Infecțiile cu transmitere sexuală pot exista fără simptome, iar Organizația Mondială a Sănătății recomandă extinderea testării și apropierea serviciilor medicale de persoanele care au nevoie de ele. Noile ghiduri vizează depistarea gonoreei și infecției cu Chlamydia la persoane asimptomatice, dar și organizarea serviciilor prin centre locale, integrarea în alte consultații medicale și utilizarea instrumentelor digitale.
Documentele au fost publicate în iulie 2025 și completează recomandările existente pentru infecțiile simptomatice, sifilis, tratament și informarea partenerilor sexuali. Ele se adresează în primul rând autorităților, programelor naționale de sănătate și profesioniștilor din sistemul medical.
OMS a analizat în paralel modul în care țările aplică politicile privind prevenirea și tratamentul infecțiilor cu transmitere sexuală. Datele arată că numeroase state au strategii și ghiduri naționale, dar multe documente sunt vechi, iar monitorizarea rezistenței gonoreei la antibiotice rămâne insuficientă.
De ce contează infecțiile fără simptome
O persoană poate avea o infecție cu transmitere sexuală fără durere, secreții, leziuni sau alte semne vizibile.
Acest lucru apare frecvent în cazul infecțiilor cu Chlamydia și gonoree, în special la femei și atunci când infecția este localizată în gât sau rect. Fără testare, persoana poate să nu știe că este infectată și poate transmite mai departe bacteria.
Lipsa simptomelor nu înseamnă că infecția este lipsită de consecințe. Unele infecții netratate pot duce la complicații reproductive, probleme în timpul sarcinii sau transmiterea către parteneri.
OMS recomandă ca decizia privind testarea persoanelor asimptomatice să fie bazată pe risc, pe frecvența infecțiilor în comunitate și pe capacitatea sistemului medical de a oferi diagnostic și tratament.
Testarea nu este recomandată identic pentru fiecare persoană și în fiecare țară. Ghidurile sunt construite pentru ca autoritățile să adapteze programele la populațiile și resursele disponibile.
Gonoreea devine mai greu de tratat
Una dintre cele mai serioase probleme semnalate de OMS este rezistența antimicrobiană.
Rezistența apare atunci când bacteriile nu mai răspund la antibioticele folosite pentru tratament. Administrarea incorectă, tratamentele incomplete și folosirea excesivă a antibioticelor pot accelera acest proces.
OMS arată că rezistența bacteriei care produce gonoreea complică tratamentul, iar ceftriaxona este, în multe țări, ultima opțiune terapeutică eficientă disponibilă în mod curent.
Din cele 71 de țări care au transmis informații pentru monitorizarea globală din 2024, numai 37% au raportat existența unui sistem anual de supraveghere a rezistenței gonoreei. Alte 34% au declarat că nu aveau disponibilă o astfel de monitorizare.
Acest lucru înseamnă că unele sisteme medicale pot identifica târziu apariția unor tulpini rezistente.
Antibioticele nu trebuie luate după recomandări găsite online, păstrate dintr-un tratament anterior sau primite de la altă persoană. Diagnosticul și alegerea tratamentului trebuie făcute de un profesionist medical.
Ce recomandă OMS pentru serviciile medicale
Al doilea set de recomandări privește modul în care sunt oferite serviciile de prevenire, testare și îngrijire.
OMS susține patru direcții principale:
- descentralizarea serviciilor;
- integrarea testării și tratamentului în alte servicii medicale;
- împărțirea responsabilităților între profesioniști pregătiți;
- folosirea instrumentelor digitale.
Descentralizarea înseamnă că serviciile nu ar trebui concentrate numai în spitale mari sau clinici specializate. Testarea și consilierea pot fi oferite și prin centre comunitare, cabinete locale sau alte servicii accesibile.
Integrarea presupune ca prevenirea și testarea să fie disponibile, unde este potrivit, împreună cu servicii de planificare familială, consultații pentru sarcină, testare HIV sau asistență medicală primară.
Împărțirea responsabilităților permite unor activități să fie realizate și de asistenți medicali sau alți profesioniști instruiți, fără ca fiecare etapă să depindă de un medic specialist.
Instrumentele digitale pot fi folosite pentru informare, programări, comunicarea rezultatelor și urmărirea tratamentului. Ele trebuie însă să respecte confidențialitatea și protecția datelor medicale.
Confidențialitatea poate decide dacă un tânăr cere ajutor
Pentru adolescenți și tineri, teama că familia, colegii sau alte persoane ar putea afla despre o consultație este una dintre barierele care pot întârzia testarea.
Serviciile centrate pe pacient presupun respectarea confidențialității, comunicare fără judecată și acces la informații ușor de înțeles.
O persoană care se teme că va fi criticată poate evita cabinetul medical, poate căuta tratamente nevalidate pe internet sau poate amâna testarea până la apariția unor complicații.
Consultația pentru o posibilă infecție cu transmitere sexuală este un act medical obișnuit. Solicitarea unui test nu spune nimic despre caracterul, responsabilitatea sau valoarea unei persoane.
Regulile privind consimțământul și confidențialitatea minorilor diferă între țări. În România, condițiile concrete trebuie verificate direct la medic, într-un centru de sănătate sau la o unitate medicală autorizată.
Majoritatea statelor au politici, dar multe trebuie actualizate
OMS a analizat datele disponibile până în ianuarie 2025 privind aplicarea politicilor naționale.
Dintre cele 93 de țări care au transmis informații, 83, adică 89%, au raportat existența unei strategii sau a unui plan național pentru prevenirea și controlul infecțiilor cu transmitere sexuală.
Numai 43% dintre statele care au indicat anul ultimei actualizări aveau însă planuri revizuite în 2023 sau ulterior. Aproape 39% foloseau documente actualizate în 2020 sau înainte.
În privința ghidurilor pentru gestionarea cazurilor, 92 dintre cele 95 de țări raportoare au declarat că au asemenea documente. Jumătate dintre țările care au precizat anul actualizării foloseau însă ghiduri revizuite cel târziu în 2020.
Datele arată diferența dintre existența formală a unei politici și folosirea unor recomandări medicale actualizate.
Testele rapide pentru HIV și sifilis
OMS recomandă utilizarea testelor rapide duale, care pot verifica din aceeași probă atât infecția cu HIV, cât și sifilisul.
Până în ianuarie 2025, 95 de țări introduseseră astfel de teste în politicile naționale. Aproape jumătate le adoptaseră atât pentru femeile însărcinate, cât și pentru populațiile cu risc crescut.
Testarea în timpul sarcinii este importantă deoarece unele infecții pot fi transmise de la mamă la copil.
Dintre țările care au raportat date, 72% aveau planuri naționale pentru eliminarea transmiterii verticale atât a HIV, cât și a sifilisului.
Transmiterea verticală înseamnă transmiterea unei infecții de la mamă la copil în timpul sarcinii, nașterii sau, pentru anumite infecții, al alăptării.
Depistarea timpurie și tratamentul pot reduce considerabil riscurile pentru copil.
Vaccinarea HPV rămâne una dintre principalele măsuri de prevenire
Virusul papiloma uman, cunoscut ca HPV, este una dintre cele mai răspândite infecții transmise prin contact sexual. Anumite tipuri de HPV pot produce cancer de col uterin și alte forme de cancer.
OMS consideră vaccinarea HPV cea mai eficientă măsură de sănătate publică pentru prevenirea cancerului de col uterin. Strategia globală recomandă vaccinarea fetelor înainte de vârsta de 15 ani.
La 1 iulie 2025, 147 de state membre OMS, reprezentând 76% din total, introduseseră vaccinul HPV în programele naționale de imunizare, iar alte două raportaseră o introducere parțială.
Vaccinul previne infecțiile cu mai multe tipuri de HPV, dar nu înlocuiește controalele medicale și programele de screening recomandate ulterior.
Când ar trebui cerut un consult
Un consult medical este indicat atunci când apar simptome precum:
- usturime sau durere la urinare;
- secreții neobișnuite;
- răni, vezicule sau excrescențe în zona genitală;
- dureri pelvine;
- sângerări neobișnuite;
- durere în timpul contactului sexual.
Testarea poate fi utilă și fără simptome, după un contact neprotejat, după aflarea diagnosticului unui partener sau atunci când medicul recomandă verificări periodice în funcție de risc.
Unele teste au o perioadă în care infecția există, dar nu poate fi încă detectată cu suficientă precizie. Momentul potrivit pentru testare trebuie discutat cu un profesionist medical.
Un rezultat negativ obținut prea devreme poate necesita repetarea testului.
Cum poate fi redus riscul
Prezervativul folosit corect reduce riscul pentru numeroase infecții cu transmitere sexuală, deși nu oferă protecție completă împotriva celor transmise și prin contactul cu pielea din zonele neacoperite.
Vaccinarea poate preveni infecțiile cu HPV și hepatita B.
Testarea, tratamentul urmat complet și informarea partenerilor contribuie la întreruperea transmiterii. În anumite situații, partenerii trebuie testați sau tratați chiar dacă nu au simptome.
Este importantă și evitarea contactelor sexuale până la finalizarea tratamentului, conform recomandării medicului.
Prevenirea funcționează cel mai bine atunci când informația, testarea, vaccinarea și tratamentul sunt accesibile fără stigmatizare.
Ce înseamnă noile recomandări pentru tineri
Pentru tineri, mesajul central al OMS este că lipsa simptomelor nu exclude existența unei infecții.
O persoană activă sexual nu trebuie să aștepte apariția durerii sau a altor semne pentru a discuta despre testare. Evaluarea depinde de tipul contactului, numărul partenerilor, folosirea protecției și recomandările medicale.
Noile ghiduri încearcă să facă serviciile mai apropiate, mai simple și mai bine integrate în consultațiile obișnuite. Rezultatul va depinde de modul în care fiecare stat transformă recomandările OMS în servicii disponibile efectiv.
Informația corectă și accesul confidențial la testare îi pot ajuta pe tineri să ceară sprijin înainte ca o infecție să producă probleme sau să fie transmisă mai departe.