Economiile românilor au ajuns sub o presiune puternică în 2026: doar 8,7% dintre cei chestionați spun că reușesc să pună bani deoparte la finalul lunii. Pentru 25%, veniturile acoperă numai cheltuielile de bază, alți 25% ajung să consume din economiile strânse anterior, iar 23% spun că au făcut datorii pentru aceleași nevoi. Pentru un tânăr aflat la început de drum, cifrele ridică o problemă foarte concretă: cât mai rămâne din primul salariu după chirie, mâncare, facturi și transport?
Datele provin din cel mai recent val al studiului Consumer Sentiment România, realizat de compania de cercetare MKOR și publicat marți, 1 septembrie.
Studiul urmărește evoluția comportamentului consumatorilor români, iar actualul val continuă o cercetare trimestrială începută în 2023.
Cea mai puternică cifră este și cea mai simplă.
8,7%.
Atât reprezintă ponderea celor care spun că reușesc să pună ceva bani deoparte.
Asta înseamnă mai puțin de unul din zece respondenți.
Economii români 2026: pentru un sfert, salariul ajunge doar pentru strictul necesar
Datele arată mai multe situații financiare diferite.
Pentru 25% dintre respondenți, veniturile sunt suficiente pentru cheltuielile de bază.
Nu rămân bani pentru economisire.
Alți 25% spun că au fost nevoiți să consume din economii pentru a trece luna.
Iar 23% au apelat la datorii pentru cheltuieli de bază.
Cele două procente nu trebuie adunate automat și interpretate ca persoane distincte fără acces la metodologia detaliată și la eventualele suprapuneri dintre răspunsuri.
Dar direcția generală este evidentă: pentru o parte importantă dintre respondenți, bugetul lunar nu mai lasă suficient spațiu de siguranță.
Iar această problemă devine cu atât mai relevantă pentru cineva care abia începe să se întrețină singur.
Primul salariu arată bine până când începi să scazi
Să presupunem că termini facultatea, găsești primul job și vrei să te muți singur.
Salariul intră în cont.
Apoi începi să scazi.
Chirie.
Utilități.
Mâncare.
Transport.
Telefon și internet.
Produse de igienă.
Haine.
Poate o rată.
Poate o mașină.
Poate un abonament la sală.
Mai apare o nuntă, o aniversare, o reparație la mașină sau o vizită la dentist.
Iar la final ar trebui, în teorie, să mai existe și categoria numită „economii”.
Pentru foarte mulți oameni, aceasta este prima categorie care dispare atunci când bugetul devine prea strâns.
Studiul MKOR arată exact această vulnerabilitate la nivelul populației generale.
Pentru un tânăr, chiria poate schimba complet ecuația
Există o diferență uriașă între doi tineri cu același salariu dacă unul locuiește cu părinții, iar celălalt trebuie să-și plătească singur locuința.
În marile centre universitare și economice, chiria devine una dintre principalele cheltuieli fixe ale unui tânăr care încearcă să devină independent.
Și nu vine singură.
Mai există garanția la închiriere, întreținerea, electricitatea, gazul, internetul și celelalte costuri ale locuirii.
Asta explică de ce discuția despre independența financiară nu poate fi redusă la întrebarea „cât câștigi?”.
Contează la fel de mult cât te costă să trăiești.
Un salariu care pare decent atunci când locuiești acasă poate deveni mult mai puțin confortabil după mutarea pe cont propriu.
Mâncarea este locul în care românii simt cel mai puternic scumpirile
Studiul arată și unde observă oamenii cel mai repede creșterea prețurilor.
Alimentele sunt principalul reper.
Acestea sunt urmate de carburanți și utilități.
În total, 75% dintre respondenți spun că prețurile au crescut semnificativ, față de 59% cu un an înainte.
Este o diferență importantă.
Nu vorbim doar despre telefoane mai scumpe, vacanțe sau produse pe care le poți amâna.
Mâncarea și facturile sunt cheltuieli greu de eliminat.
Poți renunța la un city-break.
Este mult mai greu să renunți la cumpărăturile săptămânale.
Mașina începe să fie amânată
Presiunea financiară apare și în planurile de cumpărare.
Intenția românilor de a cumpăra o mașină s-a redus de la 8% la 4% într-un singur an, potrivit datelor MKOR.
Practic, s-a înjumătățit.
În plus, 61,4% dintre respondenți se așteaptă să plătească mai mult pentru achizițiile importante în următoarele 12 luni.
Pentru un tânăr, mașina este un exemplu bun despre cum se schimbă prioritățile atunci când banii devin mai puțini.
Nu există doar prețul de cumpărare.
Există RCA, combustibil, revizii, reparații, anvelope, taxe și depreciere.
Când venitul disponibil scade, o achiziție care părea firească poate fi amânată cu un an sau doi.
Și taxele sunt resimțite mai puternic
Un alt indicator din cercetare merită atenție.
42% dintre respondenți indică taxele drept o presiune, față de 34% anterior.
Pentru un tânăr angajat, taxele pot părea aproape invizibile.
De multe ori negociezi salariul net și aceea este suma care te interesează.
Dar diferența dintre costul total suportat de angajator și suma care ajunge efectiv în cont este relevantă atunci când discutăm despre nivelul de trai.
Pentru antreprenori, freelanceri și cei care obțin venituri din activități independente, taxele sunt și mai vizibile, pentru că obligațiile fiscale trebuie urmărite și plătite direct.
Independența financiară nu înseamnă astfel doar să câștigi suficient.
Înseamnă să înțelegi ce se întâmplă cu banii între momentul în care îi produci și momentul în care încerci să economisești.
Dacă nu economisești, orice problemă devine mai scumpă
Aici apare adevărata vulnerabilitate.
Economiile nu sunt doar bani pentru vacanță sau pentru o viitoare mașină.
Ele reprezintă și o plasă de siguranță.
Dacă se strică laptopul de care ai nevoie la muncă, trebuie înlocuit.
Dacă mașina are nevoie de o reparație urgentă, factura nu așteaptă.
Dacă rămâi fără loc de muncă, chiria continuă să vină.
Dacă apare o cheltuială medicală, ai nevoie de bani atunci, nu peste trei luni.
Când nu există economii, o cheltuială neașteptată poate fi acoperită prin împrumut.
Iar împrumutul aduce o nouă cheltuială lunară.
De aici se poate forma foarte repede un cerc dificil: venit insuficient → lipsa economiilor → cheltuială neprevăzută → datorie → și mai puțini bani disponibili în lunile următoare.
23% spun că au făcut datorii pentru cheltuieli de bază
Tocmai de aceea procentul de 23% este poate chiar mai important decât cel privind economisirea.
Acești respondenți spun că au apelat la datorii pentru cheltuielile de bază.
Asta schimbă natura împrumutului.
Una este să iei un credit pentru o locuință pe care nu o poți cumpăra cash.
Alta este să ai nevoie de bani împrumutați pentru a trece luna.
Studiul precizează însă că ponderea celor care contractează credite s-a menținut relativ stabilă în ultimii trei ani, între 10% și 12% la fiecare val al cercetării.
Așadar, presiunea financiară nu se transformă automat în credite bancare noi.
„Datorie” poate avea mai multe forme, iar datele nu trebuie interpretate automat drept credite bancare.
Cât ar trebui să economisească un tânăr?
Aici nu există un procent magic valabil pentru toată lumea.
Reguli populare de buget personal recomandă uneori economisirea unei anumite părți din venit în fiecare lună.
Problema apare atunci când venitul abia acoperă costurile obligatorii.
Să îi spui unui tânăr care câștigă puțin și plătește singur chiria că „trebuie doar să economisească 20%” ignoră realitatea bugetului său.
Mai util este să urmărească trei cifre:
Cât intră lunar?
Cât costă cheltuielile obligatorii?
Cât rămâne după ele?
Abia a treia cifră arată cât spațiu există cu adevărat pentru economisire.
Dacă rămân 100 de lei, economisirea a 100 de lei este mai realistă decât urmărirea unui procent ideal.
Dacă nu rămâne nimic mai multe luni la rând, problema nu mai este doar disciplina financiară. Este diferența dintre venit și costul vieții.
Independența financiară începe să fie amânată
Pentru generația tânără, efectele pot merge mult mai departe decât renunțarea la câteva cumpărături.
Dacă nu poți economisi, devine mai dificil să strângi garanția pentru o chirie.
Mai dificil să te muți singur.
Mai dificil să strângi avansul pentru o locuință.
Mai dificil să începi o afacere.
Mai dificil să îți permiți o perioadă fără venit dacă vrei să schimbi locul de muncă.
Și mai dificil să absorbi financiar evenimentele neprevăzute.
Asta poate împinge independența financiară cu câțiva ani mai târziu.
Nu pentru că tinerii nu vor să economisească, ci pentru că economisirea se face din diferența dintre venit și cheltuieli.
Iar când diferența devine foarte mică, nu există aplicație de buget personal care să inventeze banii lipsă.
8,7% este cifra care ar trebui să ne pună pe gânduri
Studiul MKOR nu spune că 91,3% dintre români sunt săraci.
Nu spune nici că fiecare persoană care nu economisește nu își permite cheltuielile lunare.
Situațiile financiare sunt diferite, iar datele provin din răspunsurile participanților la cercetare.
Dar faptul că doar 8,7% declară că reușesc să pună bani deoparte, în timp ce 25% consumă din economii și 23% apelează la datorii pentru cheltuieli de bază, descrie o populație aflată sub presiune financiară.
Pentru un tânăr care începe acum să muncească, problema merită privită foarte concret.
Primul obiectiv financiar poate să nu fie apartamentul.
Nici mașina.
Nici investițiile la bursă.
Poate fi mult mai simplu:
să ajungi la finalul lunii cu mai mulți bani decât aveai la început.