Educația după 2030 va fi discutată în cadrul unor consultări regionale organizate de UNESCO și Rețeaua pentru Tineret și Studenți SDG 4. Elevii, studenții și organizațiile de tineret pot transmite ce schimbări vor în școli, universități și în procesul de învățare, iar propunerile vor contribui la o agendă internațională care urmează să fie prezentată liderilor mondiali în 2027.
Consultarea pentru Europa și America de Nord este programată pentru vineri, 31 iulie 2026, între orele 17:00 și 19:00, ora României. Întâlnirea se desfășoară online, în limbile engleză și franceză, iar participarea se face prin înscriere pe platforma pusă la dispoziție de UNESCO. Ora anunțată oficial este 16:00–18:00 CEST, aceeași zonă orară folosită vara și în România.
Procesul se adresează în principal tinerilor și studenților cu vârste cuprinse între 11 și 30 de ani, organizațiilor conduse de tineri, rețelelor studențești și persoanelor implicate în proiecte educaționale.
De ce pregătește UNESCO o agendă pentru educația după 2030
Actualele obiective globale pentru educație fac parte din Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Obiectivul 4, cunoscut drept SDG 4, urmărește accesul la o educație incluzivă și echitabilă, de calitate, precum și posibilități de învățare pe tot parcursul vieții.
Cum termenul stabilit pentru aceste obiective se apropie, Comitetul de coordonare la nivel înalt pentru SDG 4 a cerut UNESCO și Rețelei pentru Tineret și Studenți să înceapă pregătirea unei noi agende internaționale pentru perioada de după 2030. Procesul pornește de la opiniile tinerilor, iar activitățile sunt finanțate de Guvernul Japoniei.
Comitetul de coordonare pentru SDG 4 este structura internațională care reunește reprezentanți ai guvernelor, organizațiilor și altor actori implicați în stabilirea direcțiilor globale din educație.
Tinerii sunt consultați pentru că vor resimți cel mai mult efectele deciziilor luate acum, de la modul în care vor fi folosite tehnologiile în școli până la pregătirea pentru piața muncii, accesul la universitate și sprijinul acordat elevilor vulnerabili.
Ce întrebări le adresează UNESCO elevilor și studenților
Consultările sunt organizate în jurul a trei teme principale.
Prima privește lumea în care tinerii vor să trăiască după 2030 și rolul pe care educația ar trebui să îl aibă în construirea acesteia.
A doua temă urmărește schimbările necesare în școli, universități, programe de studiu, metode de predare, tehnologie, sănătate și participare.
A treia se referă la modul în care tinerii ar trebui implicați în luarea deciziilor și la acțiunile pe care sunt pregătiți să le susțină pentru îmbunătățirea educației.
Discuțiile vor aborda și problemele urgente din fiecare regiune, inclusiv dificultățile întâlnite de tinerii ale căror opinii ajung mai rar în dezbaterea publică.
UNESCO urmărește să includă persoane din comunități marginalizate, slab reprezentate, izolate, afectate de migrație sau strămutare și din alte grupuri care nu sunt consultate în mod obișnuit atunci când sunt elaborate politici educaționale.
Cum se vor desfășura consultările regionale
Întâlnirile regionale au o durată estimată de două ore. După prezentarea procesului internațional, participanții vor discuta despre realitățile și prioritățile educaționale din regiunea lor.
Cea mai mare parte a întâlnirii va fi rezervată discuțiilor în grupuri mai mici. Participanții vor formula propuneri despre viitorul educației, schimbările necesare în sistem și modul în care elevii și studenții pot participa la decizii.
La final, fiecare grup va prezenta principalele idei, iar participanții vor stabili care recomandări trebuie incluse cu prioritate în documentul internațional. Formatul poate fi adaptat în funcție de regiune și de contextul local.
Pe lângă consultarea pentru Europa și America de Nord, sunt programate întâlniri pentru Africa, Asia și Pacific, statele arabe, America Latină și Caraibe. Acestea se desfășoară între 31 iulie și 7 august 2026, în mai multe limbi.
Ce se va întâmpla cu propunerile tinerilor
Rezultatele consultărilor vor fi sintetizate în documente regionale scurte, orientate spre acțiuni concrete. Acestea vor include prioritățile participanților, recomandări pentru instituții și, acolo unde există acord, exemple anonimizate din experiențele tinerilor.
Propunerile vor completa un sondaj global și o serie de dezbateri conduse de tineri. Toate contribuțiile vor fi folosite pentru elaborarea Agendei pentru educație și învățare a tinerilor după 2030.
Documentul este programat să fie prezentat liderilor mondiali la Reuniunea Globală pentru Educație din 2027. Ulterior, acesta va fi folosit ca punct de plecare pentru discuții cu guvernele, profesorii, organizațiile neguvernamentale și ceilalți actori implicați în educație.
Consultarea nu înseamnă că toate propunerile vor deveni automat politici publice. Ea oferă însă tinerilor posibilitatea de a introduce propriile priorități într-un proces internațional înainte ca direcțiile pentru perioada următoare să fie stabilite.
Ce teme pot aduce tinerii din România în discuție
Elevii și studenții din România pot vorbi despre probleme pe care le întâlnesc direct în sistemul de educație.
Printre acestea se pot afla accesul inegal la școli și universități, diferențele dintre mediul urban și cel rural, costurile suportate de familii, bursele, abandonul școlar, infrastructura, sănătatea mintală și legătura dintre ceea ce se învață și cerințele pieței muncii.
O altă temă importantă este utilizarea inteligenței artificiale în educație. Școlile și universitățile trebuie să stabilească reguli clare privind folosirea acestor instrumente, protejarea datelor, evaluarea corectă și pregătirea profesorilor.
Participanții pot discuta și despre implicarea reală a elevilor și studenților în consiliile de administrație, senate universitare, consultări publice și procesele prin care sunt schimbate programele de studiu.
Pentru un tânăr din România, consultarea este o ocazie de a explica direct ce funcționează, ce lipsește și ce ar trebui schimbat în educație în următorii ani.
De ce contează educația după 2030 pentru generația actuală
Deciziile privind educația sunt adesea luate pentru perioade lungi. O programă școlară, un sistem de evaluare sau o investiție în infrastructură poate influența mai multe generații de elevi.
Tinerii care au acum între 11 și 30 de ani vor fi elevi, studenți, angajați, profesori, părinți sau antreprenori în perioada în care noua agendă ar urma să fie aplicată.
Ei vor învăța și vor lucra într-un context în care inteligența artificială, schimbările climatice, migrația și transformarea pieței muncii vor avea un rol tot mai mare. UNESCO include tehnologia, starea de bine, participarea, programele de studiu și mediile de învățare printre domeniile care trebuie discutate în consultări.
Miza acestui proces este introducerea experiențelor reale ale elevilor și studenților într-o agendă care va influența educația după anul 2030. Participarea oferă tinerilor posibilitatea de a trece de la rolul de beneficiari ai sistemului la cel de persoane implicate în stabilirea direcției sale.