Uniformele obligatorii în școlile din România sunt din nou în discuția Parlamentului. Un proiect de lege care ar obliga elevii să se prezinte la școală în uniformă a fost votat pe 15 septembrie în Comisia pentru învățământ din Senat. Asta nu înseamnă că uniforma a devenit obligatorie. Proiectul trebuie să treacă prin procedura parlamentară, iar Camera Deputaților va avea votul decizional.
Propunerea modifică Legea învățământului preuniversitar și urmărește introducerea unei obligații generale privind purtarea uniformei școlare.
În forma descrisă de Senat, proiectul reglementează și modul în care ar urma să fie stabilite modelele, standardele tehnice și componentele uniformelor, precum și posibilitatea acordării gratuite sau subvenționării acestora.
Subiectul a generat deja opoziție din partea Consiliului Național al Elevilor, care spune că reprezentanții elevilor nu au fost invitați la consultările și la ședința comisiei în care proiectul a fost dezbătut.
Uniforme obligatorii în școli: ce ar schimba proiectul
În prezent, purtarea unei uniforme poate fi stabilită la nivelul unei școli prin propriile reguli.
Proiectul aflat în Parlament ar schimba această abordare și ar introduce în legislația națională obligația elevilor de a se prezenta la școală în uniformă. Pagina oficială a Senatului descrie explicit inițiativa ca pe o modificare a Legii nr. 198/2023 prin care această obligație ar urma să fie instituită pentru elevi.
Potrivit informațiilor publicate despre proiect, fiecare unitate de învățământ ar urma să aibă un rol în stabilirea uniformei și a elementelor distinctive.
Inițiatorii susțin, între altele, că uniforma ar putea diminua diferențele vizibile dintre elevi și ar contribui la reducerea unor forme de excludere sau bullying asociate situației materiale a familiilor. Acestea sunt argumentele prezentate în susținerea proiectului și nu reprezintă o concluzie demonstrată prin adoptarea legii.
Proiectul mai invocă și ideea că însemnele școlare ar putea facilita identificarea elevilor și ar contribui la siguranța din jurul unităților de învățământ.
Amenzile discutate inițial au fost eliminate
Una dintre cele mai controversate componente ale proiectului a fost legată de sancțiuni.
În forme discutate înaintea votului din Comisia pentru învățământ au apărut prevederi privind amenzi de 1.000 până la 5.000 de lei pentru părinții elevilor care nu ar fi purtat uniforma și amenzi de 5.000 până la 10.000 de lei pentru școlile care nu ar fi respectat obligația.
Aceste sancțiuni au fost însă eliminate în Comisia pentru învățământ, potrivit relatării Edupedu despre ședința din 15 septembrie.
Asta înseamnă că discuția actuală nu trebuie prezentată ca și cum părinții ar urma deja să fie amendați dacă un elev merge fără uniformă.
Forma proiectului se poate modifica în continuare pe parcursul procedurii parlamentare.
Cine ar plăti uniformele
Și aici există un detaliu important pentru familii.
Proiectul permite posibilitatea ca uniformele să fie acordate gratuit sau ca achiziția lor să fie subvenționată, însă informațiile publicate până acum arată că autoritățile locale nu sunt obligate automat să suporte costurile.
Inițiativa permite finanțarea din bugetele locale, dacă autoritatea locală decide acest lucru.
Prin urmare, dacă proiectul ar deveni lege în această formă, una dintre întrebările practice ar rămâne modul în care va fi suportat costul uniformei pentru elevii din familii cu venituri reduse.
Acesta este și unul dintre motivele pentru care discuția nu se limitează la culoarea unei cămăși sau la existența unui ecuson.
O obligație vestimentară aplicată tuturor elevilor presupune și reguli despre cost, accesibilitate, responsabilitatea școlii și situațiile în care o familie nu își permite achiziția.
Elevii spun că nu au fost consultați
Consiliul Național al Elevilor a criticat procedura prin care proiectul a fost discutat în Senat.
Organizația afirmă că reprezentanții elevilor nu au fost invitați la consultările din Comisia pentru învățământ și nici la ședința din 15 septembrie, deși proiectul îi afectează direct.
CNE își exprimase opoziția față de introducerea unei uniforme obligatorii încă din luna iunie.
Printre problemele semnalate de organizație se află lipsa unor reguli suficient de clare pentru situația în care un elev vine la școală fără uniformă.
De exemplu, reprezentanții elevilor cer clarificări despre ce s-ar întâmpla în practică: dacă elevul ar putea intra la ore, dacă ar putea fi sancționat sau cine ar trebui să gestioneze astfel de situații.
Consiliul mai contestă ideea că uniformele ar rezolva diferențele sociale dintre elevi.
Poziția CNE este că diferențele materiale pot fi observate și prin alte elemente, precum telefonul, încălțămintea, ghiozdanul sau banii disponibili, iar combaterea bullyingului ar necesita mecanisme de prevenție și consiliere în școli.
Consiliul Economic și Social a dat aviz negativ
Proiectul a primit și un aviz negativ din partea Consiliului Economic și Social, instituție consultativă care analizează proiecte de acte normative din perspectiva efectelor economice și sociale.
Un aviz negativ al CES nu blochează automat adoptarea unei legi. Parlamentul poate continua procedura legislativă.
În analiza sa, CES a contestat argumentul potrivit căruia uniforma ar reprezenta o soluție suficientă pentru bullyingul bazat pe diferențe sociale și a arătat că resursele ar putea fi direcționate către alte măsuri, precum burse, consiliere, transport sau programe de sprijin pentru elevi.
Inițiatorii proiectului susțin însă că standardizarea vestimentației poate reduce presiunea creată de diferențele economice și poate întări sentimentul de apartenență la comunitatea școlară.
Cele două poziții arată principala dispută din jurul proiectului: dacă uniforma poate avea un efect real asupra mediului școlar sau dacă problemele pe care încearcă să le rezolve necesită alte intervenții.
Ce s-a votat de fapt pe 15 septembrie
Este importantă diferența dintre votul unei comisii parlamentare și adoptarea unei legi.
Pe 15 septembrie 2026, membrii Comisiei pentru învățământ din Senat au votat proiectul.
Potrivit Edupedu, 12 senatori PSD, PNL și AUR au votat pentru, iar cei patru membri USR prezenți s-au abținut.
Comisia analizează proiectul și formulează un raport pentru continuarea procedurii parlamentare.
Votul din comisie nu face legea aplicabilă în școli.
Senatul este prima Cameră sesizată în cazul acestui proiect, iar documentele oficiale indică termenul de adoptare tacită de 2 octombrie 2026. Camera Deputaților va fi camera decizională.
După adoptarea de Parlament, un proiect trebuie să parcurgă și etapele constituționale ulterioare înainte de a putea intra în vigoare.
Ce înseamnă asta pentru elevi acum
Pentru elevii care merg la școală în septembrie 2026, lucrurile sunt simple:
proiectul nu introduce de astăzi o uniformă obligatorie la nivel național.
Regulile existente în fiecare școală continuă să se aplice până când legislația se modifică efectiv.
Dacă proiectul va fi adoptat în forma care introduce obligativitatea, impactul va fi direct pentru elevi și familii: fiecare școală va trebui să aplice noile reguli privind uniforma, iar autoritățile și unitățile de învățământ vor trebui să clarifice cine plătește, cum sunt stabilite modelele și ce se întâmplă în cazul elevilor care nu poartă uniforma.
Până atunci, discuția rămâne una legislativă, iar forma finală a proiectului se poate schimba înainte de votul decisiv din Camera Deputaților.