Competențele tinerilor pentru viitor nu se rezumă la folosirea inteligenței artificiale și a instrumentelor digitale. UNESCO susține că educația trebuie să combine pregătirea tehnică cu gândirea critică, creativitatea, empatia, adaptabilitatea, comunicarea și capacitatea de a lua decizii responsabile.
Mesajul a fost transmis cu ocazia Zilei Mondiale a Competențelor Tinerilor 2026, marcată sub tema „Skills for a Shared Future” – „Competențe pentru un viitor comun”.
La evenimentul organizat pe 15 iulie 2026, la New York, au participat tineri lideri, reprezentanți ai statelor, angajatorilor, sindicatelor, organizațiilor civile și instituțiilor Organizației Națiunilor Unite. Discuțiile au urmărit modul în care sistemele de educație și formare profesională trebuie adaptate la inteligența artificială, schimbările climatice și transformarea pieței muncii.
Tinerii nu ar trebui pregătiți doar să se adapteze schimbărilor, ci și să participe la direcția în care acestea se produc, a fost una dintre ideile centrale ale reuniunii.
Ce înseamnă competențe pentru un viitor comun
Piața muncii se schimbă pe măsură ce inteligența artificială automatizează anumite sarcini, iar tranziția energetică produce profesii și responsabilități noi.
UNESCO arată că tinerii au nevoie de o combinație echilibrată între:
- competențe tehnice și profesionale;
- alfabetizare digitală și în domeniul inteligenței artificiale;
- competențe ecologice;
- gândire critică;
- creativitate;
- empatie;
- comunicare interculturală;
- adaptabilitate și reziliență;
- competențe civice și socio-emoționale.
Competențele tehnice ajută o persoană să folosească un program, să opereze un echipament, să analizeze date sau să desfășoare o activitate profesională.
Competențele umane sunt necesare pentru a interpreta situații complexe, a lucra cu alte persoane și a decide ce soluție este potrivită.
Un instrument de inteligență artificială poate genera un răspuns, dar nu poate prelua automat responsabilitatea morală pentru modul în care acesta este folosit.
De aceea, UNESCO consideră că pregătirea tinerilor trebuie să includă atât întrebarea „Ce poate face tehnologia?”, cât și întrebarea „Ce ar trebui să facă?”.
Educația pentru inteligența artificială nu înseamnă doar folosirea unui chatbot
Alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale presupune mai mult decât redactarea unor instrucțiuni pentru un chatbot.
Un tânăr trebuie să poată înțelege:
- că rezultatele generate automat pot conține greșeli;
- cum sunt folosite datele personale;
- de ce un algoritm poate reproduce prejudecăți;
- când este necesară verificarea unei informații;
- ce activități pot fi automatizate;
- ce limite etice trebuie respectate;
- când utilizarea inteligenței artificiale trebuie declarată.
UNESCO a atras atenția asupra riscurilor legate de dezinformare, conținut dăunător și manipulare online. Organizația susține că inovarea trebuie să fie însoțită de siguranță, incluziune și respectarea drepturilor omului.
Pentru școli și universități, acest lucru presupune reguli clare. Elevii trebuie să știe când pot folosi inteligența artificială pentru documentare, idei sau verificări și când utilizarea ei înlocuiește nepermis munca personală.
Interzicerea generală este dificil de aplicat, însă acceptarea fără limite poate afecta învățarea. Dacă un elev primește de fiecare dată soluția completă, poate să nu mai exerseze argumentarea, scrierea și rezolvarea problemelor.
Gândirea critică devine mai importantă într-o lume automatizată
Cu cât informația poate fi generată mai repede, cu atât devine mai importantă capacitatea de a o verifica.
Gândirea critică presupune analizarea sursei, compararea mai multor explicații și identificarea afirmațiilor care nu sunt susținute de dovezi.
Un text bine formulat poate conține informații false. Un videoclip poate fi modificat, iar un cont aparent credibil poate distribui propagandă sau publicitate ascunsă.
Tinerii trebuie să poată recunoaște diferența dintre o informație, o opinie, o presupunere și o încercare de manipulare.
Educația digitală nu ar trebui să îi învețe doar cum să folosească platformele, ci și cum să evite să fie controlați de mecanismele lor de recomandare.
Această competență este utilă la școală și la locul de muncă, dar și în participarea civică, alegeri și dezbaterile publice.
Schimbările climatice modifică educația și piața muncii
UNESCO leagă viitorul competențelor și de schimbările climatice.
Tranziția spre energie curată și reducerea emisiilor creează cerere pentru specialiști în energie regenerabilă, eficiență energetică, construcții sustenabile, protecția mediului și economie circulară.
În același timp, numeroase ocupații tradiționale trebuie adaptate. Un inginer, arhitect, agricultor, electrician sau administrator public va avea nevoie de cunoștințe despre riscurile climatice și folosirea eficientă a resurselor.
Reprezentantul UNESCO la reuniunea de la New York a subliniat că dezvoltarea competențelor necesare pentru combaterea schimbărilor climatice nu mai este opțională.
Competențele verzi nu trebuie limitate la profesiile etichetate drept ecologice. Ele pot include:
- reducerea consumului de energie;
- alegerea materialelor cu impact mai redus;
- adaptarea clădirilor la temperaturi extreme;
- gestionarea deșeurilor;
- protejarea apei și a biodiversității;
- evaluarea efectelor sociale ale proiectelor.
Tinerii trebuie implicați în deciziile despre educație
Participanții la eveniment au cerut ca tinerii să nu fie tratați numai drept beneficiari ai politicilor educaționale.
Ei trebuie implicați în stabilirea programelor, competențelor și priorităților care le vor influența studiile și viitoarele locuri de muncă.
Participarea reală nu înseamnă doar invitarea unui tânăr la o conferință pentru o fotografie. Ideile și experiențele sale trebuie să poată modifica o decizie.
UNESCO desfășoară în 2026 consultări globale pentru pregătirea agendei educației de după 2030. Tinerii și studenții cu vârste între 11 și 30 de ani pot transmite propriile priorități printr-un sondaj și prin reuniuni regionale.
Consultările urmăresc trei întrebări principale:
- în ce fel de lume vor tinerii să trăiască;
- ce schimbări doresc în educație și învățare;
- ce acțiuni sunt pregătiți să susțină.
Răspunsurile vor contribui la o agendă a tinerilor pentru educația de după 2030, care urmează să fie prezentată la Reuniunea Globală pentru Educație din 2027.
Vocea tinerilor marginalizați trebuie să fie inclusă
Participarea nu este reprezentativă atunci când la discuții ajung numai tineri din marile orașe, din universități cunoscute sau din familii cu resurse.
UNESCO spune că procesul trebuie să includă tineri din comunități izolate, persoane cu dizabilități, refugiați, elevi și studenți strămutați, precum și grupuri care sunt rar consultate de autorități.
Acești tineri pot întâmpina probleme diferite:
- lipsa accesului la internet și echipamente;
- transport dificil până la școală;
- costuri prea mari;
- discriminare;
- programe care nu răspund nevoilor locale;
- imposibilitatea de a continua studiile;
- lipsa unor servicii de orientare profesională.
O politică poate părea eficientă la nivel național, dar poate exclude persoane care nu au dispozitive, accesibilitate sau posibilitatea de a participa fizic.
Incluziunea trebuie verificată prin cine reușește efectiv să învețe și să termine un program, nu doar prin numărul celor înscriși.
Formarea profesională trebuie conectată la locuri de muncă decente
Educația tehnică și profesională a fost una dintre temele centrale ale Zilei Mondiale a Competențelor Tinerilor.
Aceste programe pot pregăti tineri pentru meserii cerute pe piața muncii, de la electricieni și tehnicieni până la specialiști în automatizări, servicii digitale și energie regenerabilă.
Pregătirea nu este suficientă dacă absolvenții ajung în locuri de muncă instabile, fără protecție socială sau fără posibilități de dezvoltare.
UNESCO și partenerii evenimentului au legat dezvoltarea competențelor de accesul la muncă decentă, justiție socială și venituri sustenabile.
Munca decentă presupune, între altele, venit corect, condiții sigure, respectarea drepturilor și protecție împotriva discriminării și abuzurilor.
O nouă convenție vizează munca prin platformele digitale
La eveniment a fost prezentată și Convenția Organizației Internaționale a Muncii privind munca decentă în economia platformelor, adoptată în iunie 2026.
Este vorba despre activitățile realizate prin aplicații și platforme digitale, precum livrări, transport, servicii la cerere și sarcini desfășurate online.
Acest tip de muncă poate oferi flexibilitate și acces rapid la venituri, inclusiv pentru tineri. Poate produce însă probleme privind statutul lucrătorului, plata, programul, concediile, securitatea socială și deciziile luate automat de algoritmi.
Convenția nr. 193 recunoaște oportunitățile create de platforme, dar și deficitele privind condițiile de muncă. Documentul propune standarde internaționale pentru protejarea lucrătorilor și pentru gestionarea situațiilor în care platforma, clientul și persoana care muncește se află în țări diferite.
Pentru ca o convenție internațională să producă efecte în legislația unei țări, statul trebuie să o ratifice și să adopte măsurile necesare.
Competențele umane nu sunt abilități secundare
Nila Ibrahimi, tânără lideră pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă și cofondatoare a organizației HerStory, a vorbit despre experiența sa de activistă pentru drepturile fetelor din Afganistan.
Ea și-a început activitatea publică la vârsta de 13 ani, după ce a contestat interdicția impusă fetelor de a cânta.
Mesajul ei a fost că schimbarea nu depinde numai de competențe tehnice. Empatia, comunicarea, încrederea, curajul, creativitatea și judecata etică sunt la fel de importante.
Aceste competențe sunt uneori numite „soft skills”, formulare care poate sugera că sunt mai puțin importante.
În realitate, ele pot decide dacă o persoană reușește să coordoneze o echipă, să explice o idee, să gestioneze un conflict sau să folosească responsabil o tehnologie.
Inteligența artificială poate accelera o activitate, dar empatia și judecata umană stabilesc cum îi afectează rezultatul pe ceilalți.
Ce pot schimba școlile și universitățile
Pentru dezvoltarea acestor competențe, educația nu se poate baza numai pe memorare și reproducerea informațiilor.
Elevii și studenții au nevoie de proiecte, dezbateri, activități practice, voluntariat și situații în care trebuie să rezolve probleme reale.
O temă despre schimbările climatice poate implica analiza consumului de energie al școlii. Un curs despre inteligență artificială poate include verificarea unor răspunsuri generate automat și identificarea surselor inventate.
Instituțiile pot crea și consilii ale elevilor sau studenților cu atribuții reale, nu doar consultative formal.
Profesorii au nevoie, la rândul lor, de formare. Nu li se poate cere să predea inteligența artificială, siguranța digitală și competențele ecologice fără resurse și sprijin.
Evaluarea trebuie adaptată. Un examen care verifică numai memorarea nu măsoară suficient capacitatea de colaborare, gândire critică sau aplicare a cunoștințelor.
Ce înseamnă mesajul UNESCO pentru tinerii din România
Școlile și universitățile din România se confruntă cu aceleași transformări tehnologice și sociale.
Tinerii folosesc deja inteligența artificială pentru teme, proiecte, traduceri și documentare, chiar dacă regulile instituțiilor nu sunt întotdeauna clare.
În același timp, angajatorii caută competențe digitale, dar și capacitatea de comunicare, adaptare și rezolvare a problemelor.
Pentru elevii din învățământul tehnologic și profesional, provocarea este ca pregătirea practică să fie conectată la echipamente actuale și la locuri de muncă stabile.
Pentru studenți, competențele trebuie să depășească programa formală și să includă experiență practică, colaborare și înțelegerea efectelor sociale ale profesiei.
Viitorul nu va aparține automat celor care folosesc cel mai repede tehnologia, ci celor care o pot înțelege, verifica și utiliza responsabil.
Mesajul UNESCO este că tinerii trebuie să primească instrumentele necesare pentru a participa la schimbare, dar și puterea reală de a influența deciziile. Educația pentru viitor nu înseamnă doar pregătirea unor angajați mai productivi, ci și formarea unor cetățeni capabili să construiască societăți mai echitabile, sigure și sustenabile.