Un grup de studenți de la Universitatea Transilvania din Brașov acuză un profesor de abuz de putere, hărțuire cu conotații sexuale, discriminare și intimidare. Universitatea a trimis sesizarea către Comisia de Etică și către facultate, iar un alt grup de studenți a ieșit public în apărarea cadrului didactic și contestă acuzațiile. În timp ce cazul este verificat, ANOSR cere Parlamentului modificarea legislației astfel încât universitățile să poată aplica sancțiuni suplimentare și, în anumite situații, să suspende activitatea didactică pe durata cercetării.
Cazul a devenit public la începutul acestei săptămâni, după ce un grup care se prezintă drept „Grupul de Studenți ai Facultății de Alimentație și Turism – UNITBV” a transmis presei o serie de acuzații la adresa unui cadru didactic.
Studenții reclamă presupuse glume și aluzii cu caracter sexual, comentarii despre aspectul fizic și vestimentație, întrebări intruzive despre viața privată, ridiculizarea unor studenți în fața colegilor și comportamente pe care le consideră intimidante. Ei vorbesc și despre examinări care s-ar fi prelungit până la orele 22:00 sau 23:00 și despre presupuse amenințări legate de promovarea examenelor.
Acuzațiile trebuie tratate însă ca atare: acuzații aflate în curs de verificare. Materialul inițial publicat de presa locală precizează că documentul nu conținea dovezi clare sau mărturii individuale despre incidente punctuale, iar jurnaliștii Radio România Brașov nu au reușit atunci să discute direct cu un reprezentant al grupului. Studenții au explicat anonimatul prin teama de eventuale represalii academice.
Ce spune Universitatea Transilvania din Brașov
Universitatea a confirmat că sesizarea a fost preluată și trimisă către Comisia de Etică, dar și către Facultatea de Alimentație și Turism, unde există o comisie de analiză.
Prorectorul Universității Transilvania, Liliana Rogozea, a precizat pentru Radio România Brașov FM că din Comisia de Etică fac parte și studenți. Procedura acesteia este suspendată în perioada vacanței universitare, în timp ce comisia de la nivelul facultății își poate continua analiza.
Universitatea a confirmat și un element relevant din istoricul cazului: cadrul didactic a mai fost în atenția comisiilor de etică și disciplină în urmă cu mai mulți ani.
Potrivit BizBrașov, ar fi existat două sancțiuni cu avertisment pentru „limbaj licențios”. Aceste sancțiuni anterioare nu demonstrează însă noile acuzații, care trebuie evaluate separat.
Un alt grup de studenți îl apără pe profesor
Povestea s-a complicat pe 8 septembrie.
Un alt grup de studenți a transmis Radio România Brașov FM un mesaj în care contestă acuzațiile și susține că a fost tratat corect de profesor.
Aceștia afirmă că acuzațiile privind presupusele acte de abuz, hărțuire cu conotații sexuale, discriminare și intimidare nu corespund experienței lor și cer clarificarea situației.
Avem, prin urmare, două poziții contradictorii provenite din rândul studenților.
Tocmai de aceea, o concluzie privind vinovăția cadrului didactic înainte de finalizarea verificărilor ar fi prematură.
Dar cazul a readus în discuție o problemă care depășește Universitatea Transilvania: ce se întâmplă cu un profesor în perioada în care acuzațiile grave sunt investigate și ce instrumente au universitățile la dispoziție dacă acestea sunt confirmate?
ANOSR: profesorii ar trebui să poată fi opriți de la activitatea didactică
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România a intervenit în acest caz cerând Comisiei de Etică a Universității Transilvania să acorde prioritate soluționării sesizării.
În paralel, organizația studențească cere Parlamentului și Ministerului Educației modificarea cadrului legislativ privind etica universitară.
Una dintre principalele probleme semnalate de ANOSR este situația în care un cadru didactic cercetat pentru asemenea fapte continuă să desfășoare activități cu studenții pe durata investigației.
Alianța consideră că ar trebui introdusă explicit posibilitatea suspendării de la activitatea didactică pe durata cercetării realizate de Comisia de Etică.
O asemenea măsură ar fi temporară și nu ar echivala cu stabilirea vinovăției. Logica propunerii este protejarea persoanelor implicate și evitarea contactului direct dintre cadrul didactic cercetat și studenți până la clarificarea cazului.
De la suspendare până la patru ani fără activitate didactică
ANOSR propune și extinderea sancțiunilor care ar putea fi aplicate după constatarea unei abateri.
Printre măsurile cerute se află interzicerea activităților didactice pentru o perioadă cuprinsă între un semestru și patru ani universitari.
Organizația propune, de asemenea, posibilitatea excluderii persoanei sancționate din proiecte sau granturi și reducerea salariului de bază, împreună cu eventualele indemnizații de conducere, îndrumare și control, cu până la 50% pentru o perioadă între un an și trei ani.
Acesta este un detaliu important al dezbaterii.
ANOSR nu cere doar „pedepse mai dure” în sens generic, ci introducerea unor trepte suplimentare de sancționare între măsurile mai ușoare și cele care pot avea consecințe definitive asupra carierei universitare.
Și cei care ascund cazurile ar putea fi sancționați
Propunerile organizației studențești merg mai departe.
ANOSR cere ca legislația să permită depunerea unei sesizări și de către reprezentantul legal al victimei și solicită sancționarea membrilor comunității universitare care ajută la ascunderea actelor de hărțuire.
Aceeași răspundere ar urma să existe, în viziunea organizației, și pentru persoanele care au atribuții în combaterea unor asemenea comportamente, dar nu și le îndeplinesc.
Universitățile ar trebui, de asemenea, să fie obligate să asigure servicii de consiliere psihologică victimelor abuzului sau hărțuirii.
ANOSR mai propusese anterior introducerea dreptului Comisiilor de Etică de a se autosesiza și obligația cadrelor didactice de a raporta cazurile de hărțuire a studenților despre care află, cu acordul persoanei vătămate. Aceste propuneri apar și în analiza națională realizată de organizație în mai 2026.
Problema nu a apărut odată cu cazul de la Brașov
ANOSR spune că solicită modificări ale cadrului privind etica și integritatea academică încă din 2022.
În mai 2026, organizația a analizat modul în care toate cele 52 de universități de stat implementaseră noile prevederi privind hărțuirea sexuală și morală. Demersul a urmărit inclusiv modificările introduse prin HG 952/2025 și Ordinul 6882/2025.
Cazul de la Brașov vine, de asemenea, la numai câteva luni după alte acuzații de hărțuire ajunse în spațiul public. ANOSR amintește explicit un caz semnalat în luna iulie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Problema este cunoscută de mai mult timp și la nivel instituțional. În verificări anterioare inițiate de Consiliul de Etică și Management Universitar, cazuri care conțineau elemente de hărțuire sexuală sau fapte asimilate fuseseră raportate la 22 de universități. Autoritățile avertizau atunci și asupra fenomenului de subraportare.
De ce este atât de greu pentru un student să reclame un profesor
Relația profesor-student are o particularitate care face asemenea cazuri dificil de gestionat.
Profesorul poate evalua studentul, îi poate influența parcursul academic, poate coordona lucrări, poate participa în comisii și poate avea un rol important în mediul profesional în care studentul încearcă ulterior să intre.
Din acest motiv, teama de consecințe poate deveni o barieră în raportarea comportamentelor considerate abuzive.
În cazul de la Brașov, primul grup de studenți spune explicit că a ales să comunice sub o identitate colectivă din cauza temerii de „răzbunare academică”.
În același timp, anonimatul complică verificarea publică a acuzațiilor și face cu atât mai importantă existența unei proceduri instituționale în care dovezile să poată fi analizate confidențial.
Protejarea persoanei care reclamă și respectarea dreptului la apărare al celui acuzat trebuie să funcționeze simultan.
O universitate sigură depinde și de ce se întâmplă după sesizare
România are deja norme care interzic hărțuirea în universități, iar legislația a fost modificată în ultimii ani pentru a introduce proceduri mai clare de prevenire și soluționare a acestor situații. Instituțiile de învățământ superior au obligații privind cadrul intern de prevenire, sesizare și analiză a abaterilor de etică.
Discuția deschisă acum de ANOSR privește ceea ce se întâmplă între sesizare și soluționarea definitivă a unui caz, dar și gama de sancțiuni disponibilă atunci când o abatere este demonstrată.
Cazul de la Universitatea Transilvania nu este încă soluționat. Există acuzații formulate de un grup de studenți, există alți studenți care le contestă, iar universitatea a început procedurile interne de verificare.
Indiferent de rezultatul acestei investigații, întrebarea ridicată de organizațiile studențești rămâne relevantă pentru toate universitățile din România: poate un student să reclame un comportament abuziv fără teama că va suporta consecințe academice și are universitatea instrumentele necesare pentru a-l proteja până când află ce s-a întâmplat?