Studenți români de la universități de top precum Yale, Columbia, Bocconi și KU Leuven petrec luna august în București pentru a descoperi mediul profesional din România prin programul „România vrea să te cunoască”. Zece tineri care studiază sau au crescut în străinătate participă la un accelerator de carieră de patru săptămâni, în care intră în contact cu companii românești, antreprenori și lideri de business.
Programul a fost creat de Asociația „Cred în România” și este destinat în special tinerilor români din diaspora care nu și-au făcut studiile universitare în România.
Participanții din ediția 2026 vin din universități din Statele Unite și Europa, printre care Yale, Columbia University, Bocconi University, KU Leuven, London School of Economics, University of Amsterdam, Universitat Pompeu Fabra, University of Bologna, Radboud University, Tilburg University și HIM Montreux.
Pentru organizatori, miza programului nu este să îi convingă pe toți să se mute imediat în România.
Obiectivul declarat este ca acești tineri să cunoască România actuală și mediul său de business înainte de a decide unde își vor construi cariera.
Studenții români de la universități de top petrec patru săptămâni în companii
Programul „România vrea să te cunoască” este organizat sub forma unui accelerator de carieră.
AGERPRES relatează că cei zece participanți vizitează, în patru săptămâni, șase companii din industrii diferite și au întâlniri directe cu liderii acestora.
Calendarul publicat de organizatori arată că prima săptămână, între 3 și 7 august, a fost organizată împreună cu Deloitte Regional Audit Delivery Center.
Acolo, participanții au trecut prin sesiuni de onboarding, networking, workshopuri despre piața muncii și inteligența artificială, job shadowing și activități de dezvoltare a competențelor.
Între 10 și 14 august, programul a continuat la Impetum Group, cu teme precum leadership, strategie de business, venture capital, private equity, startup-uri și investiții.
În această săptămână, 17-21 august, tinerii participă la activități organizate împreună cu Macromex și Cucina Lenta, unde programul include teme de sustenabilitate, producție, branding, employer branding și social media.
Ultima săptămână este rezervată experiențelor din ONG-uri și business, cu vizite inclusiv la Coface și Autonom Group.
Cine sunt cei zece participanți
AGERPRES publică lista completă a tinerilor selectați pentru ediția 2026.
Aceștia sunt:
- Bogdan Cuza – Yale și Utrecht;
- Ana Cocioaba – Bocconi;
- Roxana Spanache – Columbia, bursieră Fulbright;
- Mihail Staicu – UCLouvain și London School of Economics;
- Lukas Hangan – Amsterdam și Pompeu Fabra;
- Octavian Diaconescu – Bocconi;
- Ana-Maria Ninulescu – KU Leuven și Bologna;
- Roberta Voiculescu – Radboud;
- Maria-Patricia Nicolae – Tilburg;
- Bianca Georgescu – HIM Montreux.
Selecția a fost competitivă.
Potrivit asociației, au existat zeci de candidaturi din mai multe țări pentru cele zece locuri disponibile.
Unii au plecat din România când aveau doar cinci ani
Programul este interesant și prin poveștile personale ale participanților.
Bogdan Cuza și-a petrecut adolescența în Coreea de Sud înainte de a ajunge să studieze la Yale.
Roberta Voiculescu a plecat din România la cinci ani și a continuat să vorbească românește în principal la telefon cu bunicii. În 2026, potrivit AGERPRES, i-a vizitat pentru prima dată după mulți ani.
Mihail Staicu a plecat tot la cinci ani, a crescut în Belgia și revine acum într-o Românie pe care încearcă să o privească prin ochii unui profesionist, nu doar prin amintirile din copilărie.
Aceste exemple arată de ce organizatorii vorbesc despre „a doua generație” a diasporei.
Unii dintre participanți au legături familiale puternice cu România, dar o experiență directă limitată cu piața muncii, economia sau mediul de business din țară.
„Nu știu dacă mă voi întoarce, dar întrebarea a devenit una reală”
Una dintre cele mai interesante reacții aparține lui Lukas Hangan, student la Universitat Pompeu Fabra din Barcelona.
El spune că a venit cu o doză mare de scepticism privind viitorul României, dar întâlnirile cu companiile și liderii locali i-au schimbat perspectiva.
După experiența din program, spune că încă nu știe dacă se va întoarce, însă posibilitatea a devenit o opțiune reală pe care o ia în calcul.
Acesta este și obiectivul declarat al programului.
Ionuț Coleașa, directorul „România vrea să te cunoască”, spune că inițiativa nu este construită ca o campanie de repatriere.
Organizatorii vor ca tinerii crescuți sau educați în afara țării să poată vedea direct cum arată România actuală, în loc să își formeze imaginea exclusiv din știri sau din experiențele părinților care au emigrat în urmă cu 20 sau 30 de ani.
Al doilea obiectiv este construirea unei comunități de tineri care pot contribui la dezvoltarea României chiar dacă o fac din afara țării.
Participanții primesc o bursă de 1.000 de euro
Programul are și o componentă financiară.
Asociația „Cred în România” precizează că fiecare dintre participanți primește o bursă de 1.000 de euro pentru experiența din august.
Este important însă să nu fie confundată această bursă cu un salariu de internship.
Documentele publice ale programului precizează că acceleratorul nu creează un raport de muncă între participanți și asociație sau între participanți și companiile partenere.
Programul este definit ca o experiență de învățare și orientare profesională, cu job shadowing, workshopuri, întâlniri și networking.
Pentru cei care își doresc continuarea colaborării, există însă o oportunitate suplimentară.
Organizatorii spun că participanții pot avea șansa de a intra ulterior într-un internship remunerat de șase luni la Deloitte RADC, în funcție de implicarea și interacțiunea cu compania în timpul acceleratorului.
De ce merită făcută diferența între internship și job shadowing
Pentru un student, cele două experiențe pot părea similare, dar nu sunt identice.
Într-un internship clasic, participantul lucrează o perioadă într-o companie și primește responsabilități concrete în cadrul unei echipe.
Job shadowing-ul înseamnă mai degrabă să urmărești modul în care lucrează profesioniștii, să participi la discuții și să înțelegi structura organizației.
Programul „România vrea să te cunoască” combină mai multe asemenea experiențe.
Din acest motiv, titlul „zece tineri fac internshipuri în companii românești”, folosit inclusiv în relatarea AGERPRES, simplifică puțin formatul real.
Organizatorii înșiși îl descriu drept ceva diferit de un internship clasic.
Pentru participant, avantajul este că într-o singură lună poate vedea mai multe industrii și modele de business înainte de a decide unde ar vrea să lucreze efectiv.
România are una dintre cele mai mari diaspore din UE
Programul pornește și de la o realitate demografică importantă.
AGERPRES citează date Eurostat potrivit cărora aproximativ 3,1 milioane de cetățeni români locuiesc în alte state membre ale Uniunii Europene, reprezentând aproximativ 16% din populația țării, cea mai ridicată proporție din UE.
O parte dintre copiii românilor plecați după aderarea la UE sunt acum studenți sau tineri profesioniști.
Mulți vorbesc limba română și păstrează legături familiale cu țara, dar și-au construit educația, prieteniile și primele contacte profesionale în alte sisteme.
Pentru România, această generație reprezintă o resursă diferită de diaspora clasică.
Vorbind mai multe limbi și având experiență în universități și economii diferite, acești tineri pot crea legături profesionale între România și țările în care locuiesc chiar dacă nu se mută definitiv aici.
Întoarcerea definitivă nu este singurul rezultat posibil
Discuția despre diaspora este deseori redusă la întrebarea: „Se întorc sau nu se întorc?”
Programul propune o abordare mai flexibilă.
Un absolvent de Yale sau Bocconi poate lucra în Statele Unite, Italia ori Belgia și totuși să investească ulterior în România, să lucreze cu firme românești, să creeze parteneriate sau să revină după câțiva ani.
Poate exista și varianta unei întoarceri temporare.
Un internship, un proiect profesional sau un program antreprenorial poate aduce un tânăr în România pentru câteva luni fără ca acesta să decidă imediat unde își va petrece următoarele două decenii.
Pentru o generație care se mută mult mai ușor între orașe și țări, această flexibilitate poate fi mai realistă decât ideea unei „repatrieri” definitive.
Ce pot învăța și studenții care sunt deja în România
Programul este destinat unui grup foarte specific, dar ridică o întrebare relevantă și pentru studenții care studiază aici.
Contactul cu angajatorii înainte de absolvire contează.
Job shadowing-ul, internshipurile, programele de practică și întâlnirile cu profesioniști pot arăta cum funcționează o industrie înainte ca studentul să accepte primul job.
Un CV universitar bun ajută.
Dar angajatorii se uită și la capacitatea de lucru în echipă, comunicare, experiența în proiecte și înțelegerea modului în care funcționează o organizație reală.
Programul „România vrea să te cunoască” oferă tocmai această expunere într-un format intensiv de patru săptămâni.
Ce urmează pentru participanți
Ediția din acest an se încheie pe 26 august, potrivit AGERPRES.
Înainte de final, participanții mai au programate experiențe în companii, ONG-uri și întâlniri cu lideri de business.
Organizatorii vor ca, la final, cei zece să aibă o imagine mai realistă asupra oportunităților profesionale din România.
Rezultatul programului nu va putea fi măsurat doar prin câți dintre ei își schimbă imediat domiciliul.
Mai relevant va fi dacă România intră în lista lor de opțiuni atunci când vor decide unde să lucreze, să investească sau să își construiască propriile proiecte.
Pentru zece tineri care au ajuns la universități precum Yale, Columbia, Bocconi sau KU Leuven, luna august înseamnă astfel o experiență neobișnuită: România nu mai este doar țara părinților sau a vacanțelor, ci o piață profesională pe care o pot evalua direct.