Două proiecte medicale majore pregătite pentru Iași nu au primit finanțarea PNRR necesară construcției: Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară de la Miroslava și Spitalul Clinic Integrat de Boli Respiratorii din Bucium. Președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, acuză conducerea Ministerului Sănătății și PSD pentru modul în care au fost gestionate investițiile. Dincolo de conflictul politic, situația îi privește și pe tineri: vorbim despre infrastructura în care o nouă generație de medici ar putea lucra și în care milioane de oameni din Moldova ar urma să fie tratați.
Costel Alexe a prezentat marți, 1 septembrie, propriul bilanț al investițiilor din sănătate finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și a lansat unele dintre cele mai dure acuzații de până acum la adresa foștilor responsabili ai Ministerului Sănătății.
În centrul intervenției sale s-au aflat cele două proiecte din Iași.
Primul este Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară, proiectat la Miroslava. Al doilea este noul Spital Clinic Integrat de Boli Respiratorii din Bucium.
Ambele ar schimba semnificativ infrastructura medicală a regiunii dacă vor fi construite.
Problema este că finanțarea necesară trebuie asigurată din alte surse.
Spitale Iași și PNRR: Institutul Inimii a fost eligibil, dar nu a intrat la finanțare
Cazul Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară este unul vechi de câțiva ani.
Proiectul apare în documentele Ministerului Sănătății privind prima etapă de evaluare a investițiilor în infrastructură spitalicească nouă și a fost declarat eligibil.
Planurile pentru construirea institutului sunt însă mai vechi decât actuala dispută.
În 2020, Consiliul Județean Iași a aprobat transferul unui teren de 120.000 de metri pătrați din Miroslava pentru realizarea investiției.
Estimările de la acel moment indicau un cost de aproximativ 300 de milioane de euro, iar noul institut era gândit pentru a deservi o populație de aproximativ 5,5 milioane de persoane.
Proiectul prevedea 28 de secții și departamente și aproximativ 1.500 de angajați.
Actualul Institut de Boli Cardiovasculare funcționează în Copou, într-un spațiu pe care îl împarte cu Spitalul „Dr. C. I. Parhon”, infrastructura existentă confruntându-se de-a lungul timpului cu probleme de spațiu și capacitate.
Cele 15 puncte care au provocat scandalul
Costel Alexe susține că proiectul de la Miroslava a fost dezavantajat în procesul de selecție printr-o penalizare de 15 puncte.
Subiectul nu apare pentru prima dată acum.
În ianuarie 2023, după publicarea listei proiectelor selectate pentru finanțare, conducerea CJ Iași reclama public exact această situație și solicita Ministerului Sănătății fișa de evaluare și explicații privind modul în care au fost ierarhizate investițiile.
Consiliul Județean susținea atunci că proiectul Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară a pornit în evaluare cu minus 15 puncte și considera criteriul discriminatoriu pentru Iași și Moldova.
În conferința din 1 septembrie 2026, Costel Alexe a mers mai departe și a susținut că Institutul a fost depunctat pentru că Iașul beneficiază deja de proiectul Spitalului Regional de Urgență și pentru că noua unitate cardiovasculară ar fi fost tratată în evaluare drept spital județean.
Alexe consideră că decizia a fost politică.
Această ultimă afirmație reprezintă însă acuzația președintelui CJ Iași, nu o concluzie stabilită de o instituție independentă.
„O listă făcută din pix”
Tonul folosit de Costel Alexe a fost neobișnuit de dur.
Președintele CJ Iași a acuzat conducerea Ministerului Sănătății de politizarea procesului de selecție și a descris lista proiectelor drept una făcută „din pix”.
În argumentația sa, Alexe a comparat timpul necesar pregătirii proiectului Institutului Cardiovascular cu cel al Spitalului Regional de Urgență.
Potrivit acestuia, studiul de fezabilitate și indicatorii tehnico-economici pentru Institutul de la Miroslava au fost recepționați în martie 2022, iar autorizația de construire a fost emisă în septembrie același an.
Documentele Ministerului Sănătății confirmă cel puțin faptul că proiectul a trecut etapa de eligibilitate, fiind evaluat cu 60 de puncte.
Asta nu demonstrează însă automat acuzația că selecția finală a fost făcută din motive politice.
Al doilea spital: 350 de paturi în Bucium
Mai puțin cunoscut publicului larg, dar foarte important pentru infrastructura medicală a Iașului, este proiectul Spitalului Clinic Integrat de Boli Respiratorii.
Unitatea ar urma să fie construită în Bucium, pe o suprafață de peste 42.000 de metri pătrați.
Proiectul prevede aproximativ 350 de paturi: 320 pentru spitalizare continuă, 10 pentru spitalizare de zi și 20 pentru terapie intensivă.
Ar urma să existe șase secții, inclusiv una de pneumologie pediatrică.
Viitorul spital ar prelua serviciile medicale furnizate în prezent de Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași.
În februarie 2025 a fost desemnată și asocierea care ar urma să construiască și să doteze unitatea, valoarea de atribuire fiind de aproximativ 421 de milioane de lei fără TVA.
Licitația a fost însă lansată cu clauză suspensivă, ceea ce înseamnă că semnarea contractului depinde de aprobarea finanțării.
Costel Alexe afirmă acum că proiectul are autorizație de construire și constructor desemnat, dar nu a primit finanțarea necesară nici prin PNRR, nici prin Programul Sănătate.
De la 2,8 miliarde la 1,2 miliarde de euro
O parte importantă a conferinței a fost dedicată banilor.
Costel Alexe susține că alocarea pentru investițiile medicale discutate în contextul PNRR a pornit de la aproximativ 2,8 miliarde de euro, a coborât ulterior la 2,1 miliarde, apoi la 1,4 miliarde și, după renegocierile succesive, la aproximativ 1,2 miliarde de euro.
În interpretarea sa, România a pierdut astfel 55% din suma avută inițial la dispoziție.
Alexe susține și că la finalul perioadei PNRR au rămas doar șapte spitale finalizate.
Datele oficiale disponibile înainte de termenul-limită oferă o imagine care necesită însă o nuanțare.
Pe 14 iulie 2026, Ministerul Sănătății anunța că șapte dintre cele opt spitale finanțate prin PNRR aveau stadii de execuție între 91% și 100%, în timp ce proiectul Spitalului Județean Constanța – Mama și Copilul se afla la 69%.
Ministerul anunțase anterior și probleme de cost pentru mai multe proiecte, fiind identificate depășiri financiare estimate la aproximativ 1,2 miliarde de lei pentru șase spitale și două centre de pregătire.
Așadar, reducerea numărului de proiecte și dificultățile de finanțare sunt reale, dar bilanțul final trebuie diferențiat de interpretarea politică prezentată de Costel Alexe.
Un atac politic extrem de dur
Alexe nu și-a limitat criticile la mecanismul de finanțare.
Președintele CJ Iași a declarat că „Partidul Social-Democrat este cancerul sănătății și societății românești”, atribuind PSD responsabilitatea politică pentru situația infrastructurii medicale.
În același discurs i-a atacat pe foștii responsabili ai Ministerului Sănătății, Alexandru Rafila și Alexandru Rogobete.
Acuzațiile au continuat și la nivel local.
Alexe l-a criticat pe liderul PSD Iași, Bogdan Cojocaru, și a reproșat parlamentarilor ieșeni că nu reușesc să construiască o poziție comună atunci când județul are proiecte importante de susținut la București.
El a comparat situația cu cea din Transilvania, unde susține că parlamentarii diferitelor partide cooperează mai eficient pentru investițiile regionale.
„În Ardeal, fie că sunt parlamentari de opoziție sau de putere, când vine vorba de investiții în județe vorbesc aceeași limbă”, a afirmat Alexe.
În opinia sa, lipsa unei asemenea solidarități politice reprezintă „o hibă a Iașului”.
PSD îi răspunde: regulile PNRR au fost aprobate și în timpul guvernării PNL
Există însă și cealaltă parte a disputei.
Președintele PSD Iași, Bogdan Cojocaru, respinge încercarea de a atribui întreaga responsabilitate social-democraților.
Acesta susține că o parte dintre criteriile folosite pentru finanțarea investițiilor medicale au fost stabilite într-o perioadă în care PNL controla instituții importante ale Guvernului.
Cojocaru îl indică inclusiv pe fostul ministru liberal Marcel Boloș și susține că regulile de finanțare au fost aprobate în perioada guvernului condus de Nicolae Ciucă.
Disputa arată cât de complicat este să atribui unui singur partid responsabilitatea pentru un program care s-a întins pe mai mulți ani, a trecut prin mai multe guverne și a fost renegociat succesiv.
Pentru Iași, problema concretă rămâne aceeași indiferent cine câștigă disputa politică.
De ce ar trebui să intereseze toate acestea un tânăr?
La prima vedere, o dispută despre PNRR, punctaje și programe europene pare foarte departe de viața unui tânăr de 20 sau 25 de ani.
În realitate, efectele pot ajunge direct la generația actuală.
Iașul este unul dintre principalele centre universitare medicale din România.
Studenții care învață acum medicina aici vor deveni rezidenții și specialiștii sistemului medical din următorul deceniu.
Iar infrastructura în care vor lucra contează.
Un spital cardiovascular regional înseamnă sute de medici și specialiști, acces la tehnologie modernă, cercetare, formare profesională și posibilitatea dezvoltării unor specializări complexe.
Estimarea inițială pentru Institutul Cardiovascular vorbea despre aproximativ 1.500 de angajați.
Spitalul de Boli Respiratorii înseamnă, la rândul său, un centru modern cu 350 de paturi și servicii inclusiv pentru copii.
Pentru un student aflat acum în anul I sau II la Medicină, asemenea investiții pot deveni locurile sale de muncă peste câțiva ani.
Spitalele moderne pot conta și în decizia medicilor tineri de a rămâne
România discută de ani întregi despre plecarea personalului medical și dificultatea de a păstra specialiștii tineri.
Salariul este doar o parte a ecuației.
Contează și condițiile în care un medic își poate practica profesia: aparatura, infrastructura, accesul la proceduri moderne, posibilitățile de cercetare și echipele medicale în care se poate dezvolta.
Pentru Iași, construirea unor spitale moderne înseamnă astfel și o investiție în capacitatea orașului de a rămâne atractiv pentru generațiile de medici pe care le formează.
Mai există și perspectiva pacientului.
Un tânăr de 25 de ani poate considera că un institut cardiovascular nu îl privește acum.
Peste 10 sau 20 de ani, el, părinții săi sau copiii săi pot depinde de serviciile acelui spital.
Infrastructura medicală construită astăzi este cea pe care generația actuală o va folosi în următoarele decenii.
Institutul Cardiovascular ar deservi milioane de oameni
Dimensiunea regională este importantă.
Când proiectul Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară era pregătit, autoritățile estimau că noua unitate ar putea deservi aproximativ 5,5 milioane de persoane.
Pacienții nu ar veni doar din municipiul sau județul Iași.
Iașul funcționează deja ca centru medical pentru o mare parte a Moldovei, iar pentru anumite specialități aici ajung pacienți din numeroase județe și inclusiv din Republica Moldova.
De aceea, întârzierea unei asemenea investiții nu este exclusiv o problemă administrativă locală.
De unde vor veni banii?
După toată confruntarea politică, aceasta este întrebarea care contează.
Costel Alexe cere Ministerului Sănătății să explice cum vor fi finanțate în continuare cele două proiecte.
Pentru Spitalul de Boli Respiratorii, administrația are deja un constructor desemnat, însă contractul este legat de existența finanțării.
Pentru Institutul Cardiovascular există teren, documentație și un proiect declarat eligibil în etapa inițială PNRR, dar construcția are nevoie de o sursă financiară certă.
Alternative există: programe europene, bugetul de stat sau finanțări și împrumuturi destinate infrastructurii medicale.
Dar între posibilitatea de a obține bani și un spital în care intră primul pacient există ani de proceduri, licitații și construcție.
De aceea, după închiderea capitolului PNRR, întrebările pentru autorități trebuie să devină foarte concrete:
Din ce bani vor fi construite cele două spitale? Când pot începe lucrările? Care este termenul realist de finalizare?
Pentru generația tânără din Iași există și o a patra întrebare.
În ce spitale vor lucra și vor fi tratați tinerii de astăzi peste zece ani?