Cetățenia prin naștere în SUA a rămas protejată la nivel național după ce un judecător federal a blocat, la 25 iulie 2025, ordinul președintelui Donald Trump care urmărea să limiteze acest drept pentru copiii unor imigranți. A fost a treia hotărâre de acest tip pronunțată după ce Curtea Supremă a restrâns posibilitatea instanțelor inferioare de a emite ordine aplicabile în întreaga țară.
Judecătorul Leo Sorokin, de la tribunalul federal din Massachusetts, a menținut o ordonanță emisă anterior în procesul deschis de peste zece state americane. El a considerat că blocarea ordinului prezidențial la nivel național era necesară pentru ca statele reclamante să beneficieze de protecție juridică efectivă.
Hotărârea nu a încheiat disputa. Administrația Trump a anunțat că intenționează să continue lupta în instanță, iar judecătorul a recunoscut că problema va ajunge probabil din nou în fața Curții Supreme.
Ce este cetățenia prin naștere în SUA
Cetățenia prin naștere înseamnă că o persoană născută pe teritoriul Statelor Unite primește, în principiu, automat cetățenia americană.
Principiul este prevăzut de Al 14-lea Amendament al Constituției, adoptat în 1868. Acesta spune că persoanele născute sau naturalizate în Statele Unite și aflate sub jurisdicția lor sunt cetățeni americani și ai statului în care locuiesc.
Există câteva excepții limitate, precum copiii diplomaților străini, deoarece aceștia nu sunt considerați pe deplin supuși jurisdicției americane.
Timp de peste un secol, regula a fost interpretată în sensul acordării cetățeniei majorității copiilor născuți pe teritoriul american, indiferent de statutul juridic al părinților.
Ordinul lui Donald Trump încerca să schimbe această interpretare printr-o decizie a puterii executive, fără modificarea Constituției.
Ce prevedea ordinul semnat de Donald Trump
Ordinul prezidențial urmărea să refuze recunoașterea automată a cetățeniei copiilor născuți în SUA dacă mama se afla ilegal sau temporar în țară și dacă tatăl nu era cetățean american ori rezident permanent.
Măsura îi putea afecta atât pe copiii persoanelor fără documente de ședere, cât și pe cei ai unor părinți aflați temporar în Statele Unite, de exemplu cu vize de muncă, studii sau turism.
Administrația Trump a susținut că Al 14-lea Amendament nu ar obliga statul să acorde cetățenia tuturor copiilor născuți pe teritoriul american.
Statele și organizațiile care au contestat ordinul au argumentat că președintele nu poate modifica prin decret un drept constituțional recunoscut de mult timp de instanțele americane.
Miza juridică depășește imigrația. Procesul privește limitele puterii președintelui și întrebarea dacă executivul poate schimba prin ordin modul în care este aplicată Constituția.
De ce a intervenit Curtea Supremă
În iunie 2025, Curtea Supremă a SUA a analizat procesele privind ordinul lui Donald Trump. Instanța nu a decis atunci dacă restricțiile privind cetățenia prin naștere sunt constituționale.
Judecătorii au analizat o altă problemă: dacă tribunalele federale inferioare pot emite ordonanțe care blochează o măsură guvernamentală în întreaga țară, inclusiv pentru persoane care nu sunt părți în proces.
Prin hotărârea din 27 iunie 2025, Curtea Supremă a restrâns folosirea acestor ordonanțe naționale. Majoritatea judecătorilor a stabilit că protecția oferită de o instanță trebuie, în general, limitată la ceea ce este necesar pentru reclamanții din dosarul respectiv.
Decizia nu a eliminat însă toate posibilitățile ca o hotărâre să aibă efecte la nivel național.
Curtea a lăsat deschisă posibilitatea unor ordine extinse în procese colective sau în situațiile în care o măsură limitată nu ar proteja complet statele care au deschis procesul.
Aceste excepții au fost folosite ulterior de judecătorii care au blocat din nou ordinul prezidențial.
De ce judecătorul din Massachusetts a menținut blocarea ordinului
Procesul din Massachusetts a fost deschis de mai multe state americane. Acestea au susținut că aplicarea ordinului ar produce probleme administrative și financiare imposibil de limitat doar la anumite persoane.
Cetățenia influențează accesul la documente de identitate, servicii medicale, programe sociale și finanțări federale.
Statele au argumentat că nu ar putea aplica în mod coerent două sisteme diferite, unul pentru copiii protejați de o hotărâre judecătorească și altul pentru cei care nu apar direct în proces.
Judecătorul Leo Sorokin a considerat că o ordonanță cu efect național era singura modalitate de a le oferi statelor reclamante protecție completă.
Hotărârea a fost pronunțată după alte două decizii care blocau ordinul la nivelul întregii țări.
Un judecător din New Hampshire emisese o ordonanță într-un proces colectiv deschis în numele copiilor care puteau fi afectați, iar o curte federală de apel din San Francisco confirmase o altă blocare națională.
Ce înseamnă un proces colectiv
Un proces colectiv, cunoscut în SUA drept „class action”, permite unui grup mare de persoane aflate într-o situație similară să fie reprezentat în același dosar.
În cazul ordinului privind cetățenia, procesul din New Hampshire a fost deschis în numele copiilor care urmau să se nască și care riscau să nu mai fie recunoscuți drept cetățeni americani.
Judecătorul Joseph Laplante a considerat că ordinul le putea produce prejudicii ireparabile și că reclamanții aveau șanse mari să demonstreze că măsura era neconstituțională.
Acest tip de proces a devenit important după hotărârea Curții Supreme, deoarece poate proteja o categorie întreagă de persoane, nu doar câțiva reclamanți identificați nominal.
Cum ar fi fost afectați copiii și familiile
Restricțiile puteau afecta aproximativ 150.000 de copii născuți anual în Statele Unite, potrivit estimărilor prezentate în relatările despre proces.
Un copil căruia nu i-ar fi fost recunoscută cetățenia americană ar fi putut întâmpina dificultăți în obținerea unui pașaport, a unui număr de securitate socială sau a altor documente necesare.
În unele situații, copilul ar fi putut rămâne fără o cetățenie clară, dacă statul de origine al părinților nu îi acorda automat propria cetățenie.
Statutul copilului ar fi putut depinde și de situația juridică a părinților la momentul nașterii. Aceasta ar fi introdus verificări suplimentare în spitale și în instituțiile care emit certificate și documente.
Pentru familii, disputa juridică producea incertitudine înainte ca măsura să intre efectiv în vigoare. Organizațiile pentru drepturile imigranților au primit solicitări de la femei însărcinate care nu știau ce statut urmau să aibă copiii lor.
Argumentele administrației Trump
Administrația Trump a susținut că regula tradițională privind cetățenia prin naștere este interpretată prea larg și că expresia „supus jurisdicției Statelor Unite” permite excluderea copiilor ai căror părinți nu au un statut permanent.
Casa Albă a criticat ordonanțele naționale și a afirmat că judecătorii federali nu ar trebui să poată suspenda o politică prezidențială pentru întreaga țară.
După hotărârea din Massachusetts, o purtătoare de cuvânt a Casei Albe a declarat că administrația se așteaptă să obțină câștig de cauză în apel.
Susținătorii ordinului consideră că cetățenia automată poate încuraja imigrația ilegală și că regula ar trebui aplicată numai copiilor ai căror părinți au o legătură juridică stabilă cu Statele Unite.
Criticii răspund că schimbarea nu poate fi făcută prin ordin prezidențial și că ar contrazice textul și interpretarea istorică a Al 14-lea Amendament.
De ce contează cazul pentru tineri
Pentru tinerii care s-au născut în Statele Unite din părinți imigranți, cazul privește direct statutul juridic, accesul la educație, libertatea de circulație și posibilitatea de a lucra legal.
Cetățenia americană oferă dreptul de a locui permanent în țară, de a obține pașaport, de a vota după împlinirea vârstei legale și de a accesa anumite burse sau locuri de muncă publice.
Disputa arată și cum funcționează separarea puterilor în SUA. Președintele poate emite ordine executive, dar acestea pot fi contestate în instanță. Judecătorii verifică dacă deciziile respectă legile și Constituția.
Curtea Supremă poate stabili limitele puterii tribunalelor, fără să decidă imediat fondul întregii dispute. Tocmai de aceea, hotărârea din iunie 2025 nu a stabilit dacă ordinul lui Trump este constituțional, ci doar cât de extinse pot fi ordonanțele emise de judecătorii inferiori.
La 26 iulie 2025, ordinul privind cetățenia prin naștere rămânea blocat în întreaga țară. Decizia definitivă asupra constituționalității măsurii urma să fie luată în procesele aflate în desfășurare și putea ajunge din nou la Curtea Supremă.