Cum ar putea inteligența artificială să reducă traficul din Iași? Dar risipa alimentară? Poate AI să îi ajute pe elevi să învețe mai bine sau să găsească soluții pentru un aer mai curat? Peste 700 de tineri vor fi implicați într-un proiect local care pornește tocmai de la aceste întrebări. „Edu-AI Iași: Tineri care Inovează Orașul Viitorului” îi provoacă pe elevi, studenți și tineri să folosească AI pentru probleme reale ale comunității și să transforme ideile în prototipuri.
Proiectul se desfășoară în perioada 1 septembrie – 13 noiembrie 2026 și include ateliere, o caravană AI în licee și universități, un hackathon de 48 de ore și o prezentare publică a soluțiilor dezvoltate.
Punctul central va fi Hackathon AI Iași 2026, programat în perioada 16–18 octombrie.
Participanții vor avea la dispoziție un weekend pentru a porni de la o problemă reală a Iașului și a construi o soluție bazată pe inteligență artificială.
Trafic, risipă alimentară, educație și poluare
Organizatorii au stabilit șase direcții în jurul cărora pot fi dezvoltate proiectele.
Printre ele se află traficul și mobilitatea urbană, risipa alimentară, mediul și calitatea aerului, educația și pregătirea pentru examene sau creșterea vizibilității IMM-urilor locale.
Există și o categorie deschisă pentru alte probleme concrete ale Iașului, cu acordul organizatorilor.
Asta înseamnă că participanții nu primesc pur și simplu sarcina de a construi „ceva cu AI”.
Trebuie să identifice o nevoie și să arate cum tehnologia ar putea contribui la rezolvarea ei.
În cazul traficului, de exemplu, o echipă ar putea lucra cu date pentru a identifica tipare sau a propune instrumente de optimizare a mobilității.
În educație, un prototip ar putea ajuta elevii să se pregătească pentru examene sau profesorii să adapteze anumite resurse.
În zona risipei alimentare, AI ar putea fi utilizată pentru estimarea necesarului sau pentru distribuirea mai eficientă a resurselor.
Forma concretă a soluțiilor va aparține însă participanților.
48 de ore pentru a construi un prototip
Hackathonul începe vineri, 16 octombrie, cu sesiunea de deschidere și formarea echipelor.
Startul oficial al celor 48 de ore de lucru este programat sâmbătă, 17 octombrie, la ora 09:00.
Duminică, 18 octombrie, proiectele trebuie finalizate, iar după-amiaza sunt programate prezentările și jurizarea.
Participanții vor lucra în echipe de 2 până la 5 persoane.
Evenimentul se desfășoară în format hibrid. Cei din Iași pot participa fizic, iar tinerii din restul țării se pot conecta online prin Zoom și Discord.
Organizatorii precizează că formatul ales nu influențează jurizarea: echipele online și cele prezente fizic vor avea acces la aceleași criterii, resurse și mentori.
Participarea este gratuită.
Iar termenul anunțat pentru înscrierea echipelor este 11 octombrie.
Nu trebuie să fii programator ca să participi
Un detaliu important este profilul participanților.
Hackathonul nu este prezentat ca o competiție rezervată exclusiv programatorilor sau studenților de la facultățile tehnice.
Pot participa elevi de 14–19 ani, studenți de 19–25 de ani și tineri profesioniști de până la 35 de ani. Regulamentul permite inclusiv prezența unui participant de peste 35 de ani într-o echipă.
Asta poate duce la echipe în care un programator lucrează alături de un elev care cunoaște foarte bine problema, un student la economie, un designer sau un tânăr preocupat de mediu.
Pentru o soluție aplicată orașului, partea tehnică este doar una dintre componente.
Trebuie înțeleasă problema, găsite datele relevante, construită o experiență ușor de folosit și explicat de ce soluția ar avea sens în lumea reală.
Participanții care nu au o echipă completă vor putea fi puși în legătură cu alți participanți în timpul sesiunii de kick-off.
Peste 700 de tineri, nu doar cei care ajung la hackathon
Hackathonul este doar una dintre etapele proiectului Edu-AI Iași.
În total, organizatorii estimează implicarea a peste 700 de tineri.
Prima etapă include 10 ateliere practice și o Caravană AI cu cinci vizite în patru licee și o universitate din Iași.
Scopul este ca elevii și studenții să intre în contact cu instrumentele AI și să învețe să le folosească într-un context practic.
Urmează hackathonul din octombrie, unde sunt prevăzute 20 de echipe mixte.
Iar proiectele dezvoltate nu se opresc odată cu terminarea celor 48 de ore.
Pe 13 noiembrie este programat un Demo Day, unde prototipurile vor fi prezentate public în fața comunității, presei, specialiștilor IT și investitorilor.
Organizatorii anunță separat și un Iași Pitch Day, pe 26 noiembrie, la Camera de Comerț și Industrie Iași.
Pentru Hackathon AI Iași, marele premiu anunțat este de 7.500 de lei.
Ideea interesantă: să folosim AI pentru oraș, nu doar pentru teme
Proiectul apare într-un moment în care utilizarea inteligenței artificiale de către tineri a crescut extrem de rapid.
AI este deja folosită pentru teme, rezumate, programare, generarea de imagini sau căutarea informațiilor.
Pentru mulți tineri, primul contact cu această tehnologie este ChatGPT sau un instrument similar.
Edu-AI Iași încearcă să mute discuția într-o zonă diferită: ce se întâmplă dacă aceleași instrumente sunt puse în fața unei probleme concrete din comunitate?
Traficul din Iași este un exemplu evident.
La fel poluarea, risipa alimentară sau problemele din educație.
Un chatbot poate scrie în câteva secunde un eseu despre traficul urban.
Mult mai dificil este să construiești o soluție care folosește date reale, identifică o problemă precisă și poate fi testată.
Aici apare diferența dintre simpla utilizare a unui instrument AI și dezvoltarea unui proiect cu ajutorul AI.
De ce contează pentru Iași
Iașul are o poziție aparte atunci când vorbim despre tehnologie.
Orașul are universități mari, zeci de mii de studenți și un sector IT dezvoltat. În același timp, România continuă să aibă probleme serioase în ceea ce privește competențele digitale de bază.
Organizatorii proiectului pornesc tocmai de la acest contrast.
Un oraș universitar și tehnologic poate avea specialiști foarte buni, în timp ce o parte importantă a populației rămâne în urmă în adoptarea și înțelegerea noilor instrumente digitale.
Inteligența artificială poate accentua această diferență dacă accesul la competențe rămâne concentrat într-un grup restrâns.
De aceea, expunerea elevilor la astfel de proiecte poate conta la fel de mult ca participarea studenților sau a tinerilor deja implicați în tehnologie.
Pot ajunge ideile tinerilor să fie folosite de oraș?
Aceasta va fi partea care merită urmărită după hackathon.
Proiectul este realizat cu implicarea unor parteneri din educație, mediul universitar, Camera de Comerț și Industrie Iași și administrația publică locală, iar Demo Day este gândit tocmai pentru prezentarea soluțiilor către instituții și specialiști.
Dar între un prototip realizat într-un weekend și o soluție implementată într-un oraș există o distanță mare.
Un proiect trebuie testat.
Are nevoie de date.
Trebuie verificate costurile.
În unele cazuri sunt necesare integrări cu sisteme publice, respectarea regulilor privind protecția datelor și finanțare.
De aceea, succesul proiectului nu va putea fi măsurat doar prin numărul de participanți sau prin cele 20 de echipe.
Va fi interesant de văzut dacă măcar o parte dintre ideile dezvoltate în octombrie ajung să fie testate ulterior în lumea reală.
O provocare simplă pentru o generație care deja folosește AI
În ultimele luni, discuția despre tineri și inteligență artificială s-a concentrat foarte mult pe riscuri: teme scrise de ChatGPT, copiat, informații false sau dependența de tehnologie.
Sunt probleme reale.
Dar există și cealaltă întrebare:
Ce putem construi cu aceste instrumente?
Pentru peste 700 de tineri din Iași, proiectul Edu-AI încearcă să transforme întrebarea într-un exercițiu practic.
Nu trebuie să inventeze următorul ChatGPT.
Au de rezolvat probleme mult mai apropiate.
Cum reducem risipa?
Cum circulăm mai bine prin Iași?
Cum folosim datele pentru un oraș mai curat?
Cum îi ajutăm pe elevi să învețe mai eficient?
Au la dispoziție inteligența artificială, mentori și, în cazul hackathonului, 48 de ore.
De aici înainte, contează ideile.