SUA și Guvernul Bolojan au ajuns în centrul unei controverse după ce The Wall Street Journal a relatat că ambasadoarea americană în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi sugerat, într-o conversație privată din martie, că Statele Unite ar putea influența schimbarea unor guverne și ar fi făcut referire la apropiata cădere a Executivului condus de Ilie Bolojan. Afirmația este atribuită unor persoane care au participat la discuție sau au aflat ulterior despre ea. Avocatul diplomatei contestă modul în care conversația a fost descrisă. Până acum nu a fost prezentată public o dovadă care să demonstreze că Washingtonul a organizat sau a decis căderea Guvernului României.
Subiectul a provocat reacții puternice la București pentru că afirmația atribuită ambasadoarei a fost făcută, potrivit WSJ, înainte ca Guvernul Bolojan să fie demis de Parlament.
Executivul a căzut pe 5 mai 2026, după adoptarea unei moțiuni de cenzură cu 281 de voturi pentru și patru împotrivă. Majoritatea necesară era de 233 de voturi. Rezultatul este consemnat oficial de Parlament.
Controversa actuală încearcă să răspundă unei întrebări diferite: ce s-a întâmplat înainte de acel vot și dacă actori externi au avut vreun rol în deciziile politice de la București.
Ce susține Wall Street Journal
Potrivit relatării WSJ, în luna martie a avut loc la Atena o cină la care participau oficiali americani și greci.
În timpul unei discuții tensionate cu ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou, ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi făcut referire la situația politică din România.
WSJ citează o persoană prezentă la cină și alte persoane cărora le-ar fi fost relatată ulterior conversația. Potrivit acestora, Guilfoyle ar fi vorbit despre apropiata cădere a Guvernului Bolojan și ar fi spus:
„Putem face asta oricărei țări dorim. Putem face asta și aici.”
Ministrul grec i-ar fi răspuns că Statele Unite nu pot schimba un guvern ales de cetățeni.
Este important însă modul în care informația este formulată.
Nu avem o înregistrare publică a conversației.
Afirmația este relatată de jurnaliști pe baza unor surse.
Iar avocatul ambasadoarei contestă versiunea WSJ privind schimbul de replici. Publicațiile care au preluat investigația menționează explicit această poziție.
Prin urmare, formularea corectă este că declarația îi este atribuită ambasadoarei, nu că există o înregistrare publică prin care ea a recunoscut oficial o operațiune americană în România.
Ce s-a întâmplat efectiv cu Guvernul Bolojan
Aici avem fapte verificabile.
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan a fost depusă pe 28 aprilie 2026.
Pe 5 mai, Camera Deputaților și Senatul s-au reunit pentru dezbatere și vot.
Din cei 464 de parlamentari:
- 431 au fost prezenți;
- 288 au votat;
- trei voturi au fost anulate;
- 281 au votat pentru moțiunea de cenzură;
- patru au votat împotrivă.
Moțiunea a trecut cu mult peste pragul constituțional de 233 de voturi.
Guvernul Bolojan a fost astfel demis printr-o procedură prevăzută de Constituție: retragerea încrederii Parlamentului.
Acesta este mecanismul juridic prin care Executivul a căzut.
Controversa actuală privește eventualele influențe politice care ar fi existat înaintea votului, nu validitatea procedurală a moțiunii.
Cum intră gazele americane în această poveste
Investigația WSJ nu este construită în principal în jurul politicii românești.
Tema mai largă este activitatea ambasadoarei Kimberly Guilfoyle în Balcani și promovarea importurilor de gaz natural lichefiat din Statele Unite.
Un proiect important în această ecuație este Coridorul Vertical de Gaze.
Acesta urmărește transportul gazelor din Grecia, prin Bulgaria și România, spre Europa Centrală, Republica Moldova și Ucraina.
O parte din gaz ar putea proveni sub formă de GNL, gaz natural lichefiat adus cu navele în terminale grecești, regazeificat și apoi transportat prin conducte.
Statele Unite susțin proiectul și încearcă să își mărească exporturile de GNL către Europa.
WSJ relatează că Guilfoyle a fost foarte activă în promovarea acestei rute și a unor tranzacții energetice în regiune.
În România, discuțiile despre importul de GNL american au devenit controversate din cauza prețului și a oportunității economice.
Bolojan și oferta de gaze
În lunile dinaintea căderii Guvernului au existat discuții privind posibilitatea ca România să cumpere gaze americane prin Coridorul Vertical.
G4Media a relatat anterior că fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, ar fi susținut o asemenea tranzacție și că Ilie Bolojan și administrația prezidențială au avut rezerve legate de costurile acesteia.
Bogdan Ivan respinge însă interpretarea potrivit căreia discuțiile energetice ar fi avut legătură cu schimbarea Guvernului.
El spune că întâlnirile sale cu Guilfoyle au privit Coridorul Vertical și cooperarea energetică și afirmă că a cerut Guvernului, în scris, un mandat pentru continuarea negocierilor privind tranzitul GNL american, mandat pe care spune că nu l-a primit până la plecarea din funcție.
Faptul că au existat discuții despre gaze este documentat.
Legătura cauzală dintre refuzul unei tranzacții și căderea Guvernului este însă o afirmație care, în acest moment, nu este demonstrată public.
Întâlnirea de la București
Un alt element care alimentează controversa este o întâlnire din 31 martie.
Presa a relatat despre o discuție la București la care au participat Kimberly Guilfoyle, liderul PSD Sorin Grindeanu și fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan.
PSD susține că discuțiile au vizat Coridorul Vertical și respinge afirmațiile despre o presupusă înțelegere privind înlăturarea Guvernului Bolojan.
După apariția investigației WSJ, lideri politici din România au cerut explicații privind contactele avute înaintea moțiunii.
Aceste declarații fac parte deja din confruntarea politică internă și nu constituie, în sine, dovezi ale unei intervenții externe.
Ce spune Sorin Grindeanu
Sorin Grindeanu a respins acuzațiile privind existența unei conspirații cu oficiali americani pentru înlăturarea Guvernului Bolojan.
PSD a transmis că discuțiile cu ambasadoarea americană au privit proiectul energetic și că restul acuzațiilor reprezintă invenții.
În același timp, liderul USR Dominic Fritz i-a cerut public lui Grindeanu să explice conținutul întâlnirii din 31 martie.
George Simion a respins, la rândul său, informațiile privind discuții despre schimbarea Guvernului și a susținut că afirmațiile relatate sunt inventate sau scoase din context.
Avem astfel acuzații și dezmințiri contradictorii.
Nu avem în acest moment documente publice care să stabilească existența unei înțelegeri între oficiali americani și partide românești pentru adoptarea moțiunii.
Ce știm sigur
Există câteva elemente care pot fi afirmate fără speculații.
Kimberly Guilfoyle este ambasadoarea SUA în Grecia și a fost implicată activ în promovarea Coridorului Vertical și a gazului american în regiune.
În martie a avut loc o discuție la Atena despre care WSJ relatează că a inclus afirmația privind capacitatea SUA de a influența schimbarea guvernelor. Avocatul ambasadoarei contestă versiunea relatată.
Au existat contacte între Guilfoyle și politicieni români, inclusiv în contextul discuțiilor despre energie.
Guvernul Bolojan a căzut pe 5 mai printr-o moțiune adoptată cu 281 de voturi.
PSD a retras sprijinul pentru formula de guvernare condusă de Bolojan și a participat la votul care a dus la demiterea Executivului, potrivit cronologiei politice relatate în perioada respectivă.
Aceste lucruri sunt documentate.
Ce nu este demonstrat
Nu există, până acum, o dovadă publică prezentată de WSJ sau de autorități care să arate că administrația americană a transmis partidelor din România ordinul de a demite Guvernul Bolojan.
Nu există o înregistrare publică a afirmației atribuite lui Guilfoyle.
Nu există documente publice care să arate o înțelegere de tipul: sprijin politic pentru căderea Guvernului în schimbul unei tranzacții energetice.
Nu este demonstrat nici că cei 281 de parlamentari care au votat moțiunea au făcut acest lucru în urma unei intervenții americane.
Afirmația atribuită ambasadoarei este extrem de serioasă tocmai pentru că sugerează o asemenea influență.
Dar sugestia unei intervenții și demonstrarea ei sunt două lucruri diferite.
De ce contează pentru România
O intervenție a unui stat străin în schimbarea unui guvern ales democratic ar reprezenta o problemă majoră de suveranitate.
Din acest motiv, informația publicată de WSJ merită verificată și investigată.
În același timp, acuzația trebuie separată de ceea ce poate fi demonstrat.
Guvernul Bolojan a fost demis în Parlament.
Întrebarea care rămâne este dacă deciziile politice care au dus la acel vot au fost influențate din exterior și, dacă da, în ce mod.
Pentru a răspunde, ar fi necesare informații suplimentare: documente, comunicări oficiale, mărturii verificabile sau alte probe care să arate legătura dintre discuțiile diplomatice, negocierile energetice și votul parlamentar.
Până la apariția unor asemenea dovezi, formularea corectă rămâne aceasta:
The Wall Street Journal relatează că ambasadoarea SUA în Grecia ar fi sugerat că Washingtonul a avut capacitatea de a influența căderea Guvernului Bolojan. Avocatul diplomatei contestă descrierea conversației, iar implicarea directă a Statelor Unite în demiterea Guvernului României nu este demonstrată public în acest moment.