Tinerii din China au început să „crească” cărămizi. Ce se află în spatele trendului cu milioane de vizualizări

Unii tineri din China au început să „crească” cărămizi: găsesc o cărămidă veche, o udă periodic și urmăresc cum pe suprafața ei apare treptat mușchi. Un hashtag asociat hobby-ului a depășit 5 milioane de vizualizări pe Weibo, iar utilizatorii îl descriu drept o activitate ieftină, fără presiune și fără obiective de atins. Presa chineză și publicații internaționale leagă popularitatea trendului de stresul profesional, dificultățile de pe piața muncii și dorința unor tineri de a avea activități cât mai simple în timpul liber.

Fenomenul este cunoscut online sub denumirea de „raising bricks” sau, în traducere, „creșterea cărămizilor”.

Activitatea este foarte simplă. Oamenii găsesc cărămizi vechi, de obicei poroase, le pun într-o tavă și le pulverizează periodic cu apă.

În condiții potrivite de umezeală și temperatură, sporii existenți în mediu pot începe să formeze mușchi pe suprafața cărămizii. Unele exemplare ajung după luni de zile să fie acoperite de vegetație, iar utilizatorii postează online fotografii cu evoluția lor.

De ce ar „crește” cineva o cărămidă?

Răspunsurile celor care practică hobby-ul sunt surprinzător de asemănătoare.

Activitatea costă foarte puțin.

Cărămida nu trebuie plimbată.

Nu are nevoie de hrană.

Nu poate distruge mobila.

Nu există un obiectiv precis și nici o competiție.

Un utilizator de Xiaohongshu, platformă cunoscută și sub numele Rednote, explica atracția prin faptul că nu există performanțe de demonstrat sau comparații cu ceilalți.

Pentru alți participanți, satisfacția vine din schimbarea lentă a obiectului.

Economical Daily relata cazul unei persoane din Beijing care îngrijește o astfel de cărămidă de peste un an și spune că apariția treptată a vegetației îi oferă o senzație de realizare comparabilă cu finalizarea unui proiect de durată.

În postări apare și expresia „zero-energy emotional companionship”, folosită pentru ideea unei forme de companie care presupune foarte puține obligații. Formula provine din relatările utilizatorilor și nu trebuie tratată ca un diagnostic sau ca un concept psihologic unanim acceptat.

Cărămida devine un „proiect” fără deadline

O parte din succesul trendului vine tocmai din lipsa unei mize.

Dacă mușchiul crește, proprietarul poate urmări schimbarea.

Dacă uită să ude cărămida o perioadă, vegetația poate intra în stare latentă și își poate relua dezvoltarea când condițiile devin din nou favorabile.

Presa chineză a descris acest lucru inclusiv prin expresia „natural blind box”: nu știi exact ce va apărea.

După o perioadă mai lungă pot exista doar câteva pete de mușchi sau pot apărea ferigi și alte plante mici.

Pentru cine trăiește într-un mediu dominat de examene, termene, evaluări și obiective profesionale, tocmai faptul că rezultatul nu contează pare să fie o parte a atracției.

Trendul apare într-o perioadă dificilă pentru tinerii chinezi

Popularitatea hobby-ului este pusă de mai multe publicații în contextul presiunilor economice și profesionale resimțite de tineri.

China publică separat rata șomajului pentru persoanele cu vârste între 16 și 24 de ani care nu mai sunt înscrise la studii, tocmai pentru a măsura mai bine situația celor care au intrat pe piața muncii.

Autoritățile chineze au arătat în octombrie că rata șomajului pentru acest grup a crescut sezonier în iulie și august, în perioada absolvirilor, apoi a scăzut în septembrie. Pentru întreaga populație urbană, rata șomajului a fost de 5,2% în septembrie 2026.

The Guardian relatează că rata pentru categoria 16–24 de ani, fără studenți, rămâne aproape de nivelul de unu din cinci persoane.

Aceste date nu demonstrează că șomajul îi determină pe tineri să „adopte” cărămizi.

Ele oferă însă contextul în care presa chineză discută fenomenul: concurență profesională ridicată, dificultăți de angajare și o generație care pune tot mai des sub semnul întrebării traseul clasic bazat pe muncă intensă și consum.

De la „996” la „lying flat”

China a avut în ultimii ani mai multe expresii devenite simboluri pentru relația tinerilor cu munca.

Una dintre ele este „996”: program de la 9 dimineața la 9 seara, șase zile pe săptămână, asociat în special unor companii din tehnologie.

Ca reacție, în mediul online a devenit cunoscut conceptul „tang ping”, tradus prin „lying flat”.

Ideea descrie retragerea voluntară din competiția continuă pentru mai mulți bani, statut, proprietăți sau promovări.

Nu înseamnă neapărat că oamenii refuză să muncească. Pentru unii tineri reprezintă mai degrabă reducerea ambițiilor materiale și evitarea presiunii de a demonstra permanent că au succes.

În această cultură online, o cărămidă acoperită încet de mușchi devine aproape imaginea perfectă a unui hobby fără performanță măsurabilă.

Și natalitatea Chinei a ajuns la un nivel foarte scăzut

Discuția despre noul hobby a fost legată și de schimbările mai ample din viața tinerilor chinezi.

În 2025, în China s-au născut 7,92 milioane de copii, iar rata natalității a coborât la 5,63 nașteri la mia de locuitori, potrivit Biroului Național de Statistică. Populația țării a scăzut cu aproximativ 3,39 milioane de persoane pe parcursul anului.

Trendul cărămizilor nu poate fi folosit ca explicație pentru scăderea natalității.

Nici nu putem concluziona că tinerii care participă la el resping în mod general căsătoria, copiii sau animalele de companie.

Relatările online arată însă că unii utilizatori fac chiar ei aceste comparații, prezentând cărămida în glumă ca pe o variantă care cere mai puțini bani, timp și responsabilitate.

De ce un trend atât de simplu poate deveni viral

Internetul are o istorie lungă de hobby-uri absurde sau ironice.

În cazul acesta există însă câteva ingrediente care ajută foarte mult.

Este ieftin.

Este ușor de fotografiat.

Schimbarea poate fi urmărită în timp.

Oricine poate încerca.

Iar ideea unei persoane care își tratează cărămida aproape ca pe un animal de companie este suficient de neobișnuită încât să genereze glume și distribuiri.

Hashtagurile asociate au ajuns la peste 5 milioane de vizualizări pe Weibo.

Asta indică interes online, însă nu ne spune câte persoane practică efectiv hobby-ul.

Cinci milioane de vizualizări nu înseamnă cinci milioane de „proprietari de cărămizi”.

Există și un risc mai puțin amuzant: mucegaiul

Presa chineză a început deja să publice avertismente privind modul în care sunt păstrate cărămizile.

Umiditatea necesară dezvoltării mușchiului poate favoriza și apariția mucegaiului.

Unii utilizatori au relatat simptome precum iritația ochilor și secreții nazale.

Xuedong Li, profesor pensionar specializat în mușchi la Capital Normal University din Beijing, recomandă ca astfel de obiecte să fie ținute într-un mediu separat și ca, în timpul manipulării, oamenii să evite contactul inutil cu sporii.

Pentru persoanele cu alergii, astm sau sensibilitate la mucegai, cultivarea unei suprafețe permanent umede în cameră poate fi o idee proastă.

Un trend online nu poate descrie o generație de peste 200 de milioane de oameni

Aici este și principala limită a poveștii.

Titlurile despre „tinerii chinezi care cresc cărămizi” pot da impresia unei schimbări masive de comportament.

Datele disponibile nu susțin o asemenea concluzie.

Avem postări virale, relatări în presa chineză, participanți intervievați și milioane de vizualizări online. Nu avem un studiu reprezentativ care să spună câți tineri din China practică hobby-ul sau ce caracteristici au aceștia.

Este mai corect să vorbim despre un trend apărut într-o parte a comunităților online de tineri.

Partea interesantă apare tocmai în mesajele cu care oamenii îl însoțesc.

Mai puțină presiune.

Mai puține costuri.

Fără KPI-uri.

Fără comparații.

O activitate în care rezultatul poate fi pur și simplu o pată de mușchi care crește foarte încet pe o bucată de cărămidă.

Într-un mediu construit în jurul vitezei, performanței și competiției, această lipsă deliberată de miză pare să fie unul dintre motivele pentru care hobby-ul a prins atât de bine online.

Noutăți

Nu rata

Alte articole

252 de studenți au construit 31 de aplicații IT. Cum au lucrat șase universități cu industria tech

252 de studenți din șase universități din România au finalizat stagii de practică și au lucrat la dezvoltarea a 31 de aplicații în cadrul...

Mai mulți paznici nu rezolvă bullyingul. Ce cer organizațiile pentru protecția copiilor după violențele din școli

Violența în școli a revenit în centrul dezbaterii publice după cel puțin șase incidente grave produse în cinci zile. Guvernul a anunțat suplimentarea pazei,...

Elevii învață să recunoască bullying-ul prin jocuri de rol și studii de caz: programul „Clasa în care toți contează” ajunge în trei școli ieșene

Elevii din trei școli ieșene învață să recunoască situațiile de bullying prin jocuri de rol, exerciții de cooperare și studii de caz, într-un program...