Tineri cu vârste între 18 și 30 de ani participă joi, 30 iulie 2026, la un incubator de alfabetizare media organizat la Dublin. Programul îi pregătește să recunoască informațiile false, să analizeze critic materialele din presă și de pe rețelele sociale și să organizeze activități asemănătoare în propriile comunități.
Evenimentul, denumit „Media Literacy Incubator”, este organizat de Dublin City University în cadrul proiectului european ChangingTIDE. Activitățile se desfășoară la campusul St Patrick’s din Drumcondra, între orele 9:30 și 16:30.
Înscrierile s-au încheiat la 9 iulie, iar candidații selectați au fost anunțați la 14 iulie. Participarea este gratuită, iar organizatorii asigură masa. Informațiile privind eventuala rambursare a transportului au fost transmise separat persoanelor acceptate.
Atelierul nu urmărește doar să îi învețe pe participanți cum să identifice o știre falsă. Tinerii sunt pregătiți să transmită mai departe aceste competențe și să devină ambasadori europeni ai alfabetizării media.
Cine a putut aplica
Apelul s-a adresat tinerilor cu vârste între 18 și 30 de ani care locuiesc oficial într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o țară eligibilă pentru programul european CERV.
CERV este abrevierea programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”, prin care Uniunea Europeană finanțează proiecte legate de participare democratică, drepturi fundamentale, egalitate și implicare civică.
Organizatorii au căutat persoane cu experiență profesională sau de voluntariat în domenii precum:
- educația;
- sportul;
- cultura;
- afacerile;
- activitatea comunitară;
- organizațiile pentru tineret;
- comunicarea și presa.
Candidații trebuiau să fie interesați de alfabetizarea media și de dezvoltarea unor activități prin care dezinformarea să fie combătută la nivel local. Pentru înscriere au fost solicitate un CV și o scrisoare de motivație de cel mult o pagină.
În scrisoare, tinerii trebuiau să descrie experiența lor într-un anumit sector și să explice de ce consideră că alfabetizarea media este necesară pentru limitarea dezinformării.
Selecția nu s-a adresat exclusiv jurnaliștilor sau studenților la comunicare. Ideea proiectului este ca informațiile false să fie combătute și în școli, cluburi sportive, asociații, întreprinderi și comunități locale.
Dezinformarea este prezentată ca un fenomen transnațional
Prima sesiune de lucru este dedicată modului în care dezinformarea circulă dincolo de granițele unei singure țări.
Dr. Eileen Culloty, cercetătoare la Dublin City University, prezintă un cadru pentru înțelegerea fenomenului și exemple privind manifestarea acestuia în Irlanda și în alte state.
O narațiune falsă poate fi creată într-o țară, tradusă în mai multe limbi și adaptată pentru publicuri diferite. Aceleași imagini sau videoclipuri pot fi folosite pentru a susține afirmații complet diferite.
De exemplu, o înregistrare veche din timpul unui protest poate fi redistribuită ca și cum ar prezenta un eveniment produs în prezent. Un material filmat într-o altă țară poate fi publicat cu o descriere falsă despre România, Irlanda sau un conflict internațional.
Dezinformarea transnațională este facilitată de platformele sociale, de sistemele automate de traducere și de instrumentele de inteligență artificială care pot genera rapid texte, imagini și înregistrări audio.
Pentru verificarea unei informații nu este suficientă analiza mesajului. Trebuie identificată și originea materialului, data publicării și contextul inițial.
Alfabetizarea media trebuie dusă în comunități
O altă sesiune este susținută de Martina Chapman, reprezentantă a organizației Media Literacy Ireland.
Aceasta prezintă modul în care alfabetizarea media poate deveni un răspuns construit de jos în sus, prin implicarea școlilor, bibliotecilor, organizațiilor, firmelor și grupurilor comunitare.
Abordarea pornește de la faptul că dezinformarea nu circulă doar în timpul alegerilor și nu privește exclusiv politica.
Informațiile false pot apărea în legătură cu:
- sănătatea și vaccinurile;
- războaiele și conflictele internaționale;
- migrația;
- schimbările climatice;
- prețurile și economia;
- minoritățile;
- educația;
- inteligența artificială;
- siguranța alimentară;
- dezastrele naturale.
O persoană poate distribui un material fals fără intenția de a manipula, deoarece mesajul confirmă o teamă, pare urgent sau a fost trimis de cineva cunoscut.
De aceea, organizatorii nu reduc alfabetizarea media la memorarea unei liste de reguli. Ea presupune formarea unui obicei de a pune întrebări înainte de distribuirea unei informații.
Tinerii învață să pregătească propriile ateliere
După prezentările teoretice, participanții iau parte la două sesiuni practice coordonate de Dr. Ricardo Castellini.
Prima parte folosește modelul „workshop-in-a-box”, dezvoltat în cadrul rețelei irlandeze a Observatorului European pentru Media Digitală. Acest model oferă materiale și exerciții care pot fi folosite de formatori pentru organizarea unor cursuri de alfabetizare media.
Participanții învață atât conceptele de bază, cât și modul în care acestea pot fi explicate unui alt public.
În partea a doua, tinerii își testează capacitatea de a concepe și susține activități proprii. Ei trebuie să identifice inclusiv factorii care pot ajuta sau limita alfabetizarea media în domeniile din care provin.
Un profesor poate întâmpina lipsa timpului în programa școlară. Un voluntar poate avea nevoie de resurse gratuite. O organizație rurală poate avea acces redus la experți, iar o firmă poate evita discuțiile despre dezinformare dacă nu vede legătura cu activitatea sa.
Formarea practică încearcă să transforme informația generală în intervenții adaptate fiecărei comunități.
Ce rol au autoritățile și platformele
Programul include și o prezentare susținută de Emily Lynch, reprezentantă a Coimisiún na Meán, autoritatea irlandeză responsabilă pentru reglementarea presei audiovizuale și a unor servicii online.
Participanții primesc explicații despre activitatea autorităților din Irlanda și din Uniunea Europeană, drepturile utilizatorilor și mecanismele prin care conținutul problematic poate fi raportat.
Această componentă este importantă deoarece responsabilitatea pentru dezinformare nu trebuie transferată integral utilizatorului.
Cetățenii trebuie să verifice informațiile, dar platformele au obligații legate de evaluarea și reducerea riscurilor sistemice. Uniunea Europeană folosește inclusiv Regulamentul privind serviciile digitale pentru a solicita platformelor mari să analizeze riscurile generate de distribuirea conținutului înșelător și de funcționarea sistemelor lor de recomandare.
Măsurile pot include transparență privind reclamele, acces pentru cercetători, mecanisme de raportare și evaluarea efectelor algoritmilor.
Alfabetizarea media nu poate compensa singură un sistem digital proiectat pentru distribuirea rapidă a mesajelor emoționale. Este nevoie și de reguli pentru platforme, presă independentă și acces la surse credibile.
Ce este proiectul ChangingTIDE
ChangingTIDE este un proiect european care urmărește creșterea rezistenței cetățenilor în fața dezinformării, manipulării informaționale și interferențelor în procesele democratice.
Inițiativa combină educația media, participarea tinerilor, dialogul cu experții și activitățile de conștientizare. Proiectul se desfășoară în șase state membre și include ateliere, sesiuni de formare, întâlniri publice și discuții cu decidenți.
Înaintea reuniunii din Dublin, incubatoare asemănătoare au fost organizate în Zagreb, Lisabona și Viena.
La Zagreb, participanții au analizat legătura dintre dezinformare, democrație și gândirea critică. Evenimentul de la Lisabona s-a concentrat asupra dezinformării, alfabetizării media și participării democratice, iar programul din Viena a analizat ecosistemele extremiste.
Prin folosirea mai multor contexte naționale, proiectul încearcă să identifice atât problemele comune, cât și formele locale ale manipulării informaționale.
Participanții pot ajunge într-un program european de mentorat
După incubator, unii dintre participanți pot fi selectați pentru „Changemakers Programme”, programul central al proiectului ChangingTIDE.
Acesta va reuni 20 de tineri într-un proces structurat de mentorat. Ei vor crea campanii de informare și conștientizare prin care să răspundă dezinformării în comunitățile lor.
Participanții pot ajunge și la activități desfășurate la Bruxelles, unde vor intra în contact cu alți tineri, experți și reprezentanți ai instituțiilor europene.
O campanie poate include materiale video, postări pentru platformele sociale, ateliere, evenimente publice sau resurse educaționale.
Valoarea sa nu va depinde doar de numărul persoanelor care văd materialele, ci de capacitatea acestora de a recunoaște ulterior tehnicile de manipulare.
Cum poate fi verificată o informație înainte de distribuire
Principiile alfabetizării media pot fi aplicate și în afara unui atelier specializat.
Înainte de a distribui o știre, utilizatorul poate verifica cine a publicat-o, dacă autorul este identificat și dacă publicația oferă date de contact și o politică de corectare.
Data este esențială. Articolele și imaginile vechi sunt frecvent redistribuite ca și cum ar prezenta evenimente recente.
Titlul trebuie comparat cu textul integral. Uneori, un titlu exagerează sau modifică informația pentru a atrage accesări.
Afirmațiile importante trebuie căutate și în alte surse. Pentru legi, statistici și decizii instituționale este preferabilă consultarea documentului oficial.
În cazul fotografiilor, o căutare inversă poate arăta dacă imaginea a mai fost publicată și în ce context. Pentru videoclipuri trebuie analizate cadrele, locația, limba, condițiile meteorologice și momentul primei apariții.
Conținutul generat cu inteligență artificială complică verificarea. O imagine poate părea realistă fără să prezinte un eveniment real, iar o înregistrare audio poate imita vocea unei persoane.
Lipsa unor defecte vizibile nu demonstrează autenticitatea. Cea mai sigură verificare rămâne identificarea sursei originale și confirmarea evenimentului prin dovezi independente.
De ce contează alfabetizarea media pentru tineri
Tinerii își formează o parte importantă a opiniilor prin platforme precum TikTok, Instagram, YouTube și serviciile de mesagerie.
Pe aceste platforme, știrile apar alături de divertisment, publicitate, conținut sponsorizat și opinii personale. Diferențele dintre aceste categorii pot fi greu de observat într-un flux rapid.
Un creator poate prezenta o opinie ca fapt, o reclamă poate fi formulată ca recomandare personală, iar un videoclip scurt poate elimina contextul necesar pentru înțelegerea unei probleme.
Alfabetizarea media îi ajută pe tineri să distingă:
- informația de opinie;
- jurnalismul de publicitate;
- greșeala de manipularea intenționată;
- sursa originală de conturile care o redistribuie;
- dovezile de simplele afirmații;
- materialul autentic de conținutul generat sau modificat.
Aceste competențe sunt utile și în afara consumului de știri. Ele contează când o persoană caută un loc de muncă, compară produse, se informează despre sănătate sau decide dacă participă la un proces electoral.
Termenul de înscriere a expirat
Apelul TEPSA nu mai este deschis. Termenul-limită a fost 9 iulie 2026, iar evenimentul se desfășoară pe 30 iulie.
Tinerii interesați pot urmări însă activitățile viitoare ale proiectului ChangingTIDE și informațiile despre programul Changemakers.
Inițiativa arată că lupta împotriva dezinformării nu este rezervată instituțiilor, jurnaliștilor sau specialiștilor în securitate.
Un profesor, un voluntar, un antreprenor sau un membru al unei asociații poate contribui la reducerea informațiilor false, dacă are metodele necesare și le transmite mai departe în comunitate.
Incubatorul din Dublin urmărește tocmai acest efect de multiplicare: pregătirea unui grup restrâns de tineri care să transforme competențele dobândite într-o rețea europeană de educație media și participare civică.