PISA 2025 România aduce una dintre cele mai dure radiografii recente ale școlii românești: 52% dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul minim de competență la Matematică, 48% sunt sub acest prag la Citire, iar 46% la Științe. Pentru prima dată, PISA a măsurat și capacitatea de rezolvare a problemelor cu ajutorul instrumentelor digitale, iar 57% dintre elevii români se află sub nivelul de referință. Datele publicate marți, 8 septembrie, de OCDE arată și cât de mult depinde performanța unui copil din România de familia și mediul social în care se naște.
Peste jumătate.
Aceasta este cifra care iese imediat în evidență din rezultatele PISA 2025 pentru România.
Doar 48% dintre elevii români de 15 ani reușesc să atingă cel puțin Nivelul 2 la Matematică, pragul pe care OCDE îl folosește drept nivel minim de competență.
Restul de 52% sunt sub acest nivel.
Este pentru prima dată când România trece de pragul de 50% la acest indicator.
Situația este aproape la fel de dificilă la Citire, unde numai 52% ating Nivelul 2 sau mai mult. Asta lasă 48% dintre elevi sub nivelul minim.
La Științe, 54% ating pragul stabilit de PISA, iar 46% rămân sub el.
Ce înseamnă, de fapt, să fii sub nivelul de bază la Matematică
Expresia „analfabetism funcțional” apare frecvent atunci când sunt prezentate rezultatele PISA.
Trebuie însă explicată.
OCDE nu spune că 52% dintre adolescenții români „nu știu matematică” și nici nu utilizează oficial pentru această categorie termenul de „analfabeți funcțional”.
PISA măsoară cât de bine pot elevii să folosească ceea ce au învățat atunci când întâlnesc probleme apropiate de viața reală.
La Nivelul 2 de Matematică, un elev trebuie să poată recunoaște cum poate fi reprezentată matematic o situație simplă chiar dacă nu primește instrucțiuni explicite.
Exemplele oferite de OCDE sunt foarte concrete: compararea distanței totale dintre două trasee alternative sau transformarea unor prețuri într-o altă monedă.
Nu vorbim despre integrale, ecuații complicate sau probleme de olimpiadă.
Pragul verifică dacă adolescentul poate utiliza matematica de bază atunci când trebuie să rezolve o situație.
Faptul că 52% dintre elevii români se află sub acest nivel explică de ce rezultatele sunt atât de îngrijorătoare.
La Citire, aproape unul din doi elevi rămâne sub prag
Situația nu este mult mai bună atunci când elevul trebuie să înțeleagă un text.
Doar 52% dintre adolescenții testați în România au atins cel puțin Nivelul 2 la Citire, comparativ cu 69% în media statelor OCDE.
La acest nivel, un elev ar trebui să poată identifica ideea principală a unui text de lungime moderată, să găsească informații pe baza unor criterii și să reflecte asupra scopului sau formei unui text atunci când i se cere acest lucru.
48% dintre elevii români nu ating acest prag.
Mai mult, numai 1% ajung la Nivelul 5 sau mai sus la Citire, față de 6% în media OCDE.
Aceștia sunt elevii capabili să înțeleagă texte lungi și complexe, să lucreze cu idei abstracte și să facă distincții între fapte și opinii folosind indicii care nu sunt întotdeauna evidente.
Problema României apare, astfel, la ambele capete ale clasamentului: avem foarte mulți elevi sub nivelul de bază și foarte puțini la nivelurile superioare.
Nici la Științe situația nu arată bine
Științele au reprezentat domeniul principal al evaluării PISA 2025.
În România, 54% dintre elevi au atins cel puțin Nivelul 2, față de 74% în media OCDE.
Asta înseamnă că 46% sunt sub pragul minim.
Un elev aflat cel puțin la Nivelul 2 poate recunoaște explicația corectă pentru fenomene științifice familiare și poate utiliza informațiile disponibile pentru a decide, în situații simple, dacă o concluzie este susținută de date.
Doar 2% dintre elevii români sunt considerați performeri de top la Științe, adică au ajuns la Nivelul 5 sau 6.
Media OCDE este de 7%.
PISA 2025 testează pentru prima dată și lumea digitală. România are din nou o problemă
Poate cea mai interesantă noutate a PISA 2025 este evaluarea intitulată „Learning in the Digital World” – Învățarea în lumea digitală.
Aceasta nu măsoară dacă elevul știe să deschidă TikTok, să utilizeze un telefon sau să scrie un document pe calculator.
Este evaluată capacitatea de a utiliza instrumente digitale pentru a construi cunoștințe și a rezolva probleme.
Elevii trebuie, de exemplu, să poată lucra cu modele și simulări, să experimenteze, să interpreteze date și să adapteze o strategie atunci când soluția inițială nu funcționează.
Pentru acest domeniu, nivelul de referință este Nivelul 3.
57% dintre elevii români sunt sub el.
Doar 43% ating sau depășesc pragul, față de aproximativ 64% în media OCDE.
Este o cifră cu atât mai relevantă într-o perioadă în care școlile din România sunt dotate cu calculatoare, table interactive și laboratoare inteligente, iar inteligența artificială începe să intre tot mai mult în procesul educațional.
Accesul la tehnologie și capacitatea de a utiliza tehnologia pentru a gândi și rezolva probleme sunt două lucruri diferite.
PISA 2025 măsoară mai ales a doua componentă.
S-au înrăutățit rezultatele față de PISA 2022?
Răspunsul trebuie nuanțat.
Dacă privim procentul elevilor aflați sub nivelul minim, situația s-a deteriorat.
La Matematică, ponderea a crescut de la aproximativ 49% în 2022 la 52% în 2025.
La Citire, de la aproximativ 42% la 48%.
La Științe, de la 44% la 46%.
OCDE precizează însă că, atunci când sunt comparate scorurile medii și este luată în calcul marja statistică, performanța României din 2025 este aproximativ la același nivel cu cea din 2022 la Matematică și Științe.
La Citire, scăderea este clară.
Dacă extindem comparația până în 2015, imaginea devine mult mai îngrijorătoare.
În zece ani, proporția elevilor aflați sub Nivelul 2 a crescut cu 12 puncte procentuale la Matematică, nouă puncte la Citire și șapte puncte la Științe.
Problema nu poate fi explicată, deci, doar prin pandemia COVID sau printr-un singur ciclu PISA.
Tendința este mai lungă.
România este mult sub media OCDE
Diferența față de media organizației este mare.
La Matematică, 65% dintre elevii din țările OCDE ating cel puțin nivelul de bază. În România sunt 48%.
La Citire, raportul este 69% față de 52%.
La Științe, 74% față de 54%.
Nici rezultatele elevilor de performanță nu compensează aceste diferențe.
Doar 4% dintre elevii români ajung la Nivelul 5 sau 6 la Matematică, față de o medie OCDE de 8%.
La Citire avem 1% față de 6%, iar la Științe 2% față de 7%.
România are astfel simultan o problemă cu elevii care nu dobândesc competențele elementare și cu capacitatea sistemului de a produce suficienți elevi cu performanțe foarte ridicate.
Familia în care te naști contează enorm pentru rezultatul tău
Una dintre cele mai importante concluzii PISA 2025 nu apare însă în clasamentul simplu al scorurilor.
În România, diferența dintre elevii avantajați și cei dezavantajați socio-economic este foarte mare.
Elevii aflați în sfertul superior al clasamentului socio-economic au obținut la Științe cu 122 de puncte mai mult decât elevii aflați în sfertul inferior.
Media diferenței în țările OCDE este de 85 de puncte.
Mai mult, statutul economic, social și cultural explică 22% din variația rezultatelor la Științe în România.
În media OCDE, procentul este de 12%.
Cu alte cuvinte, în sistemul românesc, mediul din care provine elevul continuă să aibă o influență neobișnuit de mare asupra șanselor sale educaționale.
Iar decalajul s-a accentuat.
Între 2015 și 2025, diferența dintre elevii avantajați și cei dezavantajați s-a mărit în România, în timp ce la nivelul OCDE s-a redus.
Rezultatele elevilor dezavantajați au scăzut.
Cele ale elevilor avantajați au rămas relativ stabile.
Școala românească nu are doar o problemă de infrastructură
Datele PISA apar într-un moment interesant.
România tocmai a încheiat unul dintre cele mai mari valuri de investiții în infrastructura educațională din ultimele decenii.
Mii de școli au primit mobilier și echipamente IT.
Au fost create laboratoare de informatică și SmartLab-uri.
Au fost cumpărate microbuze.
Profesorii au trecut prin programe de formare digitală.
Există chiar și o îmbunătățire vizibilă în datele PISA privind resursele materiale: 24% dintre elevii români se aflau în 2025 în școli unde directorii spuneau că lipsa materialelor educaționale afectează procesul de predare, față de 38% în 2022.
Infrastructura contează.
Dar rezultatele PISA arată că dotarea unei clase cu tehnologie nu rezolvă automat problema învățării.
Un calculator poate fi cumpărat într-un an.
Capacitatea unui copil de a înțelege un text, de a interpreta o informație sau de a rezolva o problemă matematică se construiește în mulți ani de școală.
Există și câteva date care contrazic imaginea unui elev complet dezinteresat
Rezultatele slabe nu înseamnă că adolescenții români resping școala.
77% dintre elevii români spun că sunt curioși în legătură cu multe lucruri, peste media OCDE de 73%.
63% afirmă că depun un efort suplimentar atunci când o sarcină devine dificilă.
Iar procentul celor care consideră că școala este o pierdere de timp a scăzut.
În 2025, 22% dintre elevii români erau de acord cu această afirmație, comparativ cu aproximativ 30% în 2022.
Există, așadar, o diferență importantă între disponibilitatea elevilor de a învăța și rezultatele pe care sistemul reușește să le producă.
Câți elevi au fost testați în România
Înaintea testării, România selectase 10.362 de elevi de 15 ani din 321 de unități de învățământ pentru participarea la PISA 2025.
În raportul final, OCDE precizează că 7.725 de elevi din 322 de școli au finalizat evaluarea principală.
Aceștia reprezintă statistic aproximativ 172.000 de tineri de 15 ani, adică circa 76% din populația de această vârstă.
Un eșantion suplimentar a participat la evaluarea opțională de limba engleză, ale cărei rezultate complete vor fi publicate separat.
La nivel mondial, peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii au participat la PISA 2025, reprezentând aproximativ 33 de milioane de adolescenți de 15 ani.
Ce ne spune, în final, cifra de 52%
Poate fi tentant să reducem rezultatele de astăzi la formula: „jumătate dintre elevii României sunt analfabeți funcțional”.
Problema este mai complexă și mai gravă decât un slogan.
PISA arată că, la 15 ani, mai mult de jumătate dintre elevii români nu ating nivelul minim de competență matematică stabilit de OCDE.
Aproape jumătate întâmpină aceeași problemă la Citire și Științe.
Iar peste jumătate sunt sub pragul de referință atunci când trebuie să rezolve probleme cu instrumente digitale.
În același timp, rezultatele unui copil depind în România mult mai mult de situația socio-economică a familiei decât în majoritatea sistemelor OCDE.
Aici se află probabil cea mai dificilă concluzie din PISA 2025.
România nu are doar prea mulți elevi care rămân în urmă.
Are și un sistem care reușește prea puțin să compenseze diferențele cu care copiii intră pe poarta școlii.