Copiii și adolescenții europeni sunt într-o formă fizică mai slabă decât generațiile anterioare, iar declinul se vede în special la forță, flexibilitate și compoziția corporală. Aceasta este concluzia unei ample analize care a urmărit 417.362 de participanți cu vârste între 6 și 16 ani, din 20 de țări europene, pe o perioadă care ajunge până în 2023.
Cercetătorii de la Universitatea din Zaragoza au comparat indicatori ai condiției fizice pediatrice începând din 1965 și au constatat o deteriorare importantă a mai multor componente asociate sănătății.
Iar una dintre cele mai relevante cifre pentru generația actuală este aceasta: peste 75% dintre adolescenții europeni nu ating recomandările Organizației Mondiale a Sănătății privind activitatea fizică.
Forța și flexibilitatea au scăzut
Studiul, publicat în Sports Medicine – Open, a analizat patru componente principale ale condiției fizice: forța musculară, flexibilitatea, compoziția corporală și capacitatea cardiorespiratorie.
Rezultatele arată că forța părții superioare a corpului a avut, în general, un declin după anii 1970. Forța membrelor inferioare a crescut până în anii 1980, după care a început să scadă constant.
Cea mai pronunțată deteriorare a fost însă observată la flexibilitate, unde declinul a continuat și s-a accelerat după anul 2000.
În același timp, cercetătorii au observat o creștere constantă a grăsimii corporale. Ei atrag atenția că această schimbare poate fi subestimată dacă analizăm doar indicele de masă corporală, deoarece compoziția corporală oferă informații suplimentare.
Peste trei sferturi dintre adolescenți nu fac suficientă mișcare
OMS recomandă copiilor și adolescenților să facă cel puțin 60 de minute de activitate fizică moderată sau intensă în fiecare zi.
Recomandarea include și activități care întăresc musculatura și oasele de cel puțin trei ori pe săptămână.
Problema este că peste 75% dintre adolescenții europeni nu ating acest nivel.
Asta înseamnă că problema nu poate fi redusă la ideea că „tinerii nu mai fac sport”.
Este vorba despre o schimbare mai largă a modului în care generațiile tinere își petrec timpul.
Telefonul nu este singurul vinovat
Este tentant să punem totul pe seama telefoanelor, TikTokului, gamingului sau Netflixului.
Realitatea este însă mai complicată.
Activitatea fizică a copiilor este influențată de școală, familie, infrastructura urbană, accesul la sport, timpul petrecut în aer liber și stilul de viață.
Un adolescent care locuiește într-un oraș fără spații sportive accesibile, merge mult cu mașina și petrece cea mai mare parte a zilei la școală sau la birou nu are aceleași oportunități de mișcare precum unul care are acces la terenuri, parcuri și activități sportive.
De aceea, soluția nu poate fi doar:
„Lasă telefonul și fă sport.”
Dacă vrem generații mai active, trebuie să facem mișcarea mai ușor de practicat.
Școala poate avea un rol important
Rezultatele studiului readuc în discuție și problema educației fizice.
Pentru foarte mulți copii, școala este locul în care au cel mai constant acces la activitate fizică organizată.
Asta înseamnă că orele de sport nu ar trebui privite doar ca o pauză între materiile „importante”.
Condiția fizică este asociată cu sănătatea actuală și viitoare, iar cercetătorii subliniază importanța rezistenței cardiorespiratorii, a unei compoziții corporale sănătoase și a forței musculare încă din copilărie și adolescență.
România ar trebui să privească problema și prin prisma orașelor
Pentru România, concluzia studiului poate fi citită și printr-o altă lentilă: cât de ușor este pentru un adolescent român să facă mișcare în fiecare zi?
Ai un teren de sport aproape de casă?
Ai piste pentru biciclete?
Ai un parc unde poți alerga?
Poți merge pe jos în siguranță până la școală?
Există cluburi sportive accesibile financiar?
Sunt întrebări care țin nu doar de familie, ci și de modul în care sunt dezvoltate comunitățile.
Dacă vrem ca tinerii să fie mai activi, nu este suficient să le spunem că trebuie să facă sport. Trebuie să le oferim și spațiul în care să îl poată face.
Există totuși și o veste bună
Nu toate rezultatele sunt negative.
În ceea ce privește capacitatea cardiorespiratorie, cercetătorii observă că declinul pe termen lung pare să se fi stabilizat în perioada 2015–2023. Totuși, nivelurile rămân sub cele înregistrate în deceniile anterioare.
Asta arată că tendințele nu sunt neapărat imposibil de schimbat.
Dar schimbarea trebuie să înceapă devreme.
Generația care stă mai mult pe scaun?
Imaginea adolescentului care stă ore întregi în fața unui ecran nu este doar un clișeu.
Este simptomul unei transformări mai mari a stilului de viață.
Școala, telefonul, gamingul, social media, transportul cu mașina și munca sedentară a părinților au modificat felul în care copiii și adolescenții își petrec timpul.
Problema este că organismul nu s-a adaptat în același ritm.
Corpul unui adolescent are în continuare nevoie de mișcare, indiferent câte ore petrece online.
Iar dacă peste trei sferturi dintre adolescenții europeni nu ating recomandările OMS, discuția nu mai este doar despre sportivi sau despre cei care vor să slăbească.
Este despre sănătatea unei generații întregi.