Alegerea unei facultăți în era AI devine un pariu tot mai dificil pentru tinerii care încearcă să ghicească ce meserii vor mai fi căutate peste trei sau patru ani. O cercetare realizată pe datele de admitere din Marea Britanie arată un paradox: după lansarea ChatGPT, studenții s-au orientat mai mult către domenii asociate unor profesii puternic expuse inteligenței artificiale, precum informatica, matematica, statistica și ingineria. În același timp, cercetătorii observă deja o scădere a ponderii joburilor pentru juniori în ocupațiile mai expuse la AI.
Pentru un elev care începe facultatea în 2026, întrebarea „ce vrei să te faci când vei fi mare?” a devenit considerabil mai complicată.
O licență durează, de regulă, trei sau patru ani.
ChatGPT nici măcar nu exista public în urmă cu patru ani.
În timpul necesar pentru a termina o facultate, inteligența artificială generativă a trecut de la o curiozitate tehnologică la un instrument folosit în programare, marketing, contabilitate, consultanță, design, cercetare, educație și aproape orice activitate bazată pe informație.
Alegerea făcută la 18 ani trebuie, astfel, să anticipeze o piață a muncii care va exista la 21 sau 22 de ani.
Iar nimeni nu știe exact cum va arăta.
Facultate în era AI: studenții nu fug de domeniile cele mai expuse
Cercetarea prezentată de Financial Times și realizată de Bouke Klein Teeselink de la King’s College London, împreună cu Aristotle Vossos, Andrei Andronic și Kartik Akileswaran, a analizat alegerile studenților britanici înainte și după apariția ChatGPT.
Cercetătorii au urmărit 1.090 de domenii universitare între 2020 și 2025 și au combinat datele UCAS privind aplicațiile cu milioane de profiluri profesionale LinkedIn.
Scopul a fost să vadă unde ajung să lucreze absolvenții diferitelor facultăți și cât de expuse la modelele lingvistice mari sunt ocupațiile respective.
Așteptarea intuitivă ar fi fost simplă:
dacă tinerii cred că AI poate automatiza o parte dintr-o profesie, ar trebui să evite facultățile care îi conduc către acea profesie.
S-a întâmplat contrariul.
După lansarea publică a ChatGPT în noiembrie 2022, programele aflate cu o deviație standard mai sus în clasamentul expunerii la AI au înregistrat o creștere relativă de aproximativ 6% a aplicațiilor, comparativ cu programele mai puțin expuse.
Fenomenul apare atât în domenii STEM, cât și în afara lor și nu este limitat la un singur grup demografic.
Informatica, matematica și ingineria sunt printre domeniile expuse
„Expus la AI” nu înseamnă automat „va dispărea”.
Este o diferență esențială.
O ocupație este considerată expusă atunci când AI poate realiza sau accelera o parte importantă dintre sarcinile care o compun.
Programarea este un exemplu evident.
Un model AI poate deja:
scrie cod;
identifica erori;
explica funcții;
genera teste;
transforma cerințe în prototipuri;
documenta programe.
Asta face meseria de programator foarte expusă la AI.
Dar nu rezultă automat că programatorii dispar.
Este posibil ca un programator care folosește AI să producă mai mult.
Este posibil ca firmele să construiască mai mult software.
Este posibil să apară meserii noi.
Este posibil și ca anumite sarcini care înainte erau oferite unui junior să poată fi realizate acum de un senior asistat de AI.
Tocmai acest ultim scenariu începe să atragă atenția.
Problema apare mai întâi la joburile pentru juniori
Cercetătorii au analizat și evoluția posturilor din ocupațiile către care merg absolvenții.
În domeniile cu expunere mai mare la AI, ponderea pozițiilor junior și entry-level a scăzut cu aproximativ 0,25 puncte procentuale pentru fiecare deviație standard suplimentară de expunere.
Cifra nu demonstrează că AI a provocat singur scăderea.
Piața muncii este influențată simultan de creștere economică, dobânzi, costurile companiilor, restructurări și schimbări tehnologice.
Există chiar cercetări publicate în 2026 care arată că deteriorarea unor oportunități din ocupațiile foarte expuse începuse înainte de lansarea ChatGPT.
Dar efectul asupra juniorilor ridică o problemă aparte.
Tocmai sarcinile mai simple sunt cele prin care oamenii învață o profesie.
Un junior poate începe cu:
documentare;
analize preliminare;
cod relativ simplu;
rapoarte;
prezentări;
verificări;
centralizarea datelor.
Sunt și tipurile de activități pe care instrumentele AI le pot accelera cel mai ușor.
Dacă o companie are nevoie de mai puțini oameni pentru aceste sarcini, poarta de intrare în profesie se poate îngusta.
De ce continuă atunci tinerii să aleagă aceste facultăți?
O explicație posibilă este foarte simplă:
domeniile expuse la AI sunt adesea și domeniile asociate cu salarii bune și cariere atractive.
Informatică.
Matematică.
Statistică.
Inginerie.
Finanțe.
Analiză de date.
Un elev poate vedea AI și ca pe o oportunitate, nu doar ca pe un competitor.
Dacă inteligența artificială devine una dintre cele mai importante tehnologii ale următoarelor decenii, este logic să vrei să studiezi un domeniu aflat aproape de ea.
Un absolvent de informatică poate fi expus automatizării.
Dar este și unul dintre oamenii care poate construi, integra și controla sisteme AI.
Această diferență explică de ce „alege o facultate care nu poate fi automatizată” este un sfat mult prea simplu.
Poate că studenții nu fac deloc alegerea greșită
Autorii cercetării insistă asupra acestei nuanțe.
Creșterea interesului pentru programele expuse la AI nu trebuie interpretată automat ca o eroare colectivă.
Tehnologiile importante au distrus unele sarcini și au creat altele.
AI ar putea face același lucru.
Un studiu separat publicat în 2026, care a analizat date despre absolvenți și ocupații expuse AI, a găsit chiar un rezultat aparent contradictoriu: absolvenții unor programe mai expuse la modelele lingvistice au avut, după apariția ChatGPT, salarii inițiale mai mari și perioade mai scurte până la găsirea primului loc de muncă, deși accesul general al unor promoții recente la ocupațiile expuse se deteriorase încă înainte de 2022.
Piața muncii nu transmite, așadar, un mesaj simplu de tipul:
„AI apare → facultatea devine inutilă.”
Unele competențe pot deveni chiar mai valoroase.
2026 aduce însă primul semn de schimbare în informatică
Aici analiza Financial Times devine și mai interesantă.
Studiul academic principal se oprește la aplicațiile din 2025.
Dar datele mai recente din ciclul universitar 2026 indică o posibilă schimbare a direcției în domeniul informaticii, după perioada de creștere observată după lansarea ChatGPT.
Este prea devreme pentru a spune că tinerii au început să fugă de Computer Science din cauza inteligenței artificiale.
Corelația nu dovedește motivul.
Alegerile universitare sunt influențate și de salarii, numărul locurilor, dificultatea programelor, concurență, taxe și popularitatea altor domenii.
Dar schimbarea merită urmărită.
Pentru prima dată, generațiile care aleg facultatea au văzut câțiva ani la rând ce poate face AI.
Nu mai aleg pe baza unei tehnologii ipotetice.
Au folosit-o la școală.
Au văzut-o scriind cod.
Au văzut companii concediind.
Au urmărit discuțiile despre dispariția joburilor entry-level.
Și pot începe să includă aceste informații în decizia lor.
Problema există deja și în România
Discuția nu este exclusiv britanică.
În România, admiterea din 2026 a produs un semnal foarte interesant.
La Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, numărul candidaților a scăzut puternic în ultimii ani:
1.080 în 2023;
884 în 2024;
671 în 2025;
448 în 2026.
Pentru prima dată în cel puțin 15 ani au rămas locuri disponibile pentru sesiunea de toamnă.
Și la Facultatea de Informatică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași s-a înregistrat o scădere:
719 candidați în 2024;
514 în 2025;
326 în 2026.
Scăderea este reală.
Explicația rămâne însă deschisă.
Reprezentanții universităților au avertizat că este prea devreme pentru a pune fenomenul direct pe seama AI.
Inteligența artificială poate fi unul dintre factorii care influențează percepția tinerilor asupra carierelor din IT, dar nu există, deocamdată, suficiente date pentru a spune că ea a provocat scăderea candidaturilor.
Alegerea „facultății sigure” devine aproape imposibilă
În trecut, părinții puteau recomanda câteva trasee considerate relativ previzibile.
Medicină.
Inginerie.
Drept.
Informatică.
Economie.
Alegeai facultatea, învățai profesia și intrai într-o piață a muncii care se schimba, de regulă, mai lent decât programa universitară.
AI complică această formulă.
Un student care intră la facultate în toamna lui 2026 poate absolvi în 2029 sau 2030.
Între septembrie 2022 și septembrie 2026, modelele AI au evoluat enorm.
Este imposibil de știut cu aceeași precizie ce vor putea face în 2030.
De aici apare întrebarea reală pentru generația actuală:
cum alegi o profesie când tehnologia evoluează mai repede decât ciclul universitar?
Poate că facultatea trebuie aleasă altfel
Răspunsul nu pare să fie că toți tinerii trebuie să abandoneze informatica și să aleagă profesii complet ferite de tehnologie.
În primul rând, foarte puține profesii vor rămâne complet neatinse.
OECD arată că inteligența artificială afectează în mod special ocupațiile intensive în cunoaștere și că impactul final depinde de cât de bine se completează AI cu abilitățile umane dintr-o profesie.
Un job poate avea expunere mare și, totuși, să devină mai productiv și mai valoros.
Diferența poate fi făcută de competențele care rămân dificil de automatizat:
judecată;
responsabilitate;
comunicare;
creativitate;
relația cu oamenii;
înțelegerea unui domeniu;
capacitatea de a pune întrebarea corectă;
verificarea rezultatului generat de AI.
Asta schimbă și întrebarea pe care un elev ar trebui să și-o pună.
Mai puțin:
„Ce meserie nu va fi atinsă de AI?”
Mai mult:
„În ce domeniu pot deveni suficient de bun încât AI să îmi fie instrument, nu singurul avantaj pe care îl am?”
Universitățile au și ele o problemă
Nu este realist ca toată responsabilitatea să cadă pe un adolescent de 18 ani.
Universitățile construiesc programe care durează trei, patru sau chiar șase ani.
Dacă piața muncii se schimbă mai repede decât curriculumul, facultățile trebuie să se adapteze.
Nu este suficient să introduci un curs numit „Inteligență Artificială”.
AI trebuie să intre în modul în care se predă programarea.
Statistica.
Marketingul.
Ingineria.
Economia.
Designul.
Jurnalismul.
Dreptul.
În același timp, studenții trebuie să învețe și ce AI nu poate face bine.
Financial Times a relatat chiar în această săptămână că școlile de business își mută tot mai mult atenția către competențe „umane” precum comunicarea, leadershipul, rezolvarea problemelor și gândirea critică, tocmai într-o perioadă în care companiile automatizează mai multe sarcini entry-level.
Nimeni nu știe care va fi „facultatea câștigătoare” în 2030
Asta poate fi cea mai incomodă concluzie pentru un elev care trebuie să completeze o fișă de admitere.
Nu există astăzi un clasament credibil al facultăților care vor fi „AI-proof” peste patru ani.
Informatica poate pierde unele joburi junior și poate crea altele.
Ingineria poate automatiza proiectarea repetitivă și poate crește cererea pentru ingineri capabili să coordoneze sisteme complexe.
Marketingul poate automatiza producția de conținut și poate pune mai mult preț pe strategie.
Dreptul poate automatiza analiza preliminară a documentelor și poate menține nevoia de judecată juridică și negociere.
Medicina poate automatiza o parte din diagnostic și, în același timp, poate crește capacitatea medicilor.
Meseriile nu dispar obligatoriu.
Se modifică ceea ce face omul în interiorul lor.
Paradoxul generației AI
Cercetarea britanică surprinde un moment foarte particular.
Tinerii au fost avertizați aproape zilnic că inteligența artificială va schimba piața muncii.
Și totuși, după apariția ChatGPT, s-au orientat mai mult, nu mai puțin, către multe dintre domeniile cele mai expuse tehnologiei.
Poate pentru că acolo sunt salariile.
Poate pentru că acolo văd viitorul.
Poate pentru că tocmai apropierea de AI li se pare cea mai bună protecție împotriva AI.
Sau poate pentru că nimeni, nici studenții, nici universitățile, nici angajatorii, nu știe încă precis cum va arăta piața muncii peste patru ani.
Pentru generația care își alege facultatea acum, aceasta este noua realitate:
nu mai alegi doar ce vrei să studiezi. Alegi și cât de pregătit ești să vezi profesia respectivă schimbându-se până când termini studiile.