Adolescenții din România intră devreme în contact cu alcoolul, țigările electronice și jocurile de noroc. Datele ESPAD 2024 arată că 81% dintre elevii români de 15–16 ani au consumat alcool cel puțin o dată, 53% au încercat vape-uri, iar unul din patru a jucat pe bani în ultimul an. În timp ce fumatul clasic și consumul de droguri ilicite sunt în scădere, țigările electronice au crescut rapid, iar jocurile de noroc rămân o prezență importantă în viața unor adolescenți care legal nici măcar nu au voie să parieze.
La 15 sau 16 ani, majoritatea adolescenților din România au avut deja contact cu alcoolul.
Mai mult de jumătate au încercat o țigară electronică.
Iar aproximativ unul din patru spune că a jucat bani la jocuri de noroc în ultimele 12 luni.
Sunt rezultatele pentru România ale studiului ESPAD 2024, unul dintre cele mai ample proiecte europene care urmăresc comportamentele de risc ale adolescenților.
Cercetarea se desfășoară de aproape trei decenii și permite comparații între generații și între țări.
Imaginea care se conturează pentru România este amestecată. Unele comportamente clasice, precum fumatul țigărilor tradiționale sau consumul de droguri ilegale, sunt în scădere. În același timp, apar sau se consolidează alte forme de consum: vape-urile, pariurile și jocurile de noroc online.
81% dintre adolescenții români au consumat alcool cel puțin o dată
Alcoolul rămâne cea mai răspândită substanță în rândul elevilor de 15–16 ani.
81% dintre adolescenții români chestionați spun că au consumat alcool cel puțin o dată în viață.
Aproximativ jumătate au băut și în ultimele 30 de zile înainte de completarea chestionarului.
Procentul este relativ stabil față de valurile precedente ale studiului.
În 2015, 77,9% dintre adolescenți raportau că au consumat alcool cel puțin o dată. În 2019, procentul crescuse la 82,1%, iar în 2024 a fost de 81%.
Este importantă și comparația europeană.
În ansamblul țărilor participante la ESPAD, aproximativ 73% dintre adolescenți declară că au încercat alcoolul.
România se află, așadar, peste media studiului.
Cifra nu spune că 81% dintre adolescenți beau regulat sau au o problemă cu alcoolul. Indicatorul măsoară dacă au consumat alcool cel puțin o dată.
Faptul că aproximativ jumătate spun însă că au consumat în ultima lună arată că, pentru o parte importantă dintre ei, experiența nu este doar una izolată.
Vape-urile au crescut exploziv în numai cinci ani
Cea mai clară schimbare apare la țigările electronice.
În 2019, 41% dintre adolescenții români de 15–16 ani spuneau că încercaseră cel puțin o dată un astfel de produs.
În 2024, procentul a ajuns la 53%.
Mai mult de unul din doi.
Creșterea este și mai evidentă atunci când ne uităm la consumul recent.
În 2019, 14% dintre adolescenți raportau utilizarea țigărilor electronice în ultimele 30 de zile.
În 2024, procentul a ajuns la 29%.
Practic, s-a dublat în cinci ani.
Schimbarea este mai accentuată în rândul fetelor.
Datele ESPAD pentru România arată că 59% dintre fete au încercat cel puțin o dată țigările electronice, față de 48% dintre băieți.
Iar 34% dintre fete au folosit astfel de produse în ultima lună, comparativ cu 23% dintre băieți.
Este una dintre schimbările importante ale consumului de nicotină în rândul generației actuale.
Țigările clasice scad, vape-urile cresc
În același timp, adolescenții fumează mai puține țigări tradiționale decât generațiile anterioare.
În 2003, aproximativ 64% dintre elevii de 15–16 ani din România declarau că fumaseră cel puțin o dată.
În 2024, procentul a coborât la 41%, cea mai redusă valoare din ultimele două decenii.
La prima vedere, aceasta este o veste bună.
Dar datele despre vaping arată că o parte a consumului de nicotină s-a mutat spre alt tip de produs.
Țigările electronice vin într-un format diferit, pot avea arome, sunt mai ușor de utilizat discret și sunt puternic prezente în cultura online.
Pentru un adolescent, ele pot părea foarte diferite de imaginea tradițională a fumatului.
Din perspectiva expunerii la nicotină, diferența nu înseamnă însă dispariția riscului.
Un adolescent din patru a jucat bani la jocuri de noroc
Poate cea mai surprinzătoare statistică din raport privește jocurile de noroc.
25% dintre adolescenții români de 15–16 ani spun că au jucat pe bani în ultimele 12 luni.
Procentul este aproximativ același cu cel înregistrat în 2019.
Asta înseamnă că fenomenul nu pare să se fi redus în ultimii cinci ani.
Diferența dintre băieți și fete este foarte mare.
În rândul băieților, procentul ajunge la 34%.
În rândul fetelor, este de 16%.
Cu alte cuvinte, aproximativ unul din trei băieți de 15–16 ani incluși în studiul românesc spune că a participat în ultimul an la cel puțin o formă de joc de noroc pe bani.
Aici apare și contradicția juridică evidentă: în România, participarea minorilor la jocurile de noroc este interzisă.
Datele arată însă că interdicția legală nu elimină accesul.
Pariurile nu mai înseamnă neapărat mersul într-o agenție
Una dintre explicațiile pentru care jocurile de noroc sunt mai greu de ținut departe de adolescenți este digitalizarea lor.
Pentru generațiile anterioare, pariurile presupuneau mai des accesul fizic într-o agenție sau într-o sală de jocuri.
Astăzi, o mare parte din industrie există pe telefon.
Pariuri sportive.
Cazinouri online.
Sloturi.
Jocuri cu mecanisme care seamănă cu gamblingul.
Reclame integrate în sport și social media.
Platformele autorizate trebuie să verifice vârsta utilizatorilor, însă existența unui procent atât de mare de minori care declară că au jucat pe bani indică faptul că barierele pot fi ocolite sau că expunerea se produce și prin alte persoane și forme de joc.
Pentru adolescenți, diferența dintre un joc video, un pariu sportiv și anumite mecanisme de tip „loot box” poate deveni uneori mai puțin clară decât era în trecut.
Drogurile ilicite merg în direcția opusă
Raportul aduce și o tendință pozitivă.
Consumul de droguri ilegale în rândul adolescenților români este în scădere.
În 2015, 10,9% dintre elevi declarau că au consumat cel puțin o dată un drog ilicit.
În 2024, procentul a coborât la 6,2%.
Canabisul rămâne cea mai utilizată substanță ilegală.
Scăderea arată că nu toate comportamentele de risc evoluează în aceeași direcție.
În timp ce drogurile ilicite și țigările tradiționale sunt mai puțin prezente decât în trecut, produsele și activitățile cu acces mai ușor sau cu o imagine socială diferită, precum vape-urile și jocurile de noroc, rămân foarte răspândite.
De ce studiul ESPAD este important
ESPAD – European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs – este realizat periodic în rândul elevilor de 15–16 ani.
Ediția din 2024 a inclus peste 113.000 de elevi din 37 de țări europene.
Chestionarele sunt anonime, iar scopul este urmărirea acelorași indicatori în timp, astfel încât cercetătorii să poată observa schimbările între generații.
Asta înseamnă că datele nu trebuie interpretate precum o evidență medicală sau juridică.
Sunt declarațiile adolescenților în cadrul unui studiu standardizat.
Dar tocmai faptul că aceeași metodologie este utilizată în mai multe țări și în valuri succesive permite identificarea unor tendințe.
Iar pentru România, direcția este destul de clară în cazul vape-urilor.
„A încercat” nu înseamnă automat „dependent”
Există și o precizare importantă pentru modul în care citim cifrele.
Un adolescent care spune că a încercat alcoolul o dată nu este automat consumator regulat.
Un adolescent care a folosit o țigară electronică nu este automat dependent de nicotină.
Iar cineva care a făcut un pariu o singură dată nu are automat o problemă cu jocurile de noroc.
Studiul măsoară niveluri diferite de consum: experiența pe parcursul vieții, utilizarea recentă și, în unele cazuri, comportamente asociate consumului problematic.
De aceea, cea mai relevantă imagine apare atunci când comparăm mai mulți indicatori.
În cazul vape-urilor, de exemplu, nu a crescut doar procentul celor care au încercat produsul.
A crescut puternic și utilizarea din ultima lună.
Aici tendința este mult mai greu de ignorat.
Adolescența se schimbă, iar comportamentele de risc se schimbă odată cu ea
Datele ESPAD descriu o transformare interesantă.
Imaginea adolescentului care fumează țigări clasice este mai puțin comună decât acum două decenii.
În locul ei apar alte produse.
Vape-ul poate fi consumat discret.
Pariul poate fi făcut de pe telefon.
Reclama poate ajunge direct în feed-ul de social media.
Accesul la astfel de comportamente nu mai presupune întotdeauna intrarea într-un spațiu destinat adulților.
Iar asta schimbă și dificultatea prevenirii.
Interdicția vânzării unui produs către minori rămâne importantă, dar nu este suficientă atunci când produsul circulă prin grupuri de prieteni, platforme online sau adulți care facilitează accesul.
Ce spun, de fapt, cele trei cifre
81%. 53%. 25%.
Luate separat, pot părea doar statistici spectaculoase.
Împreună, descriu cât de devreme ajung adolescenții români în contact cu comportamente care sunt asociate în mod normal lumii adulților.
81% au încercat alcoolul.
53% au încercat țigările electronice.
25% au jucat bani la jocuri de noroc în ultimul an.
Există și semnale pozitive: țigările clasice pierd teren, iar consumul de droguri ilicite a scăzut.
Dar noile forme de risc sunt mai ușor de ascuns, mai digitale și, uneori, mult mai bine integrate în cultura generației tinere.
Pentru părinți, școli și autorități, provocarea nu mai este doar să îi țină pe adolescenți departe de țigări sau droguri.
Este să înțeleagă o lume în care un vape poate încăpea într-un buzunar, iar un cazinou poate încăpea într-un telefon.