AI la locul de muncă a ajuns atât de important pentru unii angajați încât 35% spun că le-ar fi greu să îndeplinească anumite părți ale jobului actual fără ajutorul inteligenței artificiale. Un studiu realizat pe aproape 10.000 de angajați din SUA, Marea Britanie, Canada, Uniunea Europeană și America Latină arată ceva și mai surprinzător: 52% consideră că AI îi face să pară mai experimentați profesional decât sunt în realitate, iar 64% l-au folosit pentru sarcini pe care spun că nu le-ar fi putut realiza singuri.
Ai primit o sarcină pe care nu știi exact cum să o rezolvi.
În urmă cu câțiva ani, probabil întrebai un coleg.
Căutai pe Google.
Citeai un tutorial.
Îi spuneai șefului că ai nevoie de ajutor.
Astăzi poți deschide ChatGPT, Claude, Gemini sau un alt instrument AI, îi explici problema și, câteva minute mai târziu, te poți întoarce cu un rezultat care arată ca munca unei persoane cu mult mai multă experiență.
Dar cine a devenit mai competent?
Angajatul sau instrumentul pe care îl folosește?
Este întrebarea ridicată de un nou studiu prezentat vineri, 4 septembrie, de Euronews.
AI la locul de muncă: 52% spun că îi face să pară mai experimentați
Cercetarea a fost realizată de Use.AI, o platformă care oferă acces la mai multe modele de inteligență artificială printr-un singur serviciu.
Au fost chestionați 9.684 de adulți care lucrează, din Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Uniunea Europeană și America Latină.
Rezultatele arată cât de mult poate schimba AI diferența dintre competențele pe care le are efectiv o persoană și calitatea rezultatului pe care îl poate produce.
52% dintre respondenți spun că inteligența artificială i-a făcut să pară mai experimentați decât sunt în realitate.
Mai mult de jumătate.
Dar aceasta este doar prima cifră.
64% spun că au folosit AI pentru a realiza muncă pe care nu ar fi putut să o facă independent.
Iar 43% spun că tehnologia i-a ajutat să preia responsabilități pentru care nu se simțeau încă suficient de calificați.
Aici începe partea complicată.
Pentru că exact același lucru poate fi interpretat în două moduri complet diferite.
Un angajat folosește o tehnologie pentru a face ceva ce înainte nu putea.
Asta poate însemna că tehnologia îi ascunde lipsa competențelor.
Dar poate însemna și că tocmai capacitatea de a folosi instrumentul respectiv este noua competență.
35% spun că le-ar fi greu să facă anumite părți ale jobului fără AI
Una dintre cele mai importante cifre din studiu este 35%.
Mai mult de o treime dintre respondenți recunosc că le-ar fi greu să îndeplinească anumite componente ale jobului actual fără inteligență artificială.
Formularea contează.
Studiul nu spune că 35% dintre angajați ar deveni complet incapabili să își facă meseria dacă ChatGPT ar dispărea mâine.
Spune că ar avea dificultăți cu anumite părți ale muncii pe care o fac acum.
Dar chiar și așa, dependența este remarcabilă.
Instrumentele de inteligență artificială generativă au intrat în utilizarea publică la scară largă doar în ultimii câțiva ani.
Iar pentru o parte dintre angajați au devenit deja suficient de importante încât retragerea lor ar afecta modul în care își fac treaba.
30% au primit laude pentru muncă realizată în mare parte cu AI
Există apoi problema meritului.
39% dintre respondenți spun că au predat muncă realizată cu ajutorul AI fără să menționeze acest lucru.
Iar 30% spun că au acceptat laude pentru rezultate la care AI a avut o contribuție substanțială.
Asta nu înseamnă automat că au încălcat o regulă.
Euronews subliniază că multe organizații nici măcar nu au obligația ca angajații să declare fiecare utilizare a inteligenței artificiale.
Dacă folosești Excel pentru un calcul, nu îi spui șefului:
„Apropo, formula a făcut operația, nu eu.”
Dacă folosești Photoshop, nu explici fiecare funcție care a modificat imaginea.
Dacă folosești un software de proiectare, rezultatul nu devine automat „munca programului”.
De ce ar trebui AI tratată diferit?
Răspunsul devine mai complicat atunci când instrumentul nu doar accelerează o operațiune, ci generează o parte substanțială a rezultatului.
Un raport.
O analiză.
Cod.
O prezentare.
O strategie.
O recomandare.
Atunci devine mult mai greu de stabilit unde se termină instrumentul și unde începe competența angajatului.
19% spun că munca asistată de AI i-a ajutat să fie promovați
Miza nu se oprește la câteva complimente primite într-o ședință.
19% dintre participanții la studiu spun că munca realizată cu ajutorul AI a contribuit la obținerea unei promovări.
Aproape unul din cinci.
Aici apare o problemă nouă pentru manageri.
Să presupunem că doi angajați primesc aceeași sarcină.
Primul are cunoștințe foarte bune, lucrează singur și livrează un rezultat de 8 din 10.
Al doilea are mai puțină experiență, dar știe să folosească foarte bine instrumentele AI și livrează un rezultat de 9 din 10.
Cine este angajatul mai bun?
Cel care știe mai mult?
Sau cel care produce rezultatul mai bun?
În multe companii, răspunsul tradițional era relativ simplu: te uiți la ceea ce livrează omul.
AI începe să rupă această legătură.
Un rezultat foarte bun nu mai spune automat cât de bine stăpânește persoana respectivă problema.
Un sfert se teme că șeful îl consideră mai competent decât este
Studiul găsește chiar și o formă de nesiguranță legată de acest fenomen.
25% dintre respondenți se tem că angajatorul lor îi consideră mai capabili decât sunt în realitate.
Este aproape o versiune nouă a sindromului impostorului.
Doar că de această dată există un instrument foarte concret între angajat și rezultatul muncii sale.
Un om poate produce rapoarte mai bune.
Emailuri mai bine scrise.
Cod mai curat.
Prezentări mai profesioniste.
Analize mai sofisticate.
Dar în același timp poate ajunge să se întrebe:
„Aș putea face asta și dacă AI nu ar fi aici?”
Folosirea AI este o competență?
Aceasta este probabil întrebarea cea mai importantă.
Pentru că afirmația „AI îi face pe oameni să pară mai competenți decât sunt” poate fi înșelătoare.
Un arhitect care folosește software CAD nu este mai puțin arhitect pentru că nu desenează totul manual.
Un contabil care folosește Excel nu trebuie să calculeze fiecare coloană cu pixul.
Un programator folosește biblioteci scrise de alți oameni.
Un fotograf profesionist editează digital imaginile.
Tehnologia a extins întotdeauna ceea ce poate face un profesionist.
AI poate fi privită în același fel.
Dacă un angajat știe să îi dea contextul potrivit, să formuleze problema, să aleagă instrumentul, să verifice rezultatul și să îl adapteze situației reale, atunci folosirea AI poate fi ea însăși o competență profesională.
Euronews atrage atenția tocmai asupra acestei nuanțe: studiul nu demonstrează că oamenii care folosesc AI sunt necalificați.
Problema apare când nu înțelegi ceea ce livrezi
Există însă o diferență uriașă între:
„Nu aș putea face asta atât de repede fără AI”
și
„Nu înțeleg cum să fac asta fără AI.”
Prima situație seamănă cu utilizarea oricărui instrument de productivitate.
A doua poate deveni o problemă profesională.
CEO-ul Use.AI, Ihor Herasymov, spune că îngrijorarea apare atunci când cineva poate produce un răspuns cu AI, dar nu poate recunoaște în mod fiabil când acel răspuns este greșit, nu poate explica de ce soluția este potrivită sau nu poate lua o decizie atunci când sistemul nu oferă un răspuns de încredere.
Acolo AI începe să semene mai puțin cu un instrument și mai mult cu o dependență.
Imaginează-ți un programator care primește cod de la AI, dar nu poate identifica o vulnerabilitate.
Un contabil care primește un calcul, dar nu știe dacă formula este corectă.
Un inginer care primește o soluție tehnică, dar nu poate verifica ipotezele.
Un jurnalist care primește o informație, dar nu știe dacă sursa există.
Un jurist care primește o interpretare a legii, dar nu verifică articolul citat.
Calitatea aparentă a rezultatului poate fi foarte mare.
Riscul rămâne.
Șefii vor trebui să evalueze altceva decât rezultatul final
Aici studiul ridică o problemă serioasă pentru companii.
Cum mai evaluezi un angajat?
Până acum, un manager putea folosi rezultatul final ca indicator important al competenței.
Ai scris o analiză excelentă?
Probabil înțelegi foarte bine problema.
Ai construit o prezentare foarte bună?
Probabil știi să structurezi informația.
Ai scris cod funcțional?
Probabil știi să programezi.
AI slăbește această legătură.
Un rezultat impecabil poate fi obținut și de cineva care nu ar fi fost capabil să îl producă independent.
De aceea, managerii ar putea fi obligați să evalueze mai atent procesul de gândire, nu doar documentul final.
Poate angajatul să explice ce a făcut?
Poate apăra concluzia?
Poate identifica o greșeală?
Știe de ce a ales soluția respectivă?
Poate lucra atunci când informația este incompletă?
Știe ce întrebare trebuie pusă?
Poate observa când AI inventează ceva?
Herasymov consideră că definirea corectă a problemei – „problem framing” – devine deosebit de importantă într-un mediu de lucru asistat de AI.
Trebuie să îi spui șefului că ai folosit AI?
Nici compania care a realizat studiul nu susține că angajații ar trebui să declare fiecare interacțiune cu un chatbot.
Ar deveni rapid imposibil.
AI este deja integrată în editoare de text, motoare de căutare, aplicații de programare, software de design, instrumente pentru prezentări și platforme de productivitate.
Propunerea CEO-ului Use.AI este ca pragul să fie legat de contribuția substanțială a AI la rezultatul final.
Dacă AI generează o parte importantă dintr-o analiză, recomandare, prezentare, bucată de cod sau alt rezultat cu consecințe, managerul ar trebui să știe acest lucru.
Nu pentru a pedepsi automat folosirea tehnologiei.
Ci pentru a putea diferenția între ce a produs instrumentul și ce înțelege omul care își asumă rezultatul.
AI este deja parte din munca europenilor
Fenomenul nu este marginal.
Un studiu al Joint Research Centre al Comisiei Europene, realizat pe peste 70.000 de lucrători din toate cele 27 de state membre, a arătat că 30% dintre angajații din UE folosesc instrumente AI la muncă.
Cele mai frecvente utilizări sunt legate de text.
Dintre cei care folosesc AI, 65% îl utilizează pentru scriere, 59% pentru traducere, iar 38% pentru procesarea datelor și discutarea ideilor.
Utilizarea este mai ridicată în joburile de birou.
Asta înseamnă că discuția despre evaluarea competențelor nu mai privește doar industria tech.
Ajunge în marketing.
Finanțe.
Administrație.
Consultanță.
HR.
Comunicare.
Educație.
Design.
Și în tot mai multe profesii în care principala materie primă este informația.
Pentru tinerii care intră acum pe piața muncii, dilema este și mai mare
Un angajat cu 15 ani de experiență are deja o bază profesională formată înainte de explozia AI generative.
Pentru un tânăr care începe să lucreze în 2026, situația poate fi complet diferită.
AI poate fi prezentă din prima zi.
Poate scrie primul email important.
Poate ajuta la primul raport.
Poate explica primul Excel complicat.
Poate verifica primul cod.
Poate construi prima prezentare.
Asta oferă tinerilor un avantaj extraordinar: pot realiza mai repede lucruri pentru care generațiile anterioare aveau nevoie de ani de experiență.
Există însă și un risc.
Dacă AI rezolvă de fiecare dată partea dificilă, mai apuci să înveți cum se rezolvă?
Aceasta ar putea deveni una dintre marile probleme ale joburilor entry-level.
Nu doar dacă AI va elimina unele posturi pentru juniori.
Ci și cum mai acumulează juniorii experiență într-o lume în care AI poate face o parte dintre sarcinile prin care experiența era acumulată.
Productivitatea și competența nu mai sunt același lucru
Un angajat poate deveni mult mai productiv cu AI fără să dobândească instantaneu toate cunoștințele pe care rezultatul său le sugerează.
Dar nici invers nu este corect.
Faptul că un om folosește AI nu îi anulează automat meritul.
În multe profesii, competența va însemna tocmai capacitatea de a combina cunoștințele proprii cu instrumentele disponibile.
Linia importantă pare să fie alta:
poți verifica, explica și asuma ceea ce AI produce în numele tău?
Dacă răspunsul este da, tehnologia îți poate extinde competențele.
Dacă răspunsul este nu, rezultatul poate arăta mai profesionist decât persoana care îl prezintă.
Iar studiul Use.AI sugerează că această diferență nu mai este una teoretică.
52% spun deja că AI îi face să pară mai experimentați decât sunt.
64% au făcut cu AI lucruri pe care spun că nu le-ar fi putut realiza independent.
35% ar avea dificultăți cu anumite părți ale jobului fără el.
30% au primit laude pentru muncă produsă în mare parte cu ajutorul AI.
Iar 19% spun că munca asistată de AI a contribuit chiar la o promovare.
AI nu mai schimbă doar modul în care muncim.
Începe să schimbe și ce înseamnă să fii bun la ceea ce faci.