Iluminatul public din Iași a intrat într-o nouă etapă a transformării digitale: lumina se oprește, iar cetățeanul este invitat să își activeze lanterna de pe telefon. Primarul Mihai Chirica a găsit astfel o soluție administrativă pe care marile companii de tehnologie au ratat-o: orașul inteligent în care fiecare locuitor vine cu propriul bec.
După miezul nopții, Iașul ar urma să reducă iluminatul stradal, măsură criticată public de deputatul Alexandru Muraru. Acesta i-a cerut primarului să renunțe imediat la decizie și să publice actele, avizele și fundamentarea tehnică folosite de municipalitate.
Muraru susține că oprirea iluminatului nu a fost precedată de o consultare publică și că economia obținută ar fi disproporționat de mică în raport cu riscurile pentru pietoni, șoferi și oamenii care lucrează noaptea. Acestea sunt afirmațiile politicianului și trebuie analizate separat de documentele oficiale, care nu erau disponibile integral în spațiul public la momentul redactării.
Până la clarificarea cifrelor, administrația pare să fi adoptat un principiu simplu: dacă nu se mai vede problema, probabil că problema nu mai există.
Iluminatul public din Iași și ora oficială de culcare
Primarul ar fi explicat că după miezul nopții sunt puțini oameni pe străzi și că o parte dintre cei rămași ar sta „tolăniți la o bere”, formulare criticată dur de Alexandru Muraru.
Din punct de vedere administrativ, ideea deschide perspective extraordinare.
Dacă după ora 24:00 sunt puțini călători, se poate opri transportul public. Dacă într-un parc sunt doar trei persoane, se pot lua băncile. Dacă la Urgențe ajunge un singur pacient, poate fi rugat să revină când se formează un grup.
Orașul nu mai trebuie adaptat la nevoile cetățenilor. Cetățenii trebuie să își adapteze programul la economiile orașului.
La miezul nopții, Iașul va suna simbolic stingerea. Studenții trebuie să termine sesiunea, angajații din restaurante să lase farfuriile pe masă, medicii să încheie gărzile, iar călătorii coborâți din tren să își rezerve din timp o lună plină.
Persoanele care lucrează în ture pot solicita angajatorului un program compatibil cu iluminatul municipal. Industria ospitalității poate închide odată cu becurile, iar turiștii pot descoperi Iașul prin pipăit.
Orașul inteligent, varianta fără curent
Multe orașe europene reduc consumul prin corpuri LED, senzori, telegestiune și reglarea intensității în funcție de trafic. Regulamentul tehnic național permite programarea automată a iluminatului, dar cere ca funcționarea sistemului să țină cont de caracteristicile localității și ale circulației.
Iașul a avut deja proiecte pentru modernizarea rețelei și folosirea unor sisteme care reduc intensitatea luminii. O analiză mai veche arăta că municipalitatea instalase mii de corpuri LED și folosea diminuarea controlată a intensității pe aproximativ 4.700 de stâlpi.
Aceste soluții au însă o problemă: presupun proiectare, investiții, măsurători și management.
Stingerea presupune un întrerupător.
În administrația eficientă, soluția cea mai simplă nu este întotdeauna și cea mai bună. În administrația ieșeană, soluția care încape într-o propoziție are avantajul că poate fi explicată înainte să se termine conferința de presă.
„Am stins becurile” este o politică publică ușor de memorat. Nu are indicatori complicați, nu cere aplicație și nu riscă să fie confundată cu strategia de mobilitate, pentru că și aceea poate fi consultată mai greu pe întuneric.
Siguranța publică, disponibilă până la ora 24:00
Iluminatul stradal are legătură cu siguranța pietonilor, vizibilitatea în trafic și folosirea spațiilor publice. El nu reprezintă aceeași categorie cu iluminatul decorativ al fațadelor.
În 2022, când Primăria Iași a oprit iluminatul arhitectural al unor clădiri după miezul nopții, Mihai Chirica sublinia că iluminatul stradal urma să rămână pornit tocmai din motive de siguranță. „Nu vom merge pe întuneric pe străzi”, declara atunci primarul.
Patru ani mai târziu, conceptul pare să fi evoluat.
Poate că între timp pietonii au primit vedere nocturnă, trecerile de pietoni au devenit fosforescente, iar gropile pot fi identificate prin experiență. Ieșeanul vechi știe deja unde sunt. Turistul învață după primul contact.
Deputatul Alexandru Muraru a invocat în reacția sa situația femeilor care se întorc singure de la serviciu, a angajaților din turele de noapte și riscurile pentru circulație. El a asociat măsura și cu un incident produs în zona Pieței Nicolina, unde un local ar fi fost spart și incendiat.
Legătura directă dintre oprirea iluminatului și acel incident trebuie stabilită de autorități, nu prin concluzii politice. Întrebarea despre siguranță rămâne însă legitimă: ce analiză de risc a fost făcută înainte de reducerea iluminatului și ce zone au fost exceptate?
Economie de energie prin dispariția contribuabilului
În apărarea măsurii poate fi invocată economia de energie. Orice administrație are obligația să reducă risipa, mai ales într-o perioadă în care sistemul energetic se confruntă cu presiuni.
Problema apare atunci când economia este făcută la serviciul public esențial, înainte de prezentarea calculelor.
Cât consumă iluminatul oprit? Câți bani economisește orașul într-o noapte? Care este intervalul exact? Sunt afectate bulevardele, străzile secundare, aleile sau doar anumite corpuri? Ce se întâmplă la trecerile de pietoni și în stațiile de transport? Există un studiu privind accidentele și criminalitatea?
Până la publicarea răspunsurilor, ieșenii pot contribui individual.
Fiecare lanternă aprinsă pe telefon transferă consumul din bugetul municipiului în factura cetățeanului. Este o formă inovatoare de descentralizare energetică: Primăria economisește, bateria ta se descarcă.
La 1% baterie, cetățeanul atinge autonomia locală deplină.
Ieșeanul, noua sursă regenerabilă de lumină
Administrația poate dezvolta și un program participativ.
Cei care se întorc de la muncă după miezul nopții pot purta veste reflectorizante. Bicicliștii pot lumina drumul pietonilor, iar șoferii pot merge în coloană pentru a transforma bulevardele în instalații temporare.
Studenții pot primi credite pentru activitatea „Iluminarea comunității prin ecranul telefonului”. Facultățile tehnice pot studia fenomenul rar al orașului care investește în iluminat inteligent și îl oprește pentru a nu consuma.
La intrările în municipiu ar putea fi instalate panouri noi:
„Bine ați venit la Iași. După ora 24:00, orașul poate fi vizitat în format audio.”
Pentru promovarea turistică, sloganul „Iași, oraș al marilor iubiri” poate fi completat cu „care se consumă discret, pentru că nu le vede nimeni”.
Actele trebuie aduse la lumină
Dincolo de pamflet, administrația are obligația să explice clar o măsură care afectează siguranța și folosirea spațiului public.
Alexandru Muraru a cerut publicarea dispozițiilor, avizelor, notelor de fundamentare și a celorlalte documente care au stat la baza deciziei. Solicitarea este justificată indiferent de conflictul politic dintre liderul PNL Iași și primarul Mihai Chirica, relație care a devenit tensionată și în alte dispute administrative din ultimele luni.
Ieșenii trebuie să afle:
- cine a aprobat măsura;
- ce zone și intervale sunt afectate;
- ce economie este estimată;
- cât timp va fi aplicată;
- ce evaluare privind siguranța a fost realizată;
- ce alternative tehnice au fost analizate;
- dacă hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență impunea sau recomanda o asemenea intervenție.
O administrație modernă poate diminua consumul fără să transforme noaptea într-un test de orientare urbană.
Până la apariția documentelor, Iașul rămâne primul mare oraș în care transparența administrativă și iluminatul public par să funcționeze după același program: ambele se sting după miezul nopții.
Acest articol este un pamflet. Situațiile și declarațiile reale au fost folosite ca punct de plecare, iar pasajele ironice reprezintă procedee de satiră politică.
Notă ulterioară: După apariția reacțiilor publice, Primăria Municipiului Iași a anunțat că renunță la întreruperea iluminatului după miezul nopții. Începând din seara de 3 august 2026, luminile stradale vor fi aprinse între orele 23:30 și 5:30, în locul programului obișnuit care începea la 21:00. Municipalitatea susține că mută astfel economia de energie în intervalul 21:00–23:00, când consumul național este mai ridicat, și anunță că analizează soluții pentru reducerea intensității iluminatului. Cu alte cuvinte, după câteva ore de dezbatere, administrația a găsit și varianta în care economia poate fi făcută fără ca ieșenii să fie trimiși acasă cu lanterna telefonului.