Salariul minim în România în 2026 este de 4.325 de lei brut, adică aproximativ 2.699 de lei net pe lună pentru un angajat fără persoane în întreținere. Pentru un tânăr care trebuie să își plătească singur chiria, mâncarea, transportul și facturile, problema apare imediat ce aceste cifre sunt puse una lângă alta. În Iași, de exemplu, chiria medie cerută în septembrie pentru o garsonieră este de 340 de euro. La cursul din 17 septembrie, asta înseamnă aproape 1.790 de lei.
După plata chiriei ar mai rămâne aproximativ 910 lei pentru întreaga lună.
Din acești bani ar trebui plătite mâncarea, întreținerea, energia electrică, telefonul, internetul, transportul, produsele de igienă, hainele și orice cheltuială neprevăzută.
Calculul explică de ce discuțiile despre viața cu salariul minim ajung atât de des la soluții precum împărțirea chiriei, ajutorul părinților sau renunțarea la anumite cheltuieli.
Potrivit unui material publicat pe 17 septembrie de Adevărul, aproape 900.000 de angajați din România sunt plătiți cu salariul minim pe economie. Materialul pornește inclusiv de la discuțiile tinerilor de pe rețelele sociale despre felul în care încearcă să își împartă banii de la o lună la alta.
Salariul minim România 2026: cât primești efectiv
De la 1 iulie 2026, salariul minim brut garantat în plată este de 4.325 de lei pe lună, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 146/2026. Anterior, nivelul era de 4.050 de lei.
Pentru un angajat fără persoane în întreținere, la funcția de bază, netul rezultat este de aproximativ 2.699 de lei lunar, fără tichete de masă sau alte beneficii.
Este cifra de la care trebuie pornit atunci când discutăm dacă un tânăr se poate întreține singur.
În practică, venitul total al unor angajați poate fi mai mare dacă primesc bonuri de masă, sporuri, comisioane sau alte beneficii.
Dar acestea nu sunt garantate tuturor persoanelor plătite cu salariul minim.
Prima problemă: chiria
Pentru cine locuiește cu părinții, ecuația arată complet diferit.
Pentru cine trebuie să închirieze singur o locuință, chiria poate absorbi cea mai mare parte a salariului încă din primele zile ale lunii.
Datele Imobiliare.ro publicate pe 9 septembrie arată că o garsonieră costă, în medie:
- 400 de euro pe lună în București;
- aproximativ 400 de euro în Cluj-Napoca;
- 340 de euro în Iași;
- 275 de euro în Timișoara;
- 300 de euro în Craiova, Galați sau Ploiești;
- 250 de euro în Oradea.
Acestea sunt prețurile medii solicitate în anunțuri și pot varia considerabil în funcție de cartier, condițiile locuinței și momentul închirierii.
Totuși, ele permit un calcul simplu.
La cursul de 5,2601 lei pentru un euro, comunicat pentru 17 septembrie, o chirie de 340 de euro în Iași înseamnă aproximativ 1.788 de lei.
Din salariul minim net de 2.699 de lei rămân aproximativ 911 lei.
Și factura lunii abia a început.
În Timișoara, unde garsoniera medie este mai ieftină, 275 de euro înseamnă aproximativ 1.447 de lei la același curs.
Rămân aproximativ 1.250 de lei înainte de plata utilităților și a mâncării.
În București sau Cluj-Napoca, o garsonieră de 400 de euro valorează aproximativ 2.104 lei la același curs.
Asta ar lăsa sub 600 de lei din salariul minim.
Cât costă mâncarea
Nu există un singur „buget corect” pentru mâncare. Cheltuielile diferă în funcție de oraș, obiceiuri, dietă și cât de des gătește fiecare.
Există însă un reper recent.
În analiza sa privind costul vieții unui student, ANOSR estimează cheltuiala lunară pentru hrană la 1.071 de lei, calculată pe baza necesarului nutrițional și a costurilor medii ale meselor.
Acest calcul se referă la studenți și nu poate fi aplicat automat fiecărui angajat.
Arată însă ordinul de mărime al unei cheltuieli alimentare lunare de bază.
Dacă îl folosim doar ca reper și îl punem lângă exemplul din Iași, apare o problemă evidentă:
după chiria medie, tânărului plătit cu salariul minim îi rămân aproximativ 911 lei, adică mai puțin decât estimarea ANOSR pentru alimentația unei persoane într-o lună.
În calcul nu au intrat încă facturile.
Transportul mai ia și el o parte din buget
Costul transportului diferă mult între orașe.
În Cluj-Napoca, un abonament lunar nominal pe toate liniile costă 213 lei, iar variantele cu 60 sau 120 de călătorii costă 108, respectiv 147 de lei.
În București, abonamentul metropolitan pentru transportul de suprafață costă 80 de lei pe lună, iar cel integrat cu metroul ajunge la 160 de lei.
Pentru cine merge zilnic la serviciu, transportul nu este o cheltuială opțională.
Alternativa poate fi bicicleta sau mersul pe jos, dar asta depinde de distanță, oraș și programul de lucru.
Facturile vin peste chirie
La chirie trebuie adăugate:
întreținerea, energia electrică, gazul unde este cazul, internetul și telefonul.
Valorile diferă prea mult de la o locuință la alta pentru a putea construi un cost național unic fără să deformăm realitatea.
Iarna, diferența poate fi și mai mare.
Un apartament nou, bine izolat și cu centrală proprie poate avea costuri foarte diferite de o garsonieră într-un bloc vechi.
Cert este că aceste cheltuieli trebuie plătite din cei aproximativ 2.699 de lei net, după ce chiria a consumat deja între jumătate și peste trei sferturi din salariu în unele dintre marile orașe analizate.
De aici apar „trucurile de supraviețuire”
Materialul Adevărul publicat joi arată cum astfel de calcule ajung în conversațiile de pe Reddit și alte platforme.
Un tânăr povestește că lucrează chiar în domeniul în care și-a terminat facultatea, dar spune că părinții îi plătesc chiria pentru că veniturile sale nu ar permite să suporte singur toate cheltuielile.
Răspunsurile primite merg de la schimbarea locului de muncă până la strategii foarte stricte de economisire.
Unii recomandă cumpărarea alimentelor doar când sunt la promoție, gătitul acasă și congelarea porțiilor, renunțarea la livrări sau cumpărarea hainelor din magazine foarte ieftine și second-hand.
Apar și recomandări privind folosirea exclusivă a transportului public, reducerea consumului de energie sau renunțarea la abonamente precum platformele de streaming.
Sunt experiențe și sugestii ale utilizatorilor, nu recomandări financiare oficiale.
Ele arată însă tipul de compromisuri pe care oamenii le discută atunci când venitul lunar lasă o marjă foarte mică după cheltuielile fixe.
Dar dacă împarți chiria?
Aici matematica se schimbă semnificativ.
În Iași, chiria medie pentru un apartament cu două camere este de 450 de euro pe lună.
Dacă două persoane împart în mod egal chiria, fiecare ar plăti aproximativ 225 de euro, adică în jur de 1.184 de lei la cursul din 17 septembrie.
Din salariul minim net ar rămâne aproximativ 1.515 lei.
Tot trebuie achitate mâncarea, utilitățile și transportul, dar diferența este importantă față de cei aproximativ 911 lei care rămân unui chiriaș singur într-o garsonieră medie.
Acesta este unul dintre motivele pentru care locuitul cu un coleg, cu partenerul sau cu familia rămâne atât de important pentru tinerii aflați la început de carieră.
Bonurile de masă pot schimba calculul
Mai există un element care poate conta semnificativ: tichetele de masă.
Ele nu fac însă parte din salariul minim net garantat și nu sunt oferite automat tuturor angajaților.
În cazul prezentat de Adevărul, tânărul care a pornit discuția pe Reddit spunea că primește și aproximativ 900 de lei lunar în bonuri de masă, pe lângă salariul în bani.
Într-o asemenea situație, bugetul alimentar arată diferit.
Pentru un salariat care primește doar salariul minim și niciun beneficiu suplimentar, calculul rămâne însă mult mai strâns.
Poți locui singur cu salariul minim?
Datele arată că răspunsul depinde în primul rând de oraș și costul locuinței.
Într-o localitate unde chiria este redusă sau dacă persoana deține deja o locuință, salariul de 2.699 de lei poate fi împărțit complet diferit.
În marile centre universitare și economice, situația devine mult mai dificilă.
În exemplul Iașiului:
2.699 lei salariu net
minus aproximativ
1.788 lei chiria medie a unei garsoniere
înseamnă aproximativ
911 lei rămași pentru restul lunii.
În București și Cluj-Napoca, la chiria medie de aproximativ 400 de euro pentru o garsonieră, suma rămasă coboară sub 600 de lei.
Aceste calcule nu includ facturile, mâncarea sau transportul.
Tocmai de aceea, pentru un tânăr plătit strict cu salariul minim și fără alte venituri, a locui singur într-o garsonieră la prețul mediu dintr-un mare oraș poate însemna un buget care nu acoperă realist toate cheltuielile de bază.
În practică, ecuația este rezolvată printr-o combinație de chirie împărțită, locuit cu familia, tichete de masă, venituri suplimentare, alegerea unei zone mai ieftine sau reducerea altor cheltuieli.
Problema devine vizibilă imediat ce salariul și chiria sunt puse pe aceeași foaie.