Criza locurilor de muncă pentru tineri se extinde în economiile occidentale, unde absolvenții întâmpină o concurență tot mai mare pentru posturile de început. Numărul tinerilor cu studii a crescut, angajările au încetinit, iar companiile cer experiență inclusiv pentru rolurile destinate celor aflați la început de carieră.
Inteligența artificială adaugă o nouă presiune, deoarece unele dintre sarcinile îndeplinite tradițional de angajații juniori pot fi automatizate. Experții citați de Deutsche Welle avertizează însă că AI nu este principala explicație pentru situația actuală. Creșterea economică slabă și numărul insuficient de locuri de muncă au, pentru moment, o influență mai mare.
În mai 2026, aproape 2,92 milioane de persoane sub 25 de ani erau șomere în Uniunea Europeană. Rata șomajului în rândul tinerilor era de 15,2%, față de aproximativ 6% pentru întreaga populație activă.
Criza locurilor de muncă pentru tineri nu mai privește doar economiile în curs de dezvoltare
Problemele de angajare ale tinerilor au fost asociate în ultimii ani cu țări care au populații numeroase, sisteme universitare în expansiune și un ritm insuficient de creare a locurilor de muncă.
China a devenit unul dintre cele mai cunoscute exemple. În mai 2026, rata oficială a șomajului în rândul persoanelor de 16–24 de ani din mediul urban era de 15,6%, de aproximativ trei ori peste rata generală a șomajului din țară. Statisticile nu îi includ pe studenți, ceea ce face dificilă compararea cu datele publicate înainte de 2023.
Deutsche Welle arată că dificultăți asemănătoare apar acum și în America de Nord și în unele economii europene.
Între 2023 și 2025, rata șomajului în rândul tinerilor a crescut în opt dintre cele 11 regiuni analizate de Organizația Internațională a Muncii. Printre acestea s-au aflat America de Nord, Asia de Est, Asia de Sud-Est și regiunea Pacificului.
În martie 2026, rata medie a șomajului pentru persoanele de 15–24 de ani din statele OECD era de 11,2%. Nivelul era cu șapte puncte procentuale peste rata înregistrată în rândul angajaților de cel puțin 25 de ani.
Absolvenții sunt mai numeroși, dar joburile nu cresc în același ritm
Tot mai mulți tineri termină facultatea și intră simultan pe piața muncii. Companiile nu creează însă suficiente posturi pentru a absorbi rapid noile generații de absolvenți.
Concurența devine vizibilă în special în domeniile considerate anterior trasee sigure spre clasa de mijloc: administrație, consultanță, finanțe, comunicare, tehnologie și alte activități de birou.
În Regatul Unit, numărul anunțurilor pentru absolvenți a scăzut mai repede decât cel al posturilor care nu cer studii universitare, potrivit cercetătorului Golo Henseke de la University College London, citat de DW. Multe dintre rolurile afectate includ sarcini care pot fi realizate parțial cu instrumente de inteligență artificială.
Un tânăr poate ajunge astfel într-o situație dificilă: are diploma cerută, dar nu are experiența solicitată. Fără un prim loc de muncă, nu poate acumula experiența necesară pentru următorul nivel al carierei.
Inteligența artificială poate reduce unele posturi pentru începători
Posturile junior au inclus tradițional activități precum cercetarea de bază, introducerea datelor, redactarea primelor variante ale unor texte, pregătirea prezentărilor și procesarea documentelor.
Instrumentele de inteligență artificială pot realiza o parte dintre aceste sarcini mai repede. O firmă poate decide să angajeze mai puține persoane la nivel de debut și să le ofere angajaților existenți instrumente automate.
Cercetările citate de DW au identificat o creștere mai lentă a angajării persoanelor de 15–24 de ani în companiile și sectoarele care au adoptat mai rapid AI. Angajarea persoanelor aflate la vârsta de mijloc a rămas mai stabilă.
Legătura nu demonstrează că inteligența artificială este singura cauză. Companiile care investesc în automatizare pot trece simultan prin restructurări sau perioade de reducere a costurilor.
Organizația Internațională a Muncii consideră că stagnarea economiei și ritmul redus de creare a locurilor de muncă sunt, în prezent, probleme mai importante decât efectele directe ale AI.
Riscul pentru tineri apare atunci când automatizarea elimină tocmai sarcinile prin care un angajat învăța meseria și demonstra că poate prelua responsabilități mai complexe.
Angajatorii cer mai multă experiență pentru posturile de început
În perioadele în care există mulți candidați și puține posturi, companiile pot ridica cerințele de recrutare.
Un anunț pentru un loc de muncă junior poate solicita un an sau doi de experiență, competențe în mai multe programe, limbi străine și exemple concrete de proiecte.
Pentru angajator, cerințele suplimentare reduc timpul și costurile de pregătire. Pentru absolvent, ele creează un cerc dificil: are nevoie de experiență pentru a obține un job, dar are nevoie de un job pentru a dobândi experiență.
Sara Elder, specialistă în ocuparea tinerilor în cadrul Organizației Internaționale a Muncii, explică faptul că aceste criterii îngreunează accesul celor care încearcă să intre pentru prima dată pe piața muncii.
Stagiile, uceniciile și programele de formare plătite pot reduce această problemă dacă oferă activitate reală și o posibilitate clară de angajare.
Europa nu se confruntă cu aceeași situație în toate țările
Datele europene nu arată o criză identică în toate statele.
În 2025, rata de angajare a absolvenților recenți din Uniunea Europeană a fost de 83%, în creștere de la 82,3% în anul anterior. Absolvenții de studii superioare aveau o rată de angajare de 87%, cu aproape zece puncte procentuale peste cea a persoanelor cu studii medii.
Diferențele dintre țări sunt însă mari. Malta, Germania și Țările de Jos au înregistrat rate de angajare de aproximativ 90% pentru absolvenții recenți.
România se afla printre ultimele state, cu o rată de 72,7%, înaintea Greciei, dar ușor peste Italia.
Rata șomajului pentru tinerii români era de 28,2% în cele mai recente date trimestriale disponibile la începutul anului 2026, față de media europeană de aproximativ 15%.
România avea în 2025 și cea mai ridicată proporție din UE a tinerilor de 15–29 de ani care nu lucrau, nu studiau și nu urmau un program de formare: 19,2%, față de media europeană de 11%. Această categorie este cunoscută prin abrevierea NEET.
Tinerii din România intră rar pe piața muncii în timpul studiilor
Experiența acumulată în timpul școlii sau facultății poate ușura trecerea către un loc de muncă stabil.
În 2024, aproximativ un sfert dintre tinerii europeni de 15–29 de ani lucrau în timp ce urmau o formă de educație. În România, proporția era de numai 2,4%, cea mai mică din Uniunea Europeană.
Diferența poate avea mai multe explicații: oferta redusă de joburi cu program flexibil, salariile mici, programul cursurilor și o cultură educațională care separă puternic studiile de muncă.
Consecința este că mulți absolvenți intră pe piață fără experiență profesională, chiar dacă dețin cunoștințele teoretice cerute.
În primele patru luni din 2026, ANOFM a sprijinit angajarea a 47.367 de persoane. Dintre acestea, 6.574 aveau sub 25 de ani, adică aproximativ 14% din total.
Ce îi poate ajuta pe tineri să obțină primul job
Experții citați de DW consideră că principala soluție este crearea mai multor locuri de muncă prin investiții și creștere economică.
Cursurile suplimentare și competențele digitale pot ajuta un candidat, dar nu pot compensa absența posturilor. Absolvenții din prezent nu sunt automat mai slab pregătiți decât cei care au intrat pe piață cu câțiva ani înainte.
Companiile pot facilita accesul prin programe de debut cu cerințe realiste, mentorat și formare plătită. Universitățile și liceele pot dezvolta stagii care includ sarcini concrete, nu doar documente care confirmă formal practica.
Pentru un tânăr candidat, experiența poate fi construită și prin proiecte personale, voluntariat relevant, activități în organizații, concursuri și stagii. Acestea trebuie prezentate clar în CV, cu responsabilități și rezultate concrete.
Competențele AI pot deveni utile dacă sunt legate de o profesie. Angajatorul are nevoie să știe ce problemă poate rezolva un candidat cu ajutorul tehnologiei și cum verifică rezultatele, nu doar că acesta a folosit un chatbot.
Criza locurilor de muncă pentru tineri arată că diploma nu mai asigură singură intrarea rapidă într-o carieră. Tranziția dintre educație și muncă depinde tot mai mult de existența unor posturi junior reale, de experiența practică și de disponibilitatea companiilor de a investi în pregătirea noilor angajați.