevizibile decât într-un job.
Un fondator trebuie să plătească:
echipamente;
chirie;
software;
taxe;
marketing;
salarii;
contabilitate.
Și toate acestea pot apărea înainte ca afacerea să producă profit constant.
Businessul propriu nu este încă alegerea dominantă pentru venituri suplimentare
Un sondaj realizat de ZF în 2026, cu peste 650 de răspunsuri pe platformele sale sociale, oferă o imagine interesantă.
Întrebați ce ar alege pentru venituri suplimentare:
52% au indicat investițiile;
18% freelancingul;
17% orele suplimentare la job;
13% propriul business.
Sondajul nu este reprezentativ statistic pentru toți tinerii din România, dar arată un lucru util: interesul pentru independență financiară nu se traduce automat într-o firmă.
Unii aleg investiții.
Alții freelancing.
Alții rămân într-un job și construiesc ceva separat.
Antreprenoriatul este una dintre variante, nu singura.
De ce freelancingul poate deveni o etapă intermediară
Pentru mulți tineri, primul pas spre autonomie profesională nici măcar nu presupune înființarea unei companii.
Un programator poate începe cu proiecte freelance.
Un designer poate lucra pentru câțiva clienți.
Un fotograf poate construi treptat un portofoliu.
Un specialist în social media poate administra conturile unor firme mici.
Dacă cererea crește, activitatea se poate transforma ulterior într-o agenție sau companie.
Această evoluție reduce o parte din riscul inițial, pentru că persoana poate testa piața înainte de a investi sume mari.
Tehnologia scade costul de pornire pentru unele afaceri
Un alt avantaj pentru Gen Z este accesul la instrumente digitale.
Un magazin online poate fi lansat fără dezvoltarea unei platforme de la zero.
Un serviciu poate fi promovat direct prin TikTok sau Instagram.
AI poate ajuta la redactare, analiză, programare sau automatizarea unor procese.
Plățile, facturarea și relația cu clienții pot fi gestionate cu instrumente disponibile online.
Aceste tehnologii reduc costurile pentru anumite tipuri de afaceri.
Nu elimină însă problema principală: existența clienților.
Un business poate avea un site bun, un logo bun și un cont activ pe social media și totuși să nu aibă suficienți oameni dispuși să cumpere.
Universitățile încearcă să predea și ce nu apare într-un curs clasic
În materialul ZF, reprezentanții UBB insistă pe competențe precum:
gândire critică;
public speaking;
validarea unei idei;
relația cu investitorii;
înțelegerea pieței.
Aceste lucruri sunt importante și pentru studenții care vor ajunge angajați.
Diferența este că într-un startup greșelile se văd mai repede.
Dacă produsul nu răspunde unei nevoi, clientul nu cumpără.
Dacă prețul este greșit, apar probleme de cash-flow.
Dacă fondatorul nu înțelege costurile, compania poate rămâne fără bani chiar dacă are vânzări.
Antreprenoriatul nu este automat mai liber decât un job
Libertatea este unul dintre argumentele cel mai des invocate de tinerii intervievați.
Realitatea poate fi mai complicată.
Un antreprenor își poate stabili programul, dar depinde de clienți.
Poate lua deciziile importante, dar răspunde și pentru greșeli.
Poate câștiga mai mult, dar veniturile pot varia puternic.
Poate construi un proiect în jurul unei pasiuni, dar o companie trebuie să rămână viabilă financiar.
De aceea, alegerea între corporație și antreprenoriat nu funcționează ca o opoziție simplă.
Sunt două forme diferite de risc și responsabilitate.
O generație mai flexibilă în raport cu traseul profesional
Poate cea mai clară schimbare nu este trecerea tuturor tinerilor către antreprenoriat.
Este dispariția ideii că trebuie ales un singur traseu pentru următorii 30 de ani.
Datele Deloitte arată că tinerii sunt mai dispuși să își schimbe rolul sau direcția pentru a găsi un echilibru mai bun între bani, dezvoltare și viața personală.
Un student poate intra într-o corporație.
După câțiva ani poate deveni freelancer.
Poate porni un startup.
Poate reveni într-o companie.
Poate combina un job cu un proiect propriu.
Iar această flexibilitate pare să descrie mai bine Gen Z decât ideea că întreaga generație a ales deja antreprenoriatul.
Materialul ZF surprinde însă o schimbare vizibilă în universități: propriul business a devenit o opțiune pe care tot mai mulți studenți o iau în serios încă din timpul facultății, iar ecosistemul educațional începe să se adapteze acestei realități.