Singurătatea în rândul tinerilor devine o problemă tot mai vizibilă în Anglia: numărul celor cu vârste între 11 și 24 de ani care spun că nu au niciun prieten apropiat a crescut puternic față de 2014. Noile date arată un paradox al generației care poate comunica permanent cu sute de oameni online, dar pentru care construirea și păstrarea unor relații apropiate pare să devină mai dificilă.
Un material publicat marți, 1 septembrie, de The Guardian analizează datele unui nou raport al Institute for Public Policy Research (IPPR) despre situația tinerilor din Anglia.
Una dintre cifre iese imediat în evidență.
În 2014, aproximativ 1 din 100 de tineri spunea că nu are niciun prieten apropiat.
În prezent, proporția a ajuns la aproximativ 1 din 20.
De cinci ori mai mult.
Iar acesta nu este singurul indicator care sugerează o schimbare a modului în care tinerii se raportează la prietenie.
Singurătatea în rândul tinerilor: tot mai puțini spun că au cel puțin trei prieteni apropiați
Datele analizate de IPPR arată că, în rândul tinerilor cu vârste între 16 și 21 de ani, proporția celor care spun că au cel puțin trei prieteni apropiați a scăzut.
În 2014 era de aproximativ 85%.
În datele recente, procentul este de 72%.
A scăzut și satisfacția față de propriile relații de prietenie în rândul adolescenților de 14 și 15 ani.
Imaginea rezultată este mai complexă decât ideea că o întreagă generație ar fi rămas fără prieteni.
Majoritatea tinerilor continuă să aibă relații apropiate.
Dar grupul celor care nu au pe nimeni apropiat este considerabil mai mare decât în urmă cu un deceniu, iar alte măsurători indică o deteriorare a conectării sociale.
70% dintre tinerii de 18–24 de ani spun că experimentează singurătatea
Problema apare și în alte cercetări britanice.
Un raport publicat în august de Parlamentul britanic arată că 70% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani declară că experimentează singurătatea.
Cifra trebuie citită atent.
Nu înseamnă că șapte din zece tineri sunt permanent singuri sau că nu au prieteni.
Singurătatea este o experiență subiectivă și poate exista inclusiv atunci când o persoană are oameni în jur.
Mai relevant pentru dimensiunea rețelelor apropiate este un alt indicator din raport: unul din cinci britanici de 18–24 de ani are un singur prieten apropiat sau niciunul, o proporție care s-a triplat în ultimul deceniu.
În plus, tinerii cu vârste între 16 și 29 de ani sunt de peste două ori mai predispuși decât persoanele de peste 70 de ani să spună că se simt singuri des sau permanent.
Ideea că singurătatea este în primul rând problema persoanelor în vârstă începe astfel să fie contrazisă de date.
Poți avea prieteni și totuși să te simți singur
Numărul de prieteni spune doar o parte a poveștii.
O cercetare publicată în această vară de guvernul britanic, concentrată pe băieți și bărbați tineri, arată că există o legătură între numărul relațiilor apropiate și singurătate, dar aceasta nu este suficientă pentru a explica fenomenul.
Printre tinerii de 16–21 de ani fără niciun prieten apropiat, 31% spuneau că se simt singuri frecvent.
Procentul era de 27% pentru cei cu unul sau doi prieteni apropiați.
Pentru cei cu cel puțin trei prieteni, rata cobora spre 9–11%.
Dar cercetătorii au observat ceva important: poți avea mai mulți prieteni și să te simți în continuare singur.
Contează calitatea relațiilor, sprijinul primit din partea familiei și sentimentul că există cineva pe care te poți baza.
Cât contează să ne vedem efectiv cu prietenii
Există însă un indicator cu o legătură interesantă cu singurătatea: întâlnirile față în față.
În rândul tinerilor de 16–21 de ani care își vedeau prietenii aproape zilnic sau de mai multe ori pe săptămână, aproximativ 9% raportau singurătate frecventă.
Pentru cei care își întâlneau prietenii mai rar de o dată pe săptămână, procentul ajungea la aproximativ 21%.
O diferență asemănătoare apare în cazul izolării.
Aproximativ 4% dintre cei care își vedeau prietenii aproape zilnic spuneau că se simt izolați frecvent.
În rândul celor care se întâlneau cu prietenii mai rar de o dată pe săptămână, procentul era de aproximativ 21%.
Datele arată o asociere, nu demonstrează automat că lipsa întâlnirilor produce singurătatea. Este posibil și procesul invers: persoanele care se simt izolate pot ajunge să se întâlnească mai rar cu ceilalți.
Dar diferența este suficient de mare încât relațiile față în față să fie o parte importantă a discuției.
Avem sute de followers. Dar câți prieteni adevărați?
Aici apare inevitabil social media.
Pentru adolescenții și tinerii de astăzi, diferența dintre viața online și cea offline este mult mai puțin clară decât era pentru generațiile anterioare.
Un prieten poate fi cineva cu care mergi la facultate.
Poate fi cineva cu care vorbești zilnic pe WhatsApp.
Poate fi un coleg de gaming pe care nu l-ai întâlnit niciodată fizic.
Poți avea 500, 5.000 sau 50.000 de followers fără să ai neapărat o persoană pe care să o suni atunci când ai o problemă.
Dar ar fi greșit să concluzionăm simplu că TikTok, Instagram sau telefonul au provocat această creștere a singurătății.
Raportul discutat de The Guardian plasează mediul digital într-un context mult mai mare.
Pandemia a schimbat anii în care se formează relațiile
Pentru o parte a generației actuale, pandemia a venit exact în perioada în care relațiile sociale deveneau esențiale.
Un adolescent care avea 13 ani în 2020 are astăzi 19.
Unul care avea 16 ani are acum 22.
Ani care, pentru alte generații, însemnau școală, ieșiri, primele relații, facultate, petreceri și formarea unor grupuri stabile de prieteni au fost întrerupți de restricții și perioade lungi petrecute acasă.
Efectele nu au dispărut automat odată cu ridicarea restricțiilor.
Raportul IPPR vorbește despre o generație care a crescut într-un context marcat simultan de pandemie, mediul digital și deteriorarea unor servicii și spații dedicate tinerilor.
Și locurile în care tinerii se întâlneau au început să dispară
Există o componentă a problemei despre care se vorbește mai puțin: unde îți mai faci prieteni?
Prietenia are nevoie și de spații.
Școală.
Facultate.
Cluburi sportive.
Organizații de tineret.
Centre comunitare.
Biblioteci.
Locuri de muncă.
Spații publice în care poți petrece timp fără să fie obligatoriu să cheltuiești foarte mulți bani.
IPPR pune deteriorarea relațiilor sociale și în legătură cu reducerea serviciilor pentru tineri din Anglia.
În același timp, costurile locuirii și presiunile economice afectează tranziția spre viața adultă.
Dacă un tânăr locuiește mai mult timp cu părinții pentru că nu își permite chiria, lucrează în condiții instabile sau nu găsește un loc de muncă, toate aceste lucruri pot modifica și viața socială.
Social media poate conecta și izola în același timp
Telefonul rămâne însă imposibil de ignorat.
Pentru cineva care locuiește departe de prieteni sau face parte dintr-o comunitate foarte mică, internetul poate fi locul în care găsește oameni cu aceleași interese.
Pentru tinerii care se mută în alt oraș sau altă țară, aplicațiile de mesagerie pot păstra relații care altădată s-ar fi pierdut.
În același timp, orele petrecute în consum pasiv de conținut nu sunt echivalente cu o conversație sau o întâlnire.
Poți petrece o seară întreagă pe TikTok, Instagram, YouTube sau Discord și să ai impresia că ai fost permanent în preajma oamenilor.
La finalul serii, este posibil să nu fi vorbit cu nimeni despre ceva personal.
Această diferență dintre conectivitate și apropiere devine una dintre marile teme ale generației actuale.
De ce problema din Anglia ar trebui să ne intereseze și în România
Datele prezentate aici provin din Anglia și nu trebuie transferate automat asupra tinerilor români.
Nu putem spune că unul din 20 de tineri din România nu are prieteni apropiați doar pentru că aceasta este situația indicată de datele britanice.
Dar mecanismele discutate sunt familiare.
Pandemia a existat și aici.
TikTok și Instagram fac parte din viața adolescenților români.
Chiriile au crescut în marile centre universitare.
Mulți tineri pleacă din orașele natale pentru facultate, muncă sau în străinătate și trebuie să își reconstruiască rețeaua socială.
Iar o parte dintre spațiile în care relațiile se formau natural au fost înlocuite de interacțiuni digitale.
Tocmai de aceea ar fi util să avem mai multe date comparabile și pentru România.
Un prieten apropiat poate conta mai mult decât o rețea întreagă
Datele britanice transmit poate cel mai clar un lucru: numărul oamenilor pe care îi avem în jur nu spune întotdeauna cât de conectați ne simțim.
Poți avea un grup mare și să te simți singur.
Poți avea doi prieteni și să simți că ai tot sprijinul de care ai nevoie.
Poți avea mii de urmăritori și să nu ai cui să-i scrii atunci când lucrurile merg prost.
Generația actuală dispune de mai multe instrumente de comunicare decât oricare alta înaintea ei. Mesajul poate ajunge instantaneu la celălalt capăt al lumii.
Datele din Anglia arată însă că posibilitatea permanentă de a comunica nu garantează existența unei relații apropiate.
Iar diferența dintre cele două începe să fie imposibil de ignorat.