Sănătatea mintală a adolescenților este tot mai prezentă în discuțiile despre școală, familie și mediul online. Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că presiunea resimțită la școală a crescut în ultimii ani, în special în rândul fetelor, în timp ce sprijinul perceput din partea familiei și a colegilor a scăzut. La Iași, tema ajunge pe 31 octombrie și în Aula Magna a Universității „Alexandru Ioan Cuza”, la conferința „Creștem Aripi”, dedicată relației dintre adolescenți și adulții din jurul lor.
Întrebarea despre cum îi pregătim pe adolescenți pentru viața adultă apare într-un moment în care datele europene descriu schimbări măsurabile în mediul în care cresc tinerii.
Studiul Health Behaviour in School-aged Children, realizat în colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății, a analizat răspunsurile a aproape 280.000 de adolescenți de 11, 13 și 15 ani din 44 de țări și regiuni din Europa, Asia Centrală și Canada. Datele au fost colectate în 2021-2022 și comparate cu valurile anterioare ale cercetării.
Rezultatele nu permit concluzia simplă că fiecare adolescent din 2026 este „mai anxios” decât un adolescent din urmă cu 20 de ani. Arată însă că mai mulți indicatori asociați stării de bine s-au deteriorat.
Sănătatea mintală a adolescenților și presiunea de la școală
Una dintre cele mai clare schimbări apare în zona școlii.
În 2022, 63% dintre fetele de 15 ani din țările analizate spuneau că se simt presate de activitatea școlară, față de 54% în 2018.
În cazul băieților de aceeași vârstă, proporția a crescut de la 40% la 43%.
Diferența dintre fete și băieți este importantă. OMS arată că fetele adolescente raportează mai frecvent atât presiune școlară ridicată, cât și niveluri mai reduse de sprijin familial.
Presiunea școlară poate însemna lucruri diferite de la un adolescent la altul: volumul temelor, examene, așteptările familiei, teama de rezultate slabe sau presiunea pentru admiterea la un anumit liceu ori facultate.
Datele OMS măsoară percepția adolescenților asupra acestei presiuni. Ele nu demonstrează că o anumită formă de evaluare sau un anumit sistem educațional produce singur probleme de sănătate mintală.
Arată însă că școala este unul dintre mediile în care tot mai mulți adolescenți spun că resimt presiune.
Sprijinul familiei și al prietenilor a scăzut
În paralel, cercetarea indică și o reducere a sprijinului perceput de adolescenți.
Proporția celor care raportau un nivel ridicat de sprijin din partea familiei a scăzut de la 73% în 2018 la 67% în 2022.
Sprijinul din partea prietenilor a coborât de la 61% la 58%.
Scăderea a fost mai accentuată în rândul fetelor.
OMS subliniază că adolescenții care simt că beneficiază atât de sprijinul familiei, cât și de cel al prietenilor raportează rezultate mai bune în privința sănătății mintale și a stării generale de bine.
Relația cu adulții devine relevantă tocmai aici.
Adolescența este perioada în care autonomia crește, iar controlul direct al părinților scade. Asta nu elimină nevoia de sprijin. O schimbă.
Tema apare și la conferința „Creștem Aripi” din Iași, unde psihoterapeutul Diana Stănculeanu va vorbi despre relațiile sănătoase în adolescență, limite, autonomie, consimțământ și modul în care adulții pot discuta cu tinerii despre relațiile de risc fără să rupă comunicarea cu ei.
Social media contează, dar explicația nu este atât de simplă
Telefonul și rețelele sociale apar aproape inevitabil atunci când se discută despre anxietatea adolescenților.
Datele există, însă relația este mai complicată decât formula „telefonul provoacă anxietate”.
În studiul HBSC, proporția adolescenților care prezentau semne de utilizare problematică a rețelelor sociale a crescut de la 7% în 2018 la 11% în 2022.
În cazul fetelor, procentul era de 13%, față de 9% în cazul băieților.
Prin „utilizare problematică”, cercetătorii se referă la un model apropiat de comportamentele de dependență: dificultatea de a controla timpul petrecut online, neglijarea altor activități sau consecințe negative în viața de zi cu zi.
În același timp, 36% dintre adolescenții analizați spuneau că sunt în contact online aproape permanent cu prietenii, iar procentul ajungea la 44% în cazul fetelor de 15 ani.
OMS avertizează însă împotriva explicațiilor simpliste. O analiză publicată în 2025 arată că efectele tehnologiei asupra sănătății mintale sunt mixte și depind de tipul utilizării, vulnerabilitățile individuale și mediul în care trăiește tânărul.
Unele experiențe online pot agrava probleme existente. Altele pot oferi conexiune socială și acces la comunități de sprijin. Relația poate funcționa și invers: un adolescent care se confruntă deja cu dificultăți emoționale poate ajunge să petreacă mai mult timp online.
Așadar, numărul de ore petrecute pe telefon spune doar o parte din poveste.
Contează ce face adolescentul online, cu cine interacționează și ce se întâmplă în restul vieții lui.
Problemele de sănătate mintală afectează deja o parte importantă dintre tineri
Cel mai recent raport amplu al OMS pentru regiunea europeană estimează că unul din șapte copii și adolescenți cu vârste între 0 și 19 ani trăiește cu o afecțiune de sănătate mintală.
În rândul fetelor de 15-19 ani, proporția estimată ajunge la una din patru.
Aceste cifre se referă la întreaga regiune europeană a OMS și nu trebuie prezentate ca procente specifice României.
Raportul arată însă dimensiunea problemei la nivel regional și semnalează lipsuri importante în serviciile dedicate copiilor și adolescenților.
OMS notează că mediile în care tinerii își petrec o mare parte din viață, inclusiv școala și spațiile digitale, nu oferă întotdeauna suficient sprijin pentru sănătatea lor mintală.
Ce se discută la Iași pe 31 octombrie
Conferința „Creștem Aripi” ajunge la a doua ediție pe 31 octombrie 2026, în Aula Magna „Mihai Eminescu” a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Evenimentul este organizat de Liceul „Profesor Mihai Dumitriu” Valea Lupului și Asociația Prietenii Valea Lupului, în parteneriat cu UAIC și BCR și se adresează în principal părinților, profesorilor și adulților care lucrează cu adolescenți.
Invitații anunțați sunt Diana Stănculeanu, psihoterapeut cu experiență în sănătatea emoțională a copiilor și adolescenților, și Alex Zamfir, care susține activități educaționale și de gândire critică pentru tineri.
Stănculeanu va aborda relațiile sănătoase, limitele, autonomia și identificarea relațiilor de risc. Zamfir va vorbi despre echilibrul dintre libertate și limite în viața adolescentului.
Organizatorii spun că banii obținuți din vânzarea biletelor vor susține programul de sănătate emoțională „Cercul Siguranței”, implementat la Liceul „Profesor Mihai Dumitriu” Valea Lupului. Programul include activități socio-emoționale, consiliere psihologică și intervenții pentru elevi, părinți și profesori.
Există însă o neconcordanță între sursele publice privind ora de începere: Radio Iași indică 12:00, în timp ce platforma de bilete iaBilet afișează 10:00, cu acces de la 09:30. Pentru participare, ora ar trebui verificată din nou în apropierea evenimentului sau direct pe pagina organizatorilor.
Ce pot face adulții din jurul unui adolescent
Datele disponibile nu indică o singură cauză pentru dificultățile emoționale ale adolescenților.
Școala, relațiile de familie, grupul de prieteni, situația financiară, experiențele online și particularitățile fiecărui tânăr se pot suprapune.
Recomandările OMS merg tocmai în această direcție: reducerea presiunii școlare excesive, pregătirea profesorilor pentru recunoașterea problemelor, acces mai bun la servicii de sănătate mintală, educație digitală și un mediu familial și școlar în care adolescenții pot cere ajutor.
Pentru părinți și profesori, asta poate începe cu ceva mai puțin spectaculos decât o soluție universală: comunicare constantă, limite explicate, atenție la schimbările de comportament și acces la ajutor specializat atunci când dificultățile persistă sau afectează viața de zi cu zi a adolescentului.
Conferința de la Iași aduce această discuție într-un cadru local. Datele europene arată însă că tema depășește cu mult un singur eveniment: presiunea școlară, relațiile și mediul digital au devenit componente importante ale modului în care adolescenții își trăiesc anii de formare.