Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași organizează, în perioada 11–15 mai 2026, Maratonul Educației Financiare, un eveniment deschis tuturor studenților UAIC. Programul include workshopuri despre buget personal, economisire, investiții, produse bancare și siguranță financiară, într-un moment în care tranziția de la viața universitară la carieră vine cu tot mai multe decizii economice greu de amânat.
O temă practică într-un mediu academic încă prea teoretic
Pentru mulți studenți, universitatea este locul în care se formează competențe profesionale, dar nu întotdeauna și deprinderi de viață independentă. Chiria, transportul, mâncarea, abonamentele, bursele, primele colaborări profesionale sau primul salariu sunt realități care apar devreme, uneori înainte ca tinerii să fi înțeles mecanismele de bază ale gestionării banilor.
În acest context, Maratonul Educației Financiare de la UAIC poate fi citit nu doar ca o serie de ateliere, ci ca un semnal despre o nevoie mai largă: educația universitară nu mai poate rămâne separată de competențele economice minime necesare vieții adulte. Pentru un student din Iași, oraș universitar cu presiuni reale pe locuire, mobilitate și costuri de trai, educația financiară nu este o temă abstractă, ci una care influențează direct parcursul academic și profesional.
Evenimentul este structurat pe cinci zile și aduce în fața studenților reprezentanți ai unor instituții financiare, cu sesiuni despre profil financiar, bugetare, economisire, investiții, carduri, conturi, credite, produse digitale, asigurări și pensii. Formatul propus este unul aplicat, cu accent pe exemple practice și pe interacțiune.
De la bugetul de student la primele decizii de carieră
Prima zi a programului este dedicată înțelegerii propriului profil financiar și gestionării bugetului personal. Pentru studenți, acesta este un punct de plecare important. Bugetul lunar nu înseamnă doar calcularea veniturilor și cheltuielilor, ci și capacitatea de a lua decizii: ce poate fi amânat, ce trebuie prioritizat, ce înseamnă o rezervă minimă și cum se evită dependența de credit sau de sprijin financiar constant din familie.
În anii de studenție, aceste alegeri sunt adesea tratate informal. Mulți tineri învață din greșeli, din experiențele colegilor sau din conținutul de pe rețele sociale. Problema este că informația financiară disponibilă online este inegală: uneori utilă, alteori incompletă, comercială sau prezentată într-un limbaj care promite soluții rapide. Un cadru universitar poate oferi un avantaj: pune discuția într-un spațiu mai controlat, în care întrebările pot fi formulate direct, iar conceptele pot fi explicate fără presiunea reclamelor sau a pseudo-expertizei.
Programul continuă cu teme legate de obiceiuri financiare sănătoase, siguranță în folosirea produselor bancare și utilizarea responsabilă a resurselor personale. Aceste subiecte devin relevante mai ales pentru studenții care lucrează part-time, fac internshipuri, primesc burse sau se pregătesc pentru primul loc de muncă stabil.
Investițiile, între oportunitate și risc
O componentă importantă a maratonului este dedicată finanțelor personale la început de carieră, de la economisire la investiții. Această temă trebuie tratată cu atenție, mai ales într-o perioadă în care accesul la platforme digitale, aplicații financiare și conținut despre investiții este mult mai rapid decât nivelul real de alfabetizare financiară.
Pentru studenți, investițiile pot părea fie prea îndepărtate, fie prea accesibile. Ambele percepții pot fi problematice. Pe de o parte, tinerii pot amâna complet discuția despre economisire și planificare, considerând că veniturile actuale sunt prea mici. Pe de altă parte, pot intra prea devreme în zone de risc, fără să înțeleagă diferența dintre economisire, investiții, speculație, creditare sau produse financiare complexe.
De aceea, valoarea unor astfel de workshopuri depinde de echilibrul mesajului. Educația financiară nu ar trebui să împingă studenții spre consum de produse bancare, ci să îi ajute să înțeleagă ce întrebări trebuie să pună înainte de orice decizie: care sunt costurile, care sunt riscurile, ce comisioane există, ce înseamnă lichiditatea, ce se întâmplă dacă venitul scade și cât de potrivit este un produs pentru etapa lor de viață.
Universitatea ca spațiu de protecție și orientare
Faptul că evenimentul se adresează tuturor studenților UAIC este important. Educația financiară nu este relevantă doar pentru studenții de la economie, administrație sau afaceri. Un viitor profesor, biolog, chimist, filolog, jurist, psiholog sau cercetător va avea de luat aceleași decizii personale: cum își administrează veniturile, cum economisește, cum înțelege un contract, cum se raportează la credit, cum își planifică începutul de carieră.
Mai mult, maratonul include o masă rotundă despre educația financiară aplicată în universitate, cu accent pe nevoi, formate și direcții de colaborare. Aceasta poate fi, de fapt, partea cea mai importantă a programului, dacă discuția va merge dincolo de un eveniment punctual. Întrebarea reală este dacă astfel de inițiative pot deveni recurente și integrate mai coerent în viața universitară.
Universitățile au deja roluri multiple: formează specialiști, produc cercetare, oferă servicii studențești și funcționează ca spații de socializare. În ultimii ani, însă, li se cere tot mai mult să pregătească tinerii pentru realități care nu țin strict de programa academică: piața muncii, sănătatea mintală, locuirea, mobilitatea, cultura civică și autonomia financiară.
Date utile
Maratonul Educației Financiare are loc în perioada 11–15 mai 2026 și este deschis tuturor studenților Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Programul include:
- 11 mai, Sala Ferdinand: gestionarea bugetului și profil financiar;
- 12 mai, Sala Vespasian Pella: obiceiuri financiare sănătoase și siguranță bancară;
- 13 mai, Sala Senatului: economisire, investiții și planificare la început de carieră;
- 14 mai, Sala Ferdinand: fundamente de educație financiară;
- 15 mai, Sala Pașilor Pierduți: târg de produse financiare;
- 15 mai, Sala Vespasian Pella: masă rotundă despre educația financiară aplicată în universitate.
Înscrierile se fac, potrivit anunțului publicat de Facultatea de Chimie, până cel târziu în ziua anterioară evenimentului, la ora 17.00.
Context: de ce contează pentru Iași
Iașul este unul dintre cele mai importante centre universitare din România, iar viața studențească are un impact direct asupra orașului: de la piața chiriilor și transport, până la consum, voluntariat, cultură și piața muncii. Studenții nu sunt doar beneficiari ai educației, ci și o categorie socială care influențează economia locală.
În același timp, pentru mulți tineri, perioada universitară este primul contact real cu independența financiară. Unii locuiesc pentru prima dată departe de familie, alții trebuie să își completeze veniturile prin joburi part-time, iar o parte se confruntă cu presiunea de a decide rapid între master, angajare, plecare în alt oraș sau mobilitate internațională.
Educația financiară nu rezolvă toate aceste presiuni, dar poate reduce vulnerabilitatea. Un student care înțelege cum funcționează un buget, ce presupune un credit, cum se citesc costurile unui produs financiar sau de ce este util un fond de urgență este mai puțin expus deciziilor impulsive.
Miza reală: autonomie, nu doar informație
Maratonul Educației Financiare de la UAIC este important nu pentru că aduce bănci în universitate, ci pentru că pune pe agenda studențească o temă care afectează direct autonomia tinerilor. Într-o etapă în care cariera, veniturile și stabilitatea personală sunt tot mai greu de planificat, educația financiară devine o formă de protecție civică și socială.
Pentru ca impactul să fie real, astfel de evenimente trebuie urmate de continuitate: sesiuni recurente, materiale accesibile, consiliere adaptată studenților și discuții oneste despre riscuri, nu doar despre oportunități. O universitate care formează profesioniști trebuie să contribuie și la formarea unor adulți capabili să ia decizii informate.
Pentru studenții ieșeni, întrebarea nu este doar cum își gestionează banii de luna aceasta, ci cum își construiesc, pas cu pas, independența într-un mediu economic în care greșelile mici pot avea consecințe mari.