Interzicerea rețelelor sociale pentru copii sub 13 ani a intrat oficial pe agenda Uniunii Europene după ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că va susține introducerea unei limite comune de vârstă pentru accesul minorilor la platformele sociale. Ideea vine după publicarea, pe 13 iulie 2026, a raportului unui grup european de experți privind siguranța copiilor în mediul online.
Pentru moment, însă, vorbim despre o direcție politică și despre recomandările experților, nu despre o interdicție deja aplicabilă în România sau în restul Uniunii Europene. Comisia a anunțat că va analiza raportul și va prezenta propuneri pentru protecția copiilor online după perioada de vară.
Discuția merge mai departe decât simpla întrebare dacă un copil de 11 sau 12 ani ar trebui să aibă Instagram ori TikTok. Experții europeni analizează și jocurile online, serviciile de mesagerie, instrumentele de inteligență artificială și mecanismele prin care platformele încearcă să îi țină pe utilizatori conectați cât mai mult timp.
Interzicerea rețelelor sociale pentru copii ar putea porni de la vârsta de 13 ani
Raportul prezentat Comisiei Europene recomandă o abordare diferențiată în funcție de vârstă și nivelul de risc al serviciilor digitale.
Potrivit informațiilor prezentate de The Guardian, grupul de experți a recomandat ca accesul copiilor sub 13 ani la platformele sociale să fie puternic restricționat, iar serviciile cu riscuri suplimentare să fie analizate separat.
În această categorie extinsă pot intra și anumite jocuri sau servicii bazate pe inteligență artificială, în funcție de modul în care funcționează și de riscurile pentru copii.
Comisia Europeană spune că specialiștii au analizat atât avantajele internetului pentru educație și socializare, cât și riscurile asociate cu cyberbullying-ul, conținutul pentru adulți, promovarea automutilării sau algoritmii care încurajează utilizarea compulsivă.
Ideea unei limite de vârstă comune la nivelul UE apare tocmai pentru că regulile actuale diferă între state.
De ce sunt vizați algoritmii și funcțiile care țin utilizatorul pe ecran
Unul dintre punctele centrale ale dezbaterii este modul în care sunt construite platformele.
Funcții precum scroll-ul infinit, redarea automată a videoclipurilor și recomandările algoritmice bazate pe engagement sunt concepute pentru a menține utilizatorii activi.
În cazul copiilor, autoritățile europene consideră că astfel de mecanisme pot avea efecte mai puternice deoarece capacitatea de autocontrol și evaluare a riscului este încă în dezvoltare.
Parlamentul European ceruse deja, în noiembrie 2025, o intervenție mai dură.
Eurodeputații au adoptat atunci un raport nelegislativ în care recomandau o vârstă minimă de 16 ani pentru accesul independent la rețelele sociale și alte platforme cu riscuri ridicate, cu posibilitatea accesului mai devreme cu acordul părinților. Documentul a fost votat cu 483 de voturi pentru, 92 împotrivă și 86 de abțineri.
Raportul Parlamentului European nu a creat o lege, dar a transmis un semnal politic puternic înaintea inițiativei Comisiei.
Ursula von der Leyen vrea reguli comune la nivel european
Ursula von der Leyen a susținut după publicarea raportului că este nevoie de intervenție la nivel european.
Comisia a creat grupul special de experți încă după discursul privind Starea Uniunii din 2025. Din martie până în iunie 2026, acesta a reunit specialiști în sănătate, neuroștiințe, psihologie, informatică, drepturile copilului și educație digitală, dar și reprezentanți ai tinerilor.
Experții au analizat inclusiv modelul australian de limitare a accesului minorilor la social media.
Von der Leyen a argumentat că problema trebuie privită și din perspectiva modului în care platformele ajung la copii, nu doar a modului în care copiii ajung la platforme.
Comisia spune că va folosi concluziile raportului pentru a decide ce noi măsuri europene sunt necesare.
Aproape două treimi dintre europeni susțin limite de vârstă
Presiunea politică vine și din opinia publică.
Un Eurobarometru publicat în iulie 2026 arată că aproape două treimi dintre respondenți susțin introducerea unor reguli europene care să limiteze accesul copiilor la social media în funcție de vârstă.
Cele mai frecvente preocupări sunt cyberbullying-ul și hărțuirea, menționate de 71% dintre respondenți, urmate de riscul de grooming și exploatare sexuală online, semnalat de 70%.
Comisia mai arată că, în medie, tinerii europeni petrec aproximativ 4,5 ore online în zilele de școală și peste șase ore în weekend.
Aceste cifre nu demonstrează singure că internetul produce probleme de sănătate. Ele explică însă de ce autoritățile discută tot mai mult despre designul platformelor și despre diferențele dintre utilizarea moderată și consumul compulsiv.
O limită de vârstă ridică problema verificării identității
Orice interdicție are nevoie de un mecanism prin care platforma să știe dacă utilizatorul are 11, 13 sau 16 ani.
Aici începe una dintre cele mai dificile probleme tehnice.
Dacă platformele cer documente de identitate, apare problema protecției datelor personale.
Dacă se bazează doar pe data de naștere declarată de utilizator, regula poate fi ocolită în câteva secunde.
De aceea, Comisia Europeană lucrează deja la metode europene de verificare a vârstei care să permită unei persoane să demonstreze că a depășit un anumit prag fără să transmită platformei mai multe date decât este necesar.
În practică, acesta poate deveni unul dintre punctele cele mai importante ale viitoarei legislații.
România ar trebui să aplice aceeași regulă dacă apare o lege europeană
Dacă propunerea va lua forma unui regulament european, regulile ar putea deveni direct aplicabile și în România.
Dacă va fi aleasă forma unei directive, Parlamentul și Guvernul României vor trebui să adapteze legislația națională.
Forma juridică nu este stabilită încă.
The Guardian relatează că viitoarea inițiativă va trebui să treacă prin procesul legislativ european, ceea ce presupune acordul Parlamentului European și al statelor membre înainte ca noile reguli să intre efectiv în vigoare.
Prin urmare, părinții și adolescenții din România nu trebuie să se aștepte ca accesul la Instagram, TikTok sau Snapchat să fie blocat imediat.
Urmează mai întâi prezentarea propunerii și negocierile europene.
Unele state europene nu mai așteaptă Bruxelles-ul
Mai multe guverne au început deja să adopte sau să pregătească propriile reguli.
Franța a mers înainte cu o interdicție pentru copiii sub 15 ani, iar Grecia a anunțat măsuri similare. Alte state analizează praguri diferite.
Acest proces creează exact situația pe care Comisia încearcă să o evite: un copil poate avea acces la o platformă într-un stat și să fie supus unor reguli complet diferite în altul.
Platformele funcționează însă la nivel continental sau global.
O regulă europeană unică ar simplifica obligațiile companiilor și ar reduce diferențele dintre state.
Criticii avertizează că interdicția nu rezolvă singură problema
Nu există consens că o interdicție bazată exclusiv pe vârstă este cea mai eficientă soluție.
Unele guverne și organizații susțin că principala responsabilitate trebuie pusă asupra platformelor și a modului în care acestea proiectează algoritmii.
Estonia, de exemplu, s-a arătat mai sceptică față de interdicțiile generale și preferă o abordare bazată pe responsabilitatea companiilor tehnologice.
Mai există și problema ocolirii restricțiilor.
Copiii pot folosi date false de naștere, conturile părinților sau alte metode tehnice pentru a accesa serviciile.
Experiența internațională sugerează că o lege poate modifica comportamentul platformelor, dar aplicarea în practică depinde de metodele de verificare și de cooperarea companiilor.
UE investighează deja Meta pentru protecția insuficientă a minorilor
Discuția despre o nouă lege apare în timp ce Uniunea Europeană folosește deja Digital Services Act pentru a investiga marile platforme.
În iulie, Comisia Europeană a acuzat preliminar Meta că nu a făcut suficient pentru a reduce riscurile generate de designul Facebook și Instagram asupra sănătății fizice și psihice a utilizatorilor, în special a minorilor. Meta are dreptul să răspundă acuzațiilor înaintea unei decizii finale.
Comisia vizează inclusiv funcții precum scroll-ul infinit și autoplay-ul.
Autoritățile europene consideră că platformele trebuie să demonstreze că au evaluat și redus riscurile asociate acestor mecanisme.
Digital Services Act obligă deja platformele foarte mari să analizeze riscurile pe care serviciile lor le creează pentru minori și să adopte măsuri de reducere a acestora.
Viitoarea limită de vârstă ar adăuga un nivel suplimentar de protecție.
Ce ar putea însemna pentru adolescenți
Pentru un copil de 10 sau 11 ani, o eventuală regulă europeană ar putea însemna imposibilitatea legală de a avea cont pe unele platforme.
Pentru adolescenții de 13–15 ani, situația va depinde de pragul final și de modul în care va fi reglementat acordul părinților.
Pentru cei de peste 16 ani, principalele schimbări ar putea veni mai degrabă din limitarea funcțiilor considerate manipulatoare sau din introducerea unor protecții suplimentare.
În paralel, școlile și familiile vor trebui să discute mai mult despre alfabetizare digitală.
O interdicție poate reduce accesul la anumite servicii, dar nu îi învață automat pe adolescenți să recunoască manipularea, dezinformarea, fraudele sau conținutul generat artificial.
Ce urmează
Comisia Europeană a anunțat că va prezenta propunerile sale după analizarea recomandărilor grupului de experți.
După aceea va deveni clar dacă Bruxelles-ul propune efectiv un prag obligatoriu de 13 ani, o limită mai ridicată sau un sistem cu mai multe niveluri de acces și acord parental.
Orice proiect legislativ va trebui negociat înainte să devină obligatoriu.
Interzicerea rețelelor sociale pentru copii sub 13 ani nu este, la 13 august 2026, o regulă europeană în vigoare. Este însă una dintre cele mai importante schimbări digitale pregătite la nivelul UE, iar dezbaterea s-a mutat deja de la întrebarea dacă minorii trebuie protejați la întrebarea cât de departe trebuie să meargă această protecție.