Șomajul în rândul tinerilor a revenit pe creștere la nivel global, în timp ce ritmul lent de creare a locurilor de muncă și extinderea inteligenței artificiale pun o presiune suplimentară pe cei care încearcă să intre pentru prima dată pe piața muncii. Organizația Internațională a Muncii estimează că rata șomajului pentru grupa 15–24 de ani a ajuns la 12,4%, echivalentul a aproximativ 67 de milioane de tineri fără loc de muncă.
Datele publicate de ILO și relatate de Reuters arată o inversare a tendinței favorabile observate după pandemia de COVID-19. Rata era de 12,3% în 2023, iar deteriorarea s-a produs în opt dintre cele 11 subregiuni analizate la nivel mondial.
Problema este mai mare decât simpla lipsă a unui contract de muncă. Aproximativ 20% dintre tinerii lumii sunt NEET, adică nu au un loc de muncă și nu urmează nici studii, nici o formă de pregătire. Vorbim despre peste 257 de milioane de persoane.
Pentru România, avertismentul este cu atât mai relevant: în 2025, țara noastră avea cea mai mare rată NEET din Uniunea Europeană, 19,2% pentru grupa de vârstă 15–29 de ani, potrivit Eurostat.
Șomajul în rândul tinerilor crește în majoritatea regiunilor
Cele mai dificile situații se înregistrează în statele arabe și în nordul Africii.
În statele arabe, rata șomajului în rândul tinerilor a ajuns la 26,2%, iar în Africa de Nord la 22,6%.
Problemele nu se limitează însă la economiile mai sărace.
În America de Nord, rata a crescut la 9,8% în 2025, față de 8,3% în 2023. În nordul, sudul și vestul Europei, șomajul în rândul tinerilor a ajuns la aproximativ 15%.
ILO explică deteriorarea printr-o combinație de factori: creștere economică slabă, tensiuni geopolitice, investiții insuficiente și un ritm redus de creare a unor locuri de muncă de calitate.
La nivel global, rata totală a șomajului este estimată la 4,9% în 2026, mult sub nivelul înregistrat în rândul tinerilor.
Diferența arată una dintre problemele structurale ale pieței muncii: intrarea este mult mai dificilă decât păstrarea unui loc de muncă deja obținut.
Dispar exact joburile prin care mulți tineri intrau pe piața muncii
Una dintre cele mai importante concluzii ale raportului ILO privește scăderea numărului de ocupații cu nivel mediu de calificare.
Aici intră multe posturi administrative, de birou, vânzări și producție care au funcționat tradițional drept poartă de intrare pe piața muncii pentru absolvenții de liceu sau facultate.
Pentru un tânăr fără experiență, aceste joburi au o funcție importantă.
Primul loc de muncă oferă experiență, recomandări, contacte profesionale și posibilitatea de a demonstra că poate funcționa într-o organizație.
Dacă posturile de început dispar, apare un paradox: companiile caută candidați cu experiență, dar tinerii au tot mai puține locuri unde să o dobândească.
Această problemă afectează în special absolvenții cu studii medii care caută ocupații administrative sau comerciale.
ILO avertizează că reducerea acestor posturi produce cozi mai lungi de candidați pentru același număr de locuri disponibile.
Inteligența artificială poate amplifica presiunea asupra tinerilor
AI apare în raport ca un risc suplimentar.
ILO estimează că 6,1% dintre locurile de muncă ocupate în prezent de persoane cu vârste între 15 și 29 de ani se află în ocupații cu expunere ridicată la schimbările provocate de inteligența artificială.
Asta nu înseamnă că toate aceste joburi vor dispărea.
Cercetările ILO arată că, în majoritatea cazurilor, AI este mai probabil să transforme modul în care se desfășoară o activitate decât să elimine complet ocupația.
Există însă un scenariu care arată dimensiunea riscului.
Dacă numai 10% dintre joburile cu expunere ridicată ocupate de tineri ar dispărea complet, aproximativ 5,6 milioane de tineri ar putea ajunge în șomaj, ar fi obligați să își schimbe cariera sau ar putea ieși din piața muncii.
Impactul ar fi mai puternic în economiile dezvoltate, unde ocupațiile de birou și activitățile digitale sunt mai răspândite.
AI nu înseamnă automat mai puține locuri de muncă
Raportul ILO evită însă concluzia că inteligența artificială va produce inevitabil șomaj în masă.
Efectele pe termen lung rămân incerte.
În paralel cu automatizarea unor sarcini, continuă să crească numărul locurilor de muncă din domenii cu calificare ridicată precum știința, ingineria, sănătatea și tehnologia informației.
Problema pentru tineri este viteza cu care pot face tranziția.
Un post administrativ care cerea în trecut introducerea manuală a datelor poate fi parțial automatizat. Persoana care ocupă acel post va avea nevoie, în schimb, de competențe de analiză, verificare a rezultatelor generate de AI sau utilizarea unor aplicații mai complexe.
Pentru cei aflați deja într-o companie, această transformare poate fi gestionată prin formare.
Pentru un absolvent care încearcă să intre pentru prima dată pe piața muncii, competiția poate fi mai dificilă deoarece angajatorul poate avea nevoie de mai puțini oameni pentru aceleași sarcini.
România are una dintre cele mai dificile situații din UE
Contextul românesc face avertismentul ILO deosebit de important.
Eurostat arată că, în 2025, 19,2% dintre tinerii români cu vârste între 15 și 29 de ani erau NEET, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Media UE era de 11%.
România are probleme și în ceea ce privește angajarea absolvenților.
În 2025, rata de ocupare a tinerilor cu vârste între 20 și 34 de ani care absolviseră recent o formă de învățământ era de 72,7%, una dintre cele mai mici din UE. Media europeană ajungea la 83%.
Cele două cifre descriu aceeași problemă din unghiuri diferite.
O parte importantă a tinerilor rămâne complet în afara educației și pieței muncii, iar dintre cei care termină studiile, integrarea profesională este mai lentă decât în majoritatea statelor europene.
Șomajul tinerilor din România este mult peste media UE
Datele Eurostat pentru 2026 arată și o diferență importantă între România și media europeană.
Pentru România, cea mai recentă valoare disponibilă în seria comparabilă era de 28,8% pentru rata șomajului în rândul persoanelor sub 25 de ani, în timp ce media Uniunii Europene era de 15,2% în mai 2026. Datele României sunt trimestriale, motiv pentru care nu există o valoare lunară pentru fiecare perioadă.
Rata șomajului în rândul tinerilor trebuie interpretată corect.
Ea nu înseamnă că aproape trei din zece tineri români nu au un loc de muncă.
Indicatorul se calculează doar în raport cu tinerii care fac parte din forța de muncă, adică cei care lucrează sau caută activ un loc de muncă. Elevii și studenții care nu caută un job nu intră în baza de calcul.
Chiar și cu această precizare, diferența față de media europeană rămâne mare.
În România, puțini tineri combină școala cu munca
O altă diferență față de statele europene apare înainte de absolvire.
În 2024, doar 2,4% dintre tinerii români aflați în educație formală aveau și un loc de muncă, cea mai mică pondere din Uniunea Europeană. Media europeană era de 25,4%.
În Țările de Jos, aproape trei sferturi dintre tinerii aflați la studii lucrau în paralel. În Danemarca, procentul era de peste 56%.
Diferența poate conta la momentul absolvirii.
Un student care a lucrat part-time, a făcut internshipuri sau a participat la proiecte cu firme intră pe piață cu experiență demonstrabilă.
Un absolvent care a avut contact exclusiv cu mediul academic trebuie să acumuleze această experiență după terminarea studiilor.
Acest lucru nu înseamnă că fiecare student trebuie să lucreze în timpul facultății. Arată însă că legătura dintre educație și piața muncii este mult mai slabă în România decât în multe state europene.
Ce competențe devin mai importante într-o piață dominată de AI
Raportul ILO nu oferă o listă de meserii „sigure”.
Există însă o direcție clară: locurile de muncă care presupun doar sarcini repetitive sunt mai vulnerabile decât cele care combină tehnologia cu expertiza profesională.
Pentru un tânăr, asta poate însemna dezvoltarea unor competențe care rămân utile chiar dacă instrumentele se schimbă:
- utilizarea AI ca instrument de lucru;
- analiză și verificarea informațiilor;
- programare și competențe digitale;
- comunicare;
- rezolvarea problemelor;
- competențe tehnice și inginerești;
- capacitatea de a lucra cu oameni și de a lua decizii în situații complexe.
ILO arată că digitalizarea și AI pot produce creșteri de productivitate și noi oportunități, dar beneficiile depind de accesul la infrastructură, educație și formare profesională.
Primul job devine o miză mai mare decât pare
Pentru un absolvent, primul loc de muncă poate părea doar o etapă temporară.
La nivelul întregii economii, el are însă o funcție mult mai importantă.
Acolo se formează primele competențe profesionale, se construiește experiența și apare posibilitatea de a trece ulterior spre poziții mai complexe.
Dacă firmele automatizează tocmai sarcinile simple prin care noii angajați învățau meseria, trebuie găsite alte căi de intrare.
Internshipurile reale, programele de trainee, ucenicia, învățământul dual și proiectele desfășurate de universități împreună cu firmele pot deveni mai importante.
Fără asemenea mecanisme, piața riscă să ajungă într-o situație în care companiile reclamă lipsa oamenilor experimentați, în timp ce tinerii nu găsesc locurile de muncă prin care să capete experiență.
Problema nu este doar câte joburi există, ci ce fel de joburi
ILO estimează că 2,1 miliarde de persoane vor lucra informal în 2026, fără acces deplin la protecție socială, siguranța locului de muncă sau drepturi de muncă.
În statele cu venituri mici și medii inferioare, aproape nouă din zece tineri care lucrează se află în economia informală.
Aceasta explică de ce o rată scăzută a șomajului nu înseamnă automat că tinerii o duc mai bine.
O persoană poate fi considerată ocupată statistic, dar să lucreze fără contract stabil, fără asigurare, cu venituri foarte mici sau fără perspective de progres profesional.
ILO avertizează tocmai asupra stagnării calității locurilor de muncă, chiar într-o perioadă în care rata generală a șomajului mondial pare relativ stabilă.
Ce înseamnă aceste date pentru un tânăr din România
Pentru generația care intră acum pe piața muncii, mesajul raportului nu este că AI va elimina toate joburile.
Semnalul de alarmă este că drumul spre primul job devine mai competitiv, iar posturile tradiționale de intrare se schimbă.
În România, această transformare pornește de la un teren deja dificil: cea mai ridicată rată NEET din UE, o rată redusă de ocupare a absolvenților recenți și un șomaj al tinerilor mult peste media europeană.
Pentru școli și universități, întrebarea este dacă pregătirea oferită ține pasul cu această schimbare.
Pentru angajatori, problema este dacă pot continua să ceară experiență fără să creeze suficiente poziții prin care tinerii să o dobândească.
Iar pentru tineri, diferența va fi făcută tot mai mult de capacitatea de a combina pregătirea de bază dintr-un domeniu cu instrumentele digitale și AI.
Șomajul în rândul tinerilor a revenit pe creștere într-un moment în care piața muncii se transformă rapid. Pentru România, problema este dublă: prea mulți tineri rămân deja în afara educației și muncii, iar AI începe să schimbe tocmai acele locuri de muncă prin care generațiile precedente intrau în profesie.