Tot mai mulți tineri români din diaspora aleg să studieze în Iași, iar datele admiterii organizate de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” în iulie 2026 confirmă această tendință. Candidații provin din Italia, Spania, Regatul Unit, Irlanda, Germania, Franța și alte state europene în care s-au născut sau au locuit împreună cu familiile lor.
Datele oficiale publicate de UAIC arată că numărul candidaților proveniți din alte state decât România și Republica Moldova a crescut cu 22% la programele de licență și cu 77% la masterat, comparativ cu sesiunea din iulie 2025.
Universitatea a atras candidați la licență din 41 de țări, față de 25 în anul precedent. La masterat, numărul statelor de proveniență a crescut de la 18 la 26.
Această evoluție arată că Iașul devine o opțiune universitară și pentru tinerii care au crescut în afara României, dar păstrează o legătură familială, culturală sau lingvistică cu țara.
Tineri români din diaspora la studii în Iași, din tot mai multe țări
Italia rămâne principala țară de proveniență a candidaților din afara României și Republicii Moldova.
Potrivit informațiilor transmise de UAIC către „Ziarul de Iași”, 275 de candidați proveniți din Italia s-au înscris la licență, iar alți 67 la masterat. Ucraina a fost reprezentată de 84 de candidați la licență și 11 la masterat.
Au fost depuse dosare și de tineri din:
- Spania;
- Grecia;
- Portugalia;
- Franța;
- Germania;
- Regatul Unit;
- Belgia;
- Cipru;
- Țările de Jos.
Profesorul Valy Greavu, de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, a relatat că a întâlnit în timpul admiterii numeroși candidați născuți în Italia, Spania, Irlanda sau Regatul Unit. Unii au urmat liceul în România, iar alții au terminat studiile preuniversitare în statele în care s-au născut.
Pentru acești tineri, alegerea unei facultăți din Iași poate însemna o apropiere de familia extinsă, o reconectare cu limba română sau accesul la programe universitare mai ușor de susținut financiar.
Costurile studiilor pot influența alegerea României
Unul dintre motivele invocate de candidați este accesul la locuri finanțate de la buget.
În multe state vest-europene, studiile universitare presupun taxe, costuri ridicate ale locuirii sau acces dificil la anumite programe. Chiar și în țările în care taxele sunt reduse, chiria și cheltuielile zilnice din marile orașe universitare pot reprezenta o problemă pentru familii.
În România, un candidat cu cetățenie română sau dintr-un stat al Uniunii Europene poate concura, în funcție de situația juridică, pentru aceleași locuri bugetate sau cu taxă ca un candidat din țară.
Pentru o familie stabilită în Italia sau Spania, alegerea Iașului poate reduce costurile totale, mai ales dacă tânărul are rude în România sau poate obține un loc în cămin.
Costul mai mic nu înseamnă însă că studiile sunt complet gratuite. Chiria, cazarea în cămin, transportul, hrana și materialele universitare trebuie incluse în bugetul fiecărui student.
Admiterea diferă în funcție de cetățenie și statut
Candidații proveniți din străinătate nu urmează toți aceeași procedură.
Cetățenii români și cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European sau Confederației Elvețiene candidează, în general, în aceleași condiții ca persoanele care locuiesc în România. Regula se aplică și cetățenilor britanici și membrilor familiilor acestora, în condițiile prevăzute de legislație.
O altă categorie este cea a „românilor de pretutindeni”.
Această denumire include, potrivit legislației, persoane din comunitățile românești din afara granițelor, români emigrați, descendenții acestora și cetățeni români cu domiciliul sau reședința în străinătate, în funcție de situația lor juridică.
Candidații înscriși în această categorie au o metodologie separată și pot beneficia de locuri dedicate.
Cetățenii din afara Uniunii Europene care nu intră în categoria românilor de pretutindeni urmează o altă procedură, stabilită prin metodologiile Ministerului Educației și Cercetării.
Cetățenia, domiciliul, actele de studii și statutul candidatului determină traseul de admitere.
Locurile pentru românii de pretutindeni sunt alocate separat
Creșterea numărului de candidați din diaspora nu reduce automat numărul locurilor destinate candidaților din România.
UAIC precizează că locurile bugetate pentru românii de pretutindeni sunt alocate separat și suplimentar de Ministerul Educației și Cercetării. Acestea nu sunt scăzute din cifra de școlarizare destinată candidaților care participă la admiterea obișnuită.
În sesiunea din iulie 2026, universitatea a primit 2.260 de dosare din partea românilor de pretutindeni, cu peste 5% mai multe decât în iulie 2025.
Situația este diferită pentru cetățenii români sau europeni care participă la concursul general. Aceștia concurează pe aceleași locuri cu ceilalți candidați, iar creșterea numărului de înscrieri poate duce la o concurență mai mare.
Studiile urmate în străinătate trebuie recunoscute
Un tânăr care a terminat liceul în Italia, Spania sau Regatul Unit trebuie să prezinte documentele necesare recunoașterii studiilor.
Procedura poate presupune diploma, foaia matricolă, traduceri autorizate și documente prin care este dovedită autenticitatea actelor.
Cerințele diferă în funcție de statul în care au fost obținute studiile și de statutul candidatului.
Pentru programele cu predare în limba română, candidații români de pretutindeni trebuie să dovedească, în anumite situații, cunoașterea limbii la nivelul minim B1. Această condiție poate fi îndeplinită printr-un certificat lingvistic sau prin acte care arată că persoana a urmat cel puțin trei ani de studii în limba română.
Un candidat născut în străinătate poate vorbi româna în familie, dar poate avea dificultăți în folosirea vocabularului academic. Cursurile, examenele și lucrările scrise presupun un nivel mai avansat decât conversațiile obișnuite.
De ce aleg tinerii Iașul
Iașul este unul dintre cele mai mari centre universitare din România și oferă programe în domenii precum economie, drept, informatică, psihologie, litere, istorie, științe sociale și științe exacte.
Orașul poate fi atractiv pentru tinerii din diaspora și prin:
- existența unei comunități studențești numeroase;
- costuri mai reduse decât în multe orașe occidentale;
- legături aeriene cu Italia, Spania, Franța, Germania și Regatul Unit;
- apropierea de Republica Moldova și Ucraina;
- posibilitatea studierii în limba română;
- prezența familiei sau a rudelor în regiunea Moldovei.
Pentru un tânăr care a crescut în afara țării, mutarea la Iași poate reprezenta și prima perioadă în care trăiește independent în România.
Experiența poate fi diferită de imaginea țării primită prin familie sau în timpul vacanțelor.
Reîntoarcerea la studii nu înseamnă automat stabilirea în România
O parte dintre acești tineri pot reveni după absolvire în statele în care s-au născut sau în care locuiesc familiile lor.
Profesorul Valy Greavu a observat că unii candidați aleg facultăți din România pentru calitatea programelor și costurile reduse, dar este posibil să își înceapă ulterior cariera în străinătate.
Această circulație nu trebuie privită exclusiv ca o pierdere pentru România.
Un absolvent care a studiat la Iași și lucrează ulterior în Italia sau Germania poate păstra legături profesionale și academice cu România. El poate facilita colaborări, investiții sau proiecte între cele două țări.
Unii pot decide să rămână în România dacă găsesc un loc de muncă potrivit, un mediu profesional stabil și servicii publice care răspund nevoilor lor.
Pentru universități, provocarea este să transforme interesul de la admitere într-o experiență academică suficient de bună încât studenții să termine programul și să păstreze o legătură cu orașul.
Universitățile trebuie să se adapteze unor studenți cu experiențe diferite
Tinerii din diaspora nu formează un grup uniform.
Unii au cetățenie română și vorbesc fluent limba. Alții cunosc România mai ales prin familie și au urmat întreaga educație într-o altă limbă.
Integrarea lor poate necesita:
- informații de admitere clare și disponibile online;
- sprijin pentru recunoașterea actelor;
- consiliere privind cazarea;
- cursuri de limbă română academică;
- orientare în sistemul universitar;
- sprijin pentru integrarea în comunitatea studențească;
- servicii de consiliere psihologică și profesională.
Un student venit dintr-un alt sistem poate fi obișnuit cu forme diferite de evaluare, relații mai puțin formale cu profesorii sau alte metode de organizare a cursurilor.
Universitatea trebuie să explice regulile și procedurile fără să presupună că toți studenții cunosc deja sistemul românesc.
Ce arată admiterea UAIC din 2026
UAIC a înregistrat în sesiunea de vară peste 17.700 de dosare, iar 2.260 dintre acestea au fost depuse de candidați din categoria românilor de pretutindeni.
Creșterea numărului de țări de proveniență și a candidaților veniți din alte state europene arată că recrutarea universitară devine tot mai internațională.
Pentru Iași, acest fenomen poate aduce o comunitate studențească mai diversă și relații mai puternice cu diaspora.
Tinerii români din diaspora care aleg să studieze în Iași aduc experiența unor sisteme educaționale diferite și o legătură directă cu alte societăți europene.
Efectul pe termen lung va depinde de calitatea programelor, costul vieții, oportunitățile de angajare și capacitatea universităților de a-i integra. Admiterea din 2026 arată însă că România și Iașul au început să fie luate în calcul de tot mai mulți tineri care au crescut dincolo de granițele țării.