Protestele elevilor din Franța au intrat luni, 5 octombrie, în a treia săptămână, iar între 400 și 500 dintre cele aproximativ 3.700 de licee ale țării erau închise total sau parțial. În orașul Lens, un adolescent de 15 ani și-a pierdut o mână și o parte din antebraț după ce, potrivit presei locale citate de Reuters, a ridicat o grenadă de asomare folosită de poliție, care a explodat. Elevii protestează față de lipsa profesorilor, clasele supraaglomerate, clădirile degradate și resursele considerate insuficiente pentru educație.
Incidentul de la Lens s-a produs cu o zi înaintea unei manifestații naționale anunțate pentru marți de organizațiile elevilor.
Prefectul departamentului Pas-de-Calais, François-Xavier Lauch, a confirmat că adolescentul a fost grav rănit, dar nu a confirmat public circumstanțele exacte în care s-a produs explozia. Potrivit ziarului regional La Voix du Nord, citat de Reuters, tânărul a ridicat o grenadă de asomare a poliției, care a detonat în mâna sa. Autoritățile au deschis o anchetă.
În acel moment, între 200 și 250 de protestatari aruncau obiecte spre polițiști, potrivit prefectului.
Proteste elevi Franța: de unde a pornit mișcarea
Actualul val de proteste a început în septembrie, în școli din suburbiile mai sărace ale Parisului, și s-a extins rapid în întreaga țară.
Reuters relatează că una dintre nemulțumirile inițiale a fost lipsa profesorilor și imposibilitatea găsirii rapide a unor înlocuitori atunci când cadrele didactice lipsesc.
Elevii reclamă și clase supraaglomerate, clădiri școlare degradate și diferențe mari între liceele din zonele bogate și cele din cartierele mai sărace.
La Liceul Le Corbusier din Aubervilliers, una dintre localitățile din Seine-Saint-Denis de unde mișcarea a prins amploare, elevii intervievați de Reuters au spus că problemele sunt mai grave în școlile din zonele defavorizate.
O elevă de 17 ani a relatat că, în anul anterior, a susținut examenul de franceză fără să fi avut profesor de franceză o perioadă.
Protestele s-au extins apoi la peste 1.200 de licee într-una dintre zilele de mobilizare de săptămâna trecută.
Luni, 5 octombrie, între 400 și 500 de licee erau încă închise sau funcționau doar parțial din cauza manifestațiilor și blocajelor.
Elevii reclamă lipsa profesorilor și școli degradate
Revista revendicărilor este mai amplă decât simpla opoziție față de o anumită decizie guvernamentală.
Elevii cer:
- mai mulți profesori și înlocuitori atunci când cadrele didactice lipsesc;
- reducerea supraaglomerării claselor;
- investiții în clădirile școlare;
- condiții mai bune de studiu;
- resurse mai mari pentru educația publică.
Reuters notează că bugetul educației prevăzut pentru 2027 ar urma să crească cu 1,7%, la 65,53 miliarde de euro, fără pensiile profesorilor, o creștere mai mică decât inflația estimată.
Ministrul Educației, Édouard Geffray, a susținut că educația rămâne o prioritate și că evoluția bugetului trebuie analizată și în contextul scăderii populației școlare.
Pe 1 octombrie, Ministerul Educației a publicat și documentele privind bugetul pe 2027 pentru sistemul de învățământ.
Violențele au crescut rapid
Mișcarea a depășit între timp cadrul unor simple blocaje în fața liceelor.
La Lille, Toulouse și Paris au fost raportate luni confruntări între protestatari și forțele de ordine. În Toulouse s-au folosit gaze lacrimogene, iar în centrul Parisului un grup a încercat să intre într-un liceu și a provocat un incendiu la intrare.
Directoarea liceului Vauquelin din Paris a declarat pentru Reuters că atacatorii purtau cagule și măști și că nu crede că aceștia erau elevi ai școlii. Clădirea a fost evacuată, iar cursurile au fost suspendate.
Guvernul francez spune că 24 de unități de învățământ au fost incendiate sau vandalizate, iar 78 de membri ai personalului școlar au fost răniți de la începutul manifestațiilor.
De la începutul săptămânii trecute, aproximativ 5.000 de persoane au fost arestate, iar Reuters spune că 85% dintre acestea sunt adolescenți.
Pagubele materiale sunt estimate la milioane de euro.
Poliția este acuzată de folosirea excesivă a forței
Violența din timpul protestelor nu este atribuită doar unor grupuri de manifestanți.
Organizații pentru drepturile omului și organizații sindicale acuză poliția că a folosit disproporționat forța împotriva minorilor.
Reuters menționează folosirea bastoanelor, gazelor lacrimogene și a armelor cu proiectile de cauciuc.
Autoritățile investighează mai multe incidente.
Într-unul dintre cazuri, un adolescent de 16 ani a suferit o rană la ochi după ce poliția ar fi tras cu proiectile de cauciuc spre o mulțime de protestatari, potrivit prietenilor săi citați de Reuters.
Un alt caz, documentat de Le Monde, îl privește pe un elev de 14 ani rănit în față în timpul unui protest din Saint-Ouen-l’Aumône.
Imaginile video arată că adolescentul a fost lovit, apoi a fost atins în zona feței de un proiectil lansat de la distanță foarte mică. Procurorii au deschis două anchete, una privind comportamentul elevului și una privind intervenția poliției. Tânărul a pierdut mai mulți dinți.
Sindicatele din educație și organizațiile părinților au criticat amploarea intervenției poliției și cer reducerea tensiunilor.
Peste 600 de polițiști au fost și ei răniți
Există însă și o altă parte a bilanțului.
Poliția franceză a raportat că peste 600 de agenți au fost răniți în timpul manifestațiilor și confruntărilor.
Au existat și atacuri asupra profesorilor și trecătorilor, potrivit Reuters.
Șeful poliției din Paris, Patrice Faure, a declarat pe 3 octombrie că mișcarea a devenit „scăpată de sub control” și le-a cerut elevilor să renunțe la blocaje și violențe și să continue protestele prin metode pașnice.
El a susținut că persoanele care au pornit inițial mișcarea nu o mai controlează și că grupuri violente încearcă să profite de manifestații.
Organizațiile elevilor și sindicatele contestă însă ideea că protestele ar trebui reduse la actele de violență.
Guvernul vorbește despre grupuri radicale. Opoziția respinge acuzațiile
Protestele au devenit și subiect politic.
Guvernul francez și reprezentanți ai dreptei au acuzat politicieni ai partidului de stânga radicală La France Insoumise, LFI, că încurajează sau alimentează mobilizarea.
LFI respinge acuzațiile și susține că guvernul încearcă să politizeze nemulțumirile elevilor în loc să răspundă problemelor din școli.
Autoritățile se tem și că grupuri radicale sau anarhiste s-ar putea infiltra în manifestația națională programată pentru marți.
Aceste afirmații sunt contestate politic și nu demonstrează că organizatorii protestelor controlează sau coordonează grupurile violente.
Mișcarea a pornit în mare parte spontan, din licee și din cartierele periferice ale Parisului, potrivit relatărilor Reuters și Le Monde.
De ce spun elevii că protestează
Dincolo de violențe și confruntări politice, nemulțumirile inițiale sunt legate direct de experiența de la școală.
Reuters a vorbit cu elevi care spun că au perioade în care nu au profesori la anumite discipline și că infrastructura unor licee este degradată.
În zone precum Seine-Saint-Denis, elevii susțin că diferențele dintre școlile din cartierele sărace și cele din alte părți ale Franței le afectează șansele educaționale.
Un mesaj afișat la unul dintre proteste rezuma una dintre principalele nemulțumiri: locul în care trăiește un elev nu ar trebui să îi determine viitorul.
Le Monde notează că mișcarea s-a extins și asupra altor subiecte, inclusiv asupra presiunii resimțite de elevi în sistemul Parcoursup, platforma națională prin care liceenii aplică la universități.
Cât de mare este mișcarea
Franța are aproximativ 3.700 de licee, potrivit Reuters.
Luni, 400–500 dintre acestea erau închise total sau parțial.
Cu câteva zile înainte, protestele și blocajele atinseseră peste 1.200 de licee într-o singură zi.
Le Monde estimează că mobilizarea a ajuns, în anumite momente, la aproximativ 30% dintre liceele franceze și descrie amploarea actuală drept neobișnuită pentru o mișcare inițiată de elevi.
Mai mult de 5.000 de persoane au fost arestate, iar zeci de elevi, profesori și polițiști au fost răniți.
Marți urmează o zi națională de protest
Organizațiile elevilor au convocat pentru 6 octombrie o zi națională de manifestații.
Sindicatul CGT a anunțat că membri ai organizației vor participa la proteste, afirmând că vor să îi sprijine și să îi protejeze pe elevi.
Mai multe sindicate din educație și organizații ale părinților au anunțat că se alătură mobilizării și cer o reducere a violențelor.
Autoritățile se pregătesc, în același timp, pentru posibilitatea unor noi confruntări.
După vandalizările produse în ultimele zile, guvernul francez a anunțat că va accelera un proiect de lege prin care tinerii găsiți vinovați de distrugeri, sau părinții lor în anumite situații, ar urma să poată fi obligați să achite pagubele. Guvernul vrea ca proiectul să intre în procedură pe 27 octombrie.
De la lipsa profesorilor la o criză națională
Mișcarea a început cu reclamații foarte concrete despre școli.
Profesori care lipsesc și nu sunt înlocuiți.
Clase prea aglomerate.
Clădiri deteriorate.
Diferențe între cartiere și regiuni.
În mai puțin de trei săptămâni, protestele au ajuns la blocarea a sute de licee, mii de arestări, confruntări cu poliția și anchete privind modul în care au fost folosite armele neletale împotriva unor minori.
Incidentul din Lens, unde un adolescent de 15 ani și-a pierdut o mână și o parte din antebraț, ridică și mai mult tensiunea înaintea demonstrației naționale de marți.
Ancheta urmează să stabilească exact împrejurările în care tânărul a fost rănit.
În același timp, revendicările care au pornit mișcarea rămân aceleași: mai mulți profesori, clase mai puțin aglomerate, școli în stare mai bună și mai multe resurse pentru educația publică.