Consumul de știri al tinerilor se mută tot mai mult spre TikTok, Instagram, YouTube, influenceri și instrumente de inteligență artificială. Pentru prima dată de la începutul măsurătorilor globale realizate de Reuters Institute, rețelele sociale și platformele video au depășit site-urile și aplicațiile publicațiilor ca modalitate de acces la informație.
La nivelul celor 48 de piețe analizate, 54% dintre respondenți au declarat că au folosit rețele sociale sau platforme video pentru știri în ultima săptămână. Site-urile și aplicațiile organizațiilor media au fost utilizate de 51%, iar televiziunea de 52%. Dacă sunt incluse și instrumentele de inteligență artificială, platformele intermediare ajung la 56%.
Schimbarea este și mai vizibilă în rândul generației tinere. Peste jumătate dintre persoanele cu vârste între 18 și 24 de ani spun că principala lor cale de informare este reprezentată de rețele sociale, platforme video și chatboturi cu inteligență artificială.
Raportul arată însă un paradox: publicul folosește tot mai mult platformele pe care le consideră mai puțin sigure și, în același timp, devine tot mai îngrijorat de dezinformare și de scăderea calității informației.
Rețelele sociale au devenit principala poartă către știri
Timp de mai mulți ani, televiziunea și site-urile publicațiilor au reprezentat principalele surse de informare pentru majoritatea publicului.
În 2026, raportul Reuters Institute identifică un moment de schimbare. Rețelele sociale și platformele video sunt folosite pentru știri de 54% dintre respondenți, față de 51% pentru site-urile și aplicațiile publicațiilor.
Această evoluție nu înseamnă că oamenii nu mai consumă materiale realizate de jurnaliști. Multe articole și videoclipuri întâlnite pe Facebook, YouTube, Instagram sau TikTok provin tot de la publicații consacrate.
Diferența este că utilizatorul nu mai intră neapărat direct pe site-ul unei redacții. Platforma și algoritmul aleg ce materiale îi apar în flux.
Publicația pierde astfel o parte din controlul asupra relației cu cititorul, iar platforma decide ce titlu, ce creator și ce subiect beneficiază de vizibilitate.
La nivel global, 30% dintre respondenți consideră rețelele sociale și platformele video drept principala lor sursă de știri, față de 22% în urmă cu cinci ani. Proporția celor care folosesc exclusiv aceste platforme pentru informare s-a dublat din 2020, ajungând la 12%.
TikTok, Instagram și YouTube câștigă teren
Platformele orientate spre conținut video se află în centrul schimbării.
YouTube este folosit pentru știri de 34% dintre respondenți, Instagram de 26%, iar TikTok de 20%. Facebook rămâne cea mai utilizată platformă pentru știri la nivel global, cu 43%, după ce a inversat scăderile observate în anii anteriori.
TikTok pornește de la un nivel mai redus, dar este platforma video cu cea mai rapidă creștere.
Formatul scurt este potrivit pentru telefon și poate explica o informație în câteva zeci de secunde. El poate fi util pentru prezentarea rapidă a unui eveniment, dar are limite atunci când subiectul presupune context juridic, istoric, economic sau științific.
Un videoclip poate spune cine a câștigat alegerile sau ce măsură a fost adoptată. Este mult mai dificil să explice într-un minut cum va fi aplicată acea măsură, cine este afectat și ce informații sunt încă incerte.
Algoritmul favorizează frecvent reacțiile rapide, emoția și timpul petrecut în aplicație. Informația cea mai vizibilă nu este automat și cea mai importantă ori mai corectă.
Pentru tineri, știrile apar în timp ce fac altceva
Pe TikTok, Instagram și Facebook, majoritatea utilizatorilor nu intră în aplicație cu intenția principală de a urmări actualitatea.
Raportul arată că, pe aceste platforme, oamenii întâlnesc de regulă știrile incidental, în timp ce urmăresc divertisment, prieteni, creatori sau alte subiecte. YouTube și X sunt singurele rețele analizate unde mai mult de jumătate dintre utilizatori spun că le consideră modalități utile de a obține știri.
Consumul incidental poate expune o persoană unor evenimente pe care altfel nu le-ar fi urmărit.
El poate produce însă și o înțelegere fragmentată. Utilizatorul vede un clip despre un conflict, o declarație politică și o imagine virală, fără să primească neapărat legătura dintre ele.
Mai mult de jumătate dintre tinerii de 18–24 de ani care nu au citit un ziar în ultima săptămână spun că nu au citit niciodată unul în mod regulat. Pentru știrile de televiziune, proporția este de 21%. Reuters Institute consideră că există puține motive pentru a presupune că aceste persoane vor adopta automat obiceiurile generațiilor mai în vârstă pe măsură ce înaintează în vârstă.
Creatorii și influencerii explică știrile pe înțelesul publicului
Aproximativ 27% dintre respondenți primesc unele informații de la creatori individuali concentrați asupra știrilor. Dacă sunt incluși creatorii din toate domeniile care discută ocazional actualitatea, proporția ajunge la 46%.
Publicul spune că acești creatori sunt mai ușor de înțeles, mai amuzanți și mai apropiați decât instituțiile media tradiționale.
Avantajul unui creator este vocea personală. El poate explica un subiect în limbaj simplu, poate răspunde comentariilor și poate construi o relație directă cu urmăritorii.
Aceeași relație poate face mai dificilă separarea dintre informație, opinie, promovare și identitate personală.
Raportul arată că creatorii sunt considerați, în medie, mai puțin de încredere și mai puțin imparțiali decât publicațiile tradiționale, chiar dacă sunt percepuți drept mai autentici și mai ușor de urmărit.
Majoritatea utilizatorilor nu au înlocuit complet presa cu influencerii. Ei folosesc creatorii împreună cu sursele jurnalistice. Numai 3% dintre respondenți spun că se bazează exclusiv pe creatori pentru toate nevoile lor de informare.
Un creator poate fi un bun punct de intrare într-un subiect, dar nu ar trebui să fie singurul loc în care informația este verificată.
Chatboturile cu inteligență artificială devin surse de știri
Utilizarea chatboturilor pentru știri a crescut de la 7% la 10% într-un singur an.
În rândul persoanelor sub 35 de ani, procentul ajunge la 16%. Raportul se referă la instrumente independente precum ChatGPT, Perplexity și Google Gemini.
Cei care folosesc aceste servicii apreciază posibilitatea de a aduna informații din mai multe surse, de a traduce materiale și de a solicita explicații suplimentare.
Cea mai apreciată funcție, indicată de 42% dintre utilizatorii de știri prin chatboturi, este posibilitatea de a pune întrebări ulterioare.
În loc să citească mai multe articole despre bugetul unei țări, utilizatorul poate cere o explicație simplă, apoi poate întreba cum îl afectează pe un student sau pe un angajat.
Există însă riscul ca răspunsul să conțină informații greșite, să combine date provenite din perioade diferite sau să nu arate suficient de clar originea fiecărei afirmații.
Încrederea globală în răspunsurile de știri oferite de chatboturi este de 20%, considerabil sub nivelul general de încredere în știri, de 37%.
Aproximativ 42% dintre utilizatorii chatboturilor spun că intră întotdeauna sau frecvent pe sursa originală după ce primesc un răspuns. Procentul diferă mult între țări, de la 56% în Coreea de Sud la 26% în Danemarca.
Un rezumat generat de inteligența artificială poate ajuta la înțelegere, dar verificarea sursei originale rămâne necesară, mai ales pentru politică, sănătate, bani și situații juridice.
Videoclipurile au depășit știrile TV în aproape toate piețele
Aproximativ 77% dintre respondenți urmăresc săptămânal știri în format video online.
În 45 dintre cele 48 de piețe analizate, mai multe persoane urmăresc videoclipuri de știri online decât buletine informative la televiziune. Germania, Danemarca și Țările de Jos sunt singurele piețe unde televiziunea rămâne înainte sau la același nivel.
Creșterea are loc în principal pe platforme externe, nu pe site-urile publicațiilor. Consumul de video pe paginile și aplicațiile proprii ale redacțiilor a scăzut, în medie, cu cinci puncte procentuale.
Chiar și televizorul este folosit diferit. Aproximativ 27% dintre respondenți urmăresc știri la cerere prin aplicații precum YouTube instalate pe televizoare inteligente.
Această evoluție arată că declinul știrilor TV nu înseamnă dispariția ecranului mare. Publicul poate continua să privească materiale video pe televizor, dar să aleagă platforma, creatorul și momentul vizionării.
Interesul pentru știri scade
Din 2021, proporția persoanelor care spun că sunt foarte sau extrem de interesate de știri a scăzut, în medie, cu 13 puncte procentuale în piețele comparabile.
În 2026, aproximativ 25% dintre respondenți sunt clasificați drept utilizatori ocazionali sau pasivi. Aceștia consumă știri rar și declară un interes redus, față de 16% în 2021.
Reuters Institute descrie reacții precum anxietatea, retragerea și cinismul într-un context dominat de conflicte, instabilitate economică, schimbări tehnologice și efectele crizei climatice.
Fluxul permanent poate crea impresia că fiecare eveniment este urgent, iar publicul nu mai are timp să înțeleagă o informație înainte să apară următoarea.
Unele persoane aleg să evite știrile pentru a reduce stresul. Problema apare atunci când evitarea devine atât de extinsă încât cetățeanul nu mai află despre alegeri, schimbări legislative, riscuri sau decizii care îi afectează viața.
Încrederea în presă a ajuns la cel mai redus nivel măsurat
Încrederea generală în știri a scăzut la 37%, cel mai redus nivel înregistrat de raport de la introducerea indicatorului, în 2015.
Scăderi au fost observate în 29 dintre cele 48 de piețe, iar în 19 dintre ele reducerea a fost de cel puțin cinci puncte procentuale. În Statele Unite, numai 25% dintre respondenți spun că au încredere în știri în cea mai mare parte a timpului.
Neîncrederea nu privește numai presa. Ea apare într-un context mai larg de scădere a încrederii în politicieni, lideri și instituții.
În același timp, mărcile jurnalistice cunoscute păstrează, în multe cazuri, un nivel de încredere mai bun decât percepția generală asupra „presei”.
Acest rezultat sugerează că o persoană poate declara că nu are încredere în mass-media, dar să considere credibile anumite publicații sau jurnaliști pe care îi urmărește.
Teama de informații false crește, dar platformele rămân convenabile
Aproximativ 62% dintre respondenți sunt preocupați de capacitatea lor de a distinge informațiile adevărate de cele false în mediul online. Procentul a crescut cu patru puncte față de anul precedent.
Creșterea îngrijorării nu îi determină automat pe oameni să renunțe la platforme.
Rețelele sociale sunt rapide, gratuite și integrate în activitățile zilnice. Utilizatorul nu trebuie să caute o publicație, să își amintească adresa și să aleagă un articol. Informația apare direct în flux.
Comoditatea poate câștiga în fața neîncrederii, chiar atunci când utilizatorul știe că mediul în care se informează prezintă riscuri.
De aceea, alfabetizarea media nu poate însemna doar sfatul general „verifică informația”. Tinerii trebuie să știe cum să identifice sursa inițială, să verifice data, să distingă știrea de opinie și să recunoască un material sponsorizat.
Publicul încă își dorește știri imparțiale
În ciuda polarizării și a succesului creatorilor cu opinii puternice, aproape 45% dintre respondenți preferă știri care nu susțin o tabără.
Proporția celor care preferă imparțialitatea este de peste două ori mai mare decât a celor care vor informații apropiate de propriul punct de vedere. Aproximativ 46% consideră că știrile care nu iau partea cuiva sunt cele mai bune și pentru societate.
Raportul precizează că această preferință există și în rândul publicului tânăr.
Imparțialitatea nu înseamnă că toate afirmațiile trebuie prezentate drept la fel de corecte. O publicație poate verifica faptele și poate arăta că o afirmație este falsă, păstrând în același timp o abordare echilibrată față de persoanele și instituțiile implicate.
Publicul pare să își dorească surse care explică dovezile, separă informația de comentariu și evită transformarea fiecărui subiect într-o confruntare.
Cum a fost realizat raportul
Cercetarea a fost realizată de YouGov, printr-un chestionar online administrat de la mijlocul lunii ianuarie până la sfârșitul lunii februarie 2026.
Eșantioanele au fost construite pe baza unor cote pentru vârstă, gen și regiune, iar datele au fost ponderate pentru a reflecta populația online din fiecare piață.
Rezultatele din India, Kenya, Nigeria și Africa de Sud nu sunt reprezentative pentru întreaga populație, ci mai ales pentru utilizatorii mai tineri care vorbesc limba engleză. În piețele unde accesul la internet este mai redus, diferența dintre populația online și populația generală poate fi importantă.
Studiul se bazează pe comportamente declarate de participanți, care nu coincid întotdeauna perfect cu ceea ce fac aceștia în realitate.
Metodologia folosește eșantionare neprobabilistică, astfel încât nu poate fi calculată o marjă de eroare convențională. Reuters Institute recomandă tratarea cu prudență a diferențelor mai mici sau egale cu două puncte procentuale.
Raportul descrie tendințe globale și diferențe între piețe, dar media celor 48 de țări nu trebuie interpretată automat drept situația exactă din România.
Ce înseamnă raportul pentru publicațiile adresate tinerilor
Publicațiile nu mai pot presupune că tinerii vor intra zilnic pe pagina principală pentru a verifica cele mai noi articole.
Ele trebuie să fie prezente în locurile în care publicul consumă deja conținut: platforme video, rețele sociale, podcasturi, mesagerie și, tot mai mult, interfețe bazate pe inteligență artificială.
Adaptarea la platforme nu trebuie să însemne renunțarea la rigoare.
Un articol amplu poate fi introdus printr-un videoclip scurt, o explicație vizuală sau un titlu distribuit pe Instagram. Materialul complet trebuie să ofere însă context, surse și distincția dintre ceea ce este confirmat și ceea ce rămâne incert.
Tinerii nu resping automat jurnalismul. Ei resping adesea formatele greu de urmărit, limbajul neclar și informațiile care nu le explică de ce un subiect contează pentru viața lor.
Digital News Report 2026 arată că jurnalismul se află într-o competiție pentru atenție cu divertismentul, influencerii și răspunsurile instantanee ale inteligenței artificiale.
În această competiție, viteza și formatul contează. Încrederea se câștigă însă prin surse transparente, explicații clare, corectarea erorilor și respectarea publicului.