Discursul absolventei UMF Iași Claudia Ciobanu a devenit viral după ce tânăra a criticat, chiar la ceremonia de absolvire, modul în care s-au desfășurat unele cursuri și stagii practice. Șefa de serie de la specializarea Asistență Medicală Generală a spus că mulți dintre colegii săi termină facultatea fără să se simtă suficient de pregătiți pentru intrarea în sistemul medical.
Mesajul a fost rostit în fața conducerii Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, a profesorilor și a absolvenților promoției 2026. În locul unui discurs exclusiv festiv, Claudia Ciobanu a ales să vorbească despre problemele pe care susține că le-a întâlnit generația sa în timpul facultății.
Printre criticile formulate se află cursurile construite în jurul citirii unor prezentări, lipsa implicării reale a studenților în timpul stagiilor din spitale și condițiile din unele spații universitare. Momentul a fost distribuit pe rețelele sociale, inclusiv prin canalele asociate universității, și a fost preluat rapid de presa locală și națională.
Discursul absolventei UMF Iași: ce probleme a reclamat Claudia Ciobanu
Una dintre principalele nemulțumiri a vizat modul de desfășurare a cursurilor. Absolventa a susținut că studenții au nevoie de explicații, demonstrații și interacțiune cu profesorii, nu de ore în care informațiile de pe slide-uri sunt doar citite în fața sălii.
O altă problemă semnalată privește practica din spitale. Potrivit tinerei, studenții au petrecut uneori ore întregi în unitățile medicale fără să fie implicați efectiv în activități și fără să primească suficientă îndrumare.
Fraza care a atras cea mai mare atenție a fost: „Asta nu este medicină”, rostită după descrierea stagiilor în care studenții ar fi rămas mai mult spectatori decât participanți la procesul de îngrijire a pacienților.
În cazul specializării Asistență Medicală Generală, pregătirea practică este esențială. Viitorii asistenți medicali trebuie să învețe proceduri, să comunice cu pacienții, să lucreze în echipe medicale și să reacționeze corect în situații care nu pot fi reproduse complet într-un curs teoretic.
Prezența într-un spital nu înseamnă automat și practică reală. Pentru ca un stagiu să fie util, studentul trebuie să aibă obiective clare, un coordonator și posibilitatea de a observa sau efectua, în condiții controlate, activități potrivite nivelului său de pregătire.
Absolvenții spun că nu se simt pregătiți pentru primul loc de muncă
Cea mai serioasă afirmație din discurs a privit trecerea de la facultate la profesie. Claudia Ciobanu a spus că majoritatea colegilor săi nu pot afirma că se simt pregătiți să intre în câmpul muncii.
Această percepție contează deoarece viitorii asistenți medicali urmează să lucreze direct cu pacienți și să îndeplinească sarcini care presupun responsabilitate, atenție și cunoștințe practice.
Sentimentul de nepregătire nu dovedește, singur, că absolvenții nu dețin competențele necesare. Arată însă că există o diferență între ceea ce consideră studenții că au învățat și nivelul de siguranță de care au nevoie înaintea primului loc de muncă.
Pentru un absolvent, primele luni într-un spital pot presupune adaptarea la ritmul secției, lucrul în ture, relația cu pacienții și aplicarea procedurilor în situații reale. O pregătire practică insuficientă poate face această perioadă mai dificilă atât pentru tânărul angajat, cât și pentru echipa care trebuie să îl formeze.
Taxele de școlarizare și condițiile din amfiteatre
Absolventa a vorbit și despre condițiile materiale în care au studiat colegii săi. Ea a susținut că o parte importantă dintre studenți plătesc taxe de școlarizare, dar ajung uneori să învețe în amfiteatre aflate într-o stare necorespunzătoare.
Taxa universitară reprezintă suma plătită anual de studenții care ocupă un loc nefinanțat de la bugetul de stat. Plata ei nu înlocuiește obligațiile instituției privind calitatea academică, siguranța spațiilor și accesul la resurse educaționale.
Pentru studenți și familiile lor, costul facultății poate include și chiria, transportul, materialele, echipamentele și cheltuielile zilnice. Din acest motiv, criticile privind infrastructura și calitatea pregătirii sunt legate și de întrebarea dacă serviciile educaționale primite corespund efortului financiar.
O problemă semnalată și de alți studenți la medicină
Tema stagiilor în care studenții rămân fără sarcini și fără îndrumare nu apare pentru prima dată în spațiul public. Edupedu amintește că reprezentanți ai studenților la medicină din București semnalau încă din 2022 existența unor secții în care practica se reducea la prezență formală. În același timp, aceștia precizau că există și spitale sau coordonatori care îi implică efectiv pe studenți.
Diferențele pot apărea între universități, spitale, secții și cadrele care coordonează practica. Din acest motiv, experiența unui student nu poate fi extinsă automat asupra întregului sistem medical universitar.
Discursul Claudiei Ciobanu ridică însă o întrebare care poate fi verificată instituțional: câți studenți își ating obiectivele practice și cum este evaluată calitatea fiecărui stagiu clinic?
Un sistem de feedback anonim, completat după fiecare stagiu, ar putea arăta unde studenții sunt implicați, unde primesc explicații și unde practica rămâne doar formală. Rezultatele ar putea fi folosite pentru schimbarea programului și pentru stabilirea unor responsabilități clare pentru coordonatori.
Ce ar putea schimba noua Facultate de Științele Sănătății
În discurs, absolventa și-a exprimat speranța că înființarea Facultății de Științele Sănătății va îmbunătăți situația specializării Asistență Medicală Generală.
O structură universitară distinctă poate aduce o coordonare mai clară a programelor, a cadrelor didactice și a practicii. Rezultatele vor depinde însă de modul în care vor fi organizate stagiile, de colaborarea cu spitalele și de resursele alocate.
Schimbarea unei denumiri sau a structurii administrative nu rezolvă automat problemele menționate de studenți. Sunt necesare obiective practice măsurabile, mentori disponibili și o evaluare care să verifice ce știe să facă absolventul, nu doar ce informații poate reproduce la un examen.
Până la momentul documentării acestui articol, în sursele publice consultate nu apărea un punct de vedere oficial detaliat al UMF Iași ca răspuns la criticile formulate în discurs. Înregistrarea momentului a fost însă distribuită inclusiv pe pagina asociată universității.
De ce contează discursul pentru studenții din Iași
Mesajul Claudiei Ciobanu a atras atenția pentru că a fost rostit într-un moment în care discursurile sunt, de regulă, despre reușită și mulțumiri.
Pentru studenții actuali, miza este calitatea anilor pe care îi mai au de parcurs. Pentru viitorii candidați, discuția contează atunci când compară facultățile și încearcă să înțeleagă cum se desfășoară pregătirea practică.
Pentru universitate, discursul oferă un feedback public care poate fi verificat și discutat cu studenții, absolvenții, profesorii și spitalele partenere.
Un sistem medical sigur începe cu profesioniști care au avut ocazia să exerseze, să pună întrebări și să primească îndrumare înainte de a lucra singuri cu pacienții. Mesajul devenit viral aduce în prim-plan distanța pe care unii absolvenți o percep între cursurile universitare și responsabilitățile reale ale profesiei.