Un sondaj eJobs arată că tinerii întâmpină mai multe obstacole la început de carieră: experiența cerută pentru joburile entry-level, salariile considerate prea mici și transformările aduse de inteligența artificială. Pentru mulți, primul job a devenit o competiție în care diploma nu mai este suficientă.
Pentru un tânăr care își caută primul loc de muncă în România, problema nu mai este doar „unde găsesc un job?”. În 2026, întrebarea devine mai complicată: cum obții experiență dacă angajatorii o cer înainte să îți ofere prima șansă, cum accepți un salariu de început care nu acoperă întotdeauna costurile vieții și cum rămâi relevant într-o piață în care inteligența artificială preia tot mai multe sarcini?
Un sondaj eJobs România realizat în perioada iulie–august 2026, pe 1.100 de candidați cu vârste între 18 și 24 de ani, surprinde exact această presiune. Trei sferturi dintre participanți spun că le este mai greu să își găsească un loc de muncă decât în urmă cu un an.
Sunt joburi pentru juniori, dar concurența este mai mare
Piața nu a dispărut pentru cei aflați la început de carieră. Din contră, de la începutul lui 2026 și până în momentul realizării analizei, pe eJobs au fost publicate aproximativ 100.000 de locuri de muncă pentru candidați entry-level, adică persoane fără experiență sau cu maximum doi ani de experiență.
Problema este că numărul candidaților a crescut mai repede. Potrivit datelor citate de Wall-Street, numărul total de aplicări a fost cu 28% mai mare în ianuarie–august 2026 decât în aceeași perioadă din 2025.
Asta înseamnă că un tânăr poate găsi în continuare anunțuri pentru juniori, dar are mai mulți competitori pentru aceeași poziție.
Iar aici apare primul paradox al pieței muncii: jobul este entry-level, dar cerințele nu mai sunt întotdeauna entry-level.
„Junior”, dar cu experiență
Pentru 58,6% dintre tinerii incluși în sondaj, cerința de experiență anterioară chiar și pentru pozițiile de junior este principalul obstacol în găsirea unui loc de muncă.
Mai mult, 32,1% dintre respondenți consideră că angajatorii caută juniori care să poată livra aproape la nivelul unui angajat cu experiență mid-level.
Situația creează o problemă dificilă pentru absolvenți și studenți: de unde să obții experiență dacă primul angajator o cere deja?
Internshipurile, voluntariatul, proiectele personale, practica și proiectele universitare devin astfel mai importante. Un CV fără experiență profesională nu trebuie să fie însă un CV fără dovezi că persoana respectivă poate face ceva concret.
Un student la arhitectură poate prezenta proiecte realizate în facultate. Un student la informatică poate avea proiecte personale pe GitHub. Cineva interesat de marketing poate arăta campanii, texte sau proiecte realizate pentru organizații. Pentru un tânăr antreprenor, un proiect început în timpul facultății poate conta la fel de mult ca o primă experiență formală.
AI-ul nu a eliminat joburile pentru juniori, dar le schimbă
Al doilea obstacol este inteligența artificială.
Potrivit sondajului, 55,9% dintre tinerii chestionați consideră că dezvoltarea automatizării a redus oferta de locuri de muncă, deoarece unele dintre sarcinile asociate pozițiilor entry-level pot fi realizate acum cu ajutorul instrumentelor AI.
Totuși, imaginea nu este una în care AI-ul înlocuiește pur și simplu oamenii. 20,5% dintre respondenți consideră că inteligența artificială este mai degrabă un instrument care îi ajută să lucreze mai repede, iar cei mai mulți tineri nu cred că profesia lor va fi complet înlocuită în următorii cinci ani.
Asta schimbă însă profilul candidatului de început de carieră.
În trecut, un junior putea fi angajat pentru a executa sarcini simple și pentru a învăța progresiv. În prezent, unele dintre aceste sarcini pot fi automatizate. Prin urmare, valoarea unui candidat poate veni tot mai mult din capacitatea de a folosi AI-ul, de a verifica rezultatele lui și de a lua decizii pe care un instrument automat nu le poate lua singur.
Pentru tineri, concluzia nu ar trebui să fie „AI-ul ne fură joburile”, ci mai degrabă „trebuie să învățăm să lucrăm împreună cu AI-ul”.
Diploma nu mai este suficientă
Un alt semnal important din sondaj vine chiar din relația dintre educație și piața muncii.
Jumătate dintre respondenții care urmează sau au absolvit studii superioare spun că au acumulat cunoștințe teoretice, dar că le lipsește experiența practică.
38,9% afirmă că au fost nevoiți să învețe singuri, de pe internet sau prin cursuri suplimentare, competențele de care au avut nevoie pentru locul de muncă. Doar 13,7% consideră că școala le-a oferit baza necesară pentru a obține un job.
Nu înseamnă că studiile universitare nu mai contează. Înseamnă însă că diferența dintre „am terminat facultatea” și „știu să fac ceva” devine tot mai importantă.
Printre competențele pe care tinerii spun că trebuie să le îmbunătățească se numără utilizarea instrumentelor tehnice specifice, limbile străine, prezentarea și negocierea, dar și gestionarea stresului și a volumului de muncă.
4.000 de lei net la început de carieră
Și salariul este o parte importantă a problemei.
Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial eJobs, salariul mediu net pentru pozițiile entry-level, cu maximum doi ani de experiență, este de aproximativ 4.000 de lei la nivel național.
Pentru 58,6% dintre tinerii participanți la sondaj, pachetele salariale oferite în 2026 celor aflați la început de carieră sunt foarte mici și insuficiente pentru nevoile de bază. Alți 33,1% le consideră mici, dar acceptabile pentru cineva care trebuie să acumuleze experiență. Doar 1,5% consideră că salariile sunt corecte și adaptate pieței.
Problema este cu atât mai importantă în orașele în care chiria, transportul și costurile de zi cu zi au crescut.
Pentru un tânăr care locuiește singur, diferența dintre un salariu „bun pentru început” și un salariu suficient pentru independență financiară poate fi foarte mare.
Primul job poate să nu aibă legătură cu facultatea
Presiunea financiară îi determină pe tineri să fie mai flexibili.
Mai mult de jumătate dintre participanții la sondaj, 51,2%, spun că ar accepta un loc de muncă fără legătură cu studiile urmate pentru a avea un venit lunar.
Pentru unii, aceasta poate fi o soluție temporară. Pentru alții, poate deveni începutul unei cariere complet diferite de cea planificată în facultate.
Fenomenul nu este neapărat negativ. Piața muncii se schimbă, iar carierele nu mai sunt întotdeauna liniare. Problema apare atunci când un tânăr este obligat să accepte orice job doar pentru că nu își poate permite să aștepte o oportunitate relevantă pentru pregătirea sa.
Un alt obstacol: recrutarea fără răspuns
Nu doar găsirea jobului este dificilă. Și procesul de recrutare îi frustrează pe tineri.
59% dintre participanți spun că întâmpină întârzieri în primirea unui răspuns de la angajatori sau că nu primesc deloc feedback după aplicare. Pentru 25,7%, răspunsul apare după una până la trei săptămâni, în timp ce 11,8% așteaptă mai mult de o lună. Doar 3,5% spun că sunt contactați în mai puțin de o săptămână.
Pentru cineva aflat la început de carieră, lipsa unui răspuns înseamnă și lipsa unei explicații despre ce trebuie îmbunătățit.
Iar aici apare o responsabilitate care nu ar trebui să fie ignorată: un candidat fără experiență are nevoie să învețe din procesul de recrutare, nu doar să primească un „nu” sau să fie ignorat.
Ce pot face tinerii în această piață?
Datele nu arată că primul job a devenit imposibil. Arată că regulile jocului s-au schimbat.
Pentru un tânăr care își caută primul loc de muncă, câteva lucruri pot face diferența:
- să construiască experiență înainte de absolvire prin internshipuri, voluntariat și proiecte;
- să învețe instrumente AI relevante pentru domeniul ales;
- să transforme proiectele universitare în exemple concrete pentru CV și interviu;
- să își dezvolte competențele digitale și limbile străine;
- să învețe să își prezinte rezultatele, nu doar studiile;
- să nu aplice exclusiv la poziții care cer „experiență”, dacă restul cerințelor sunt accesibile;
- să fie flexibil în primul job, fără să piardă din vedere direcția profesională pe termen lung.
Dar responsabilitatea nu poate fi pusă exclusiv pe umerii tinerilor.
Dacă toate companiile așteaptă ca un junior să vină deja format, piața riscă să creeze o generație care nu mai are unde să dobândească experiența necesară pentru a deveni viitorii specialiști.
România are nevoie de un nou model pentru începutul carierei
Problema primului job este, în fond, mai mare decât un CV sau un interviu.
România are nevoie de o legătură mai bună între universități, companii și tineri. Internshipurile reale, programele de practică, proiectele aplicate și programele de mentorat pot reduce diferența dintre ceea ce se învață în sistemul educațional și ceea ce se cere la locul de muncă.
În același timp, angajatorii trebuie să decidă dacă vor juniori sau specialiști cu experiență mascați sub denumirea de „entry-level”.
Pentru tineri, mesajul este la fel de clar: diploma rămâne importantă, dar nu mai este suficientă singură.
Într-o piață în care AI-ul poate executa o parte dintre sarcinile repetitive, avantajul unui candidat nu va fi doar ceea ce știe să facă, ci și cât de repede poate învăța, cât de bine poate folosi instrumentele noi și cât de bine poate rezolva probleme care nu pot fi reduse la un simplu task.
Primul job din România nu a dispărut. Doar a devenit mai greu de obținut și mai important de pregătit.