Elevii români folosesc AI într-o proporție care ne plasează în fruntea Europei. La 15–16 ani, 66% dintre adolescenții din România chestionați în studiul EU Kids Online spun că au folosit inteligența artificială generativă pentru a scrie eseuri, povești sau alte texte pentru școală. Este cel mai ridicat procent dintre cele 19 țări analizate. Iar fenomenul începe mult mai devreme: chiar și la 10 ani, peste unul din cinci copii români spune că utilizează deja AI pentru texte școlare.
Inteligența artificială nu mai bate la ușa școlii românești.
A intrat deja.
În timp ce profesorii, ministerele și organizațiile internaționale încearcă să stabilească unde se termină ajutorul și unde începe înlocuirea muncii elevului, copiii folosesc deja ChatGPT și alte instrumente similare în viața de zi cu zi.
Noul raport EU Kids Online arată amploarea fenomenului.
82% dintre copiii români cu vârste între 10 și 16 ani chestionați spun că au folosit inteligență artificială generativă cel puțin o dată în ultima lună.
Procentul este peste media celor 19 țări europene analizate.
Dar adevărata surpriză apare atunci când îi întrebăm ce fac cu AI.
România este pe primul loc la 15–16 ani pentru folosirea AI la texte școlare
În total, 45% dintre copiii români de 10–16 ani spun că au folosit inteligența artificială pentru a scrie eseuri, povești sau alte texte pentru școală.
Alți 36% au utilizat-o pentru a rezuma sau explica texte mai lungi.
Utilizarea crește puternic odată cu vârsta.
La 15–16 ani, 66% dintre adolescenții români spun că folosesc AI pentru realizarea unor texte școlare.
Este cel mai mare procent dintre cele 19 țări analizate.
România este urmată de Portugalia, cu 64%, Slovacia, cu 60%, și Belgia și Croația, cu câte 59%.
Așadar, cel puțin pentru această categorie și această grupă de vârstă, România este efectiv pe primul loc în studiul european.
AI începe să fie folosită pentru școală de la 10 ani
Poate și mai surprinzătoare este vârsta de la care începe fenomenul.
La doar 10 ani, 22% dintre copiii români chestionați spun că folosesc deja AI pentru a scrie eseuri sau alte texte școlare.
Media celor 19 țări pentru copiii de aceeași vârstă este de 13%.
Cu alte cuvinte, aproximativ unul din cinci copii români de 10 ani din eșantion spune că a folosit deja un sistem generativ pentru o activitate care ține de școală.
Asta schimbă radical discuția despre educația digitală.
Nu mai putem presupune că inteligența artificială este un subiect care trebuie explicat elevilor când ajung la liceu.
O parte dintre ei intră în contact cu aceste instrumente încă din ciclul primar.
Dar 82% nu înseamnă că 82% își fac temele cu ChatGPT
Această distincție este importantă.
Cifra de 82% se referă la copiii români de 10–16 ani care au declarat că au utilizat inteligența artificială generativă cel puțin o dată în ultima lună.
Nu doar pentru școală.
AI este folosită pentru mult mai multe lucruri.
Copiii pot genera imagini, pot cere informații, pot rezuma texte, pot conversa cu un chatbot sau pot căuta sfaturi.
De exemplu, 26% dintre copiii români spun că au folosit AI pentru crearea de imagini sau videoclipuri, comparativ cu 16% la nivelul întregului eșantion european.
Aproximativ 23–24% au utilizat asemenea instrumente pentru informații despre sănătate sau fitness.
Iar aproximativ 23% spun că au vorbit cu un chatbot despre lucruri care îi îngrijorează sau pentru a cere sfaturi.
AI devine astfel mai mult decât un instrument pentru teme.
Pentru o parte dintre copii, începe să devină un instrument general de informare și conversație.
Problema nu este simplul fapt că elevul folosește AI
Un elev care folosește ChatGPT nu copiază automat.
Totul depinde de modul în care îl folosește.
Există o diferență enormă între:
„Scrie-mi eseul despre Ion pentru mâine”
și
„Explică-mi de ce este important conflictul dintre Ion și Vasile Baciu”.
În primul caz, AI poate elimina aproape complet munca intelectuală pe care elevul trebuia să o facă.
În al doilea, poate funcționa ca un profesor suplimentar disponibil oricând.
La matematică poate explica o problemă pas cu pas.
La limbi străine poate simula o conversație.
La programare poate identifica o eroare și explica de ce apare.
La istorie poate ajuta elevul să construiască o cronologie.
Instrumentul poate fi extrem de util.
Întrebarea este dacă elevul îl folosește pentru a învăța sau pentru a evita să învețe.
Exact aici UNESCO cere reguli
Datele EU Kids Online apar în aceeași perioadă în care UNESCO încearcă să traseze principiile după care inteligența artificială ar trebui folosită în educație.
În declarația ministerială adoptată pe 8 septembrie la Digital Learning Week 2026, organizația insistă asupra unei idei esențiale: instrumentele AI trebuie utilizate astfel încât elevul să continue să facă munca cognitivă necesară învățării.
AI poate ajuta.
Dar nu ar trebui să ajungă să gândească permanent în locul elevului.
UNESCO cere și implicarea profesorilor în alegerea sistemelor AI utilizate în educație, evaluarea riscurilor și posibilitatea suspendării sau întreruperii folosirii unor instrumente atunci când acestea devin problematice.
Datele despre România arată cât de urgentă a devenit această discuție.
Dacă două treimi dintre adolescenții de 15–16 ani folosesc deja AI pentru texte școlare, regulile nu mai pot fi concepute pentru o tehnologie pe care elevii o vor descoperi cândva.
Ei au descoperit-o deja.
Paradoxul românesc: folosim mult tehnologia, dar competențele digitale rămân o problemă
Raportul EU Kids Online mai arată ceva foarte interesant.
Utilizarea intensă a tehnologiei nu înseamnă automat competențe digitale ridicate.
Autorii vorbesc despre demontarea „mitului nativului digital”.
Faptul că un copil a crescut cu smartphone, TikTok, YouTube și ChatGPT nu înseamnă automat că înțelege cum funcționează tehnologia.
În cazul României, raportul arată că elevii tind să își supraestimeze competențele digitale.
Rezultatele la testele de cunoștințe factuale sunt mai slabe decât nivelul pe care copiii cred că îl au.
La nivel european, competențele tehnice și de comunicare sunt mai dezvoltate decât capacitatea de a evalua critic informațiile, de a înțelege algoritmii sau de a identifica interesele comerciale din spatele platformelor.
România are deja o problemă mai largă în această zonă. Raportul Comisiei Europene privind Deceniul Digital 2026 arată că nivelul redus al competențelor digitale de bază continuă să limiteze competitivitatea țării.
Așadar, putem avea simultan două realități:
copii care utilizează AI foarte mult și copii care nu înțeleg suficient de bine cum funcționează instrumentul pe care îl folosesc.
Și dacă AI greșește?
Aceasta este una dintre competențele care vor deveni esențiale.
Modelele generative pot produce răspunsuri foarte convingătoare care sunt greșite.
Pot inventa surse.
Pot confunda evenimente.
Pot genera explicații incomplete.
Pot reproduce prejudecăți existente în datele pe care au fost antrenate.
Un elev care privește AI ca pe un motor de adevăr poate prelua informația fără să o verifice.
Un elev care înțelege limitele sistemului o poate folosi mult mai eficient.
Într-o școală adaptată erei AI, competența importantă nu va fi doar „știu să folosesc ChatGPT”.
Va fi și:
Știu când să nu am încredere în răspunsul lui?
AI poate schimba și modul în care profesorii dau teme
Dacă aproape orice elev poate genera un eseu decent în câteva secunde, tema clasică de tipul „scrie două pagini despre…” devine mult mai greu de evaluat.
Profesorul nu mai poate ști întotdeauna cât din rezultat îi aparține elevului.
Soluția nu trebuie să fie neapărat interzicerea AI.
Poate însemna schimbarea tipului de sarcină.
Elevul poate fi pus să își argumenteze oral ideile.
Să explice cum a ajuns la concluzie.
Să compare două răspunsuri.
Să identifice erorile făcute de AI.
Să precizeze ce instrument a utilizat și în ce etapă.
Sau să construiască o parte a proiectului în clasă.
Inteligența artificială obligă astfel școala să reevalueze inclusiv ce încearcă să măsoare printr-o temă.
Produsul final devine mai puțin important dacă poate fi generat instantaneu.
Procesul prin care elevul ajunge la el devine mai important.
Studiul se bazează pe ceea ce declară copiii
Există și o limită importantă a cifrelor.
EU Kids Online 2026 a chestionat 28.465 de copii cu vârste între 10 și 16 ani din 19 țări europene.
Datele au fost colectate între aprilie 2025 și aprilie 2026, în principal prin chestionare completate în școli.
Eșantioanele naționale au fost construite pentru a fi reprezentative pentru populațiile vizate.
Dar utilizarea AI este auto-raportată.
Cercetătorii nu au verificat istoricul ChatGPT al fiecărui elev și nu au urmărit direct ce aplicații folosește.
De asemenea, studiul este descriptiv.
Faptul că România are un procent ridicat de utilizare a AI nu demonstrează că tehnologia îmbunătățește sau înrăutățește automat rezultatele școlare.
Pentru asemenea concluzii sunt necesare alte tipuri de cercetări.
România are o generație care adoptă tehnologia mai repede decât sistemul
Cifrele EU Kids Online descriu foarte bine viteza schimbării.
La 10 ani, unul din cinci copii români spune că folosește deja AI pentru texte școlare.
La 15–16 ani, procentul ajunge la două treimi.
În același timp, profesorii încearcă să afle cum trebuie evaluată o lucrare realizată cu ajutorul AI, autoritățile încearcă să construiască reguli, iar organizații precum UNESCO abia stabilesc principiile internaționale pentru utilizarea tehnologiei în educație.
Elevii nu au așteptat aceste reguli.
Au început deja să folosească instrumentele.
Iar asta schimbă întrebarea pe care trebuie să și-o pună școala românească.
Nu mai este realist să discutăm doar despre dacă elevii ar trebui să folosească inteligența artificială.
Datele arată că foarte mulți o folosesc deja.
Întrebarea importantă pentru următorii ani este cum îi învățăm să o folosească fără să renunțe la propria gândire.