Testarea antidrog a elevilor de peste 14 ani este susținută de 83,4% dintre români, iar aproape trei sferturi vor monitorizare audio-video permanentă în sălile de clasă. Un nou sondaj INSCOP publicat miercuri, 9 septembrie, arată o susținere foarte mare pentru măsuri de control mai stricte în școli. Există însă o diferență generațională importantă: tinerii între 18 și 29 de ani se opun ambelor măsuri într-o proporție mai ridicată decât media populației.
Teste antidrog pentru elevii care au trecut de 14 ani. Camere video și audio pornite permanent în sălile de clasă. Uniforme obligatorii.
Sunt trei măsuri care ar schimba semnificativ viața de zi cu zi din școlile românești și care beneficiază, potrivit unui nou sondaj INSCOP Research, de susținerea unei mari părți a populației.
Cea mai mare susținere apare în cazul testării antidrog.
83,4% dintre respondenți sunt de acord în foarte mare sau destul de mare măsură cu introducerea testării antidrog pentru elevii de peste 14 ani.
Mai exact, 60,8% sunt de acord „în foarte mare măsură”, iar alți 22,6% „în destul de mare măsură”.
Doar 15,2% se poziționează în zona dezacordului.
Rezultatul arată cât de puternică este preocuparea legată de consumul de droguri în școli, dar ridică și o întrebare importantă: cum ar putea fi aplicată concret o asemenea măsură în cazul minorilor și cu ce garanții pentru drepturile lor?
Tinerii sunt mai sceptici față de testarea antidrog a elevilor
Diferențele dintre generații sunt una dintre cele mai interesante părți ale sondajului.
INSCOP arată că persoanele de peste 45 de ani susțin testarea antidrog într-o proporție mai ridicată decât restul populației. Același lucru este valabil pentru persoanele cu educație medie, angajații la stat și utilizatorii TikTok.
La polul opus apar chiar tinerii.
Persoanele cu vârste între 18 și 29 de ani își exprimă dezacordul față de testarea antidrog într-o proporție mai mare decât media.
Aceeași tendință apare în rândul persoanelor cu studii superioare și al locuitorilor din București.
INSCOP nu publică în comunicatul său procentul exact al tinerilor de 18–29 de ani care se opun măsurii, deci nu putem spune că majoritatea lor este împotrivă.
Putem spune însă că generația cea mai apropiată ca vârstă de elevii asupra cărora s-ar aplica măsura este mai reticentă decât populația generală.
Iar diferența merită discutată.
Pentru un adult, testarea poate fi privită în primul rând ca o măsură de siguranță. Pentru un adolescent sau un tânăr care a ieșit recent din sistemul de învățământ, discuția poate include mai puternic intimitatea, consimțământul, riscul stigmatizării și relația de încredere dintre elev și școală.
74,5% vor camere audio-video pornite permanent în clase
A doua măsură are, la rândul ei, o susținere foarte ridicată.
74,5% dintre românii chestionați sunt de acord în foarte mare sau destul de mare măsură ca sălile de clasă să fie monitorizate audio-video permanent.
51% susțin ideea în foarte mare măsură.
23,5% sunt de acord în destul de mare măsură.
22,8% se situează în zona dezacordului.
Camerele ar putea fi văzute drept o soluție pentru documentarea cazurilor de violență, bullying sau abuz și pentru clarificarea incidentelor în care există versiuni contradictorii.
Monitorizarea permanentă aduce însă inevitabil și problema vieții private.
O cameră care înregistrează permanent nu surprinde doar incidentele grave. Înregistrează ore, conversații, comportamentul elevilor, profesorii și interacțiunile cotidiene din clasă.
Aici apare din nou diferența dintre generații.
Tinerii se opun mai mult și supravegherii permanente
INSCOP constată același fenomen și în cazul camerelor.
Tinerii de 18–29 de ani resping monitorizarea audio-video permanentă într-o proporție mai ridicată decât restul populației.
La fel se întâmplă în rândul persoanelor cu studii superioare, al locuitorilor din București și din orașele mari, al angajaților din mediul privat și, interesant, al utilizatorilor Instagram.
În direcția opusă se află persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din mediul rural și persoanele cu educație primară sau medie, care susțin supravegherea într-o proporție mai ridicată decât media.
Sondajul scoate astfel la suprafață o diferență de perspectivă.
O parte importantă a populației pune accentul pe siguranță și control. Segmentele mai tinere sunt mai rezervate atunci când aceste obiective presupun supravegherea permanentă sau testarea elevilor.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, interpretează rezultatele prin faptul că, în percepția publicului, siguranța copiilor tinde să cântărească mai mult decât preocupările privind autonomia individuală și viața privată.
77% cred că uniformele ar reduce discriminarea
Sondajul a testat și o măsură mult mai veche în dezbaterea despre școală: uniforma obligatorie.
77% dintre respondenți cred că introducerea uniformei școlare obligatorii ar reduce discriminarea dintre elevi în foarte mare sau destul de mare măsură.
52,9% cred acest lucru în foarte mare măsură.
20,6% sunt în zona dezacordului.
Argumentul este diferit față de cel folosit pentru camere sau teste antidrog. Uniforma este asociată mai degrabă cu reducerea diferențelor sociale vizibile între copii: haine scumpe, branduri, posibilitățile financiare ale familiei.
Și aici trebuie făcută însă distincția între percepție și efect demonstrat.
Sondajul ne spune ce cred românii că ar produce uniforma, nu demonstrează că introducerea ei ar reduce efectiv discriminarea.
Românii vor reguli mai dure, dar nu sunt convinși că școlile sunt pregătite
Poate cel mai interesant contrast apare atunci când respondenții sunt întrebați despre starea școlilor.
Aici consensul dispare.
45,3% consideră că școlile din România sunt foarte bine sau destul de bine pregătite pentru începerea noului an școlar.
45,5% cred că sunt destul de slab sau foarte slab pregătite.
Diferența dintre cele două tabere este de numai 0,2 puncte procentuale, mult sub marja de eroare a sondajului.
8,5% spun că nu știu sau nu pot aprecia.
Și aici tinerii de 18–29 de ani apar într-o poziție mai critică: ei consideră într-o proporție peste media eșantionului că școlile sunt slab pregătite.
Rezultă un tablou interesant. Populația este practic împărțită în două când trebuie să evalueze cât de bine funcționează sistemul, dar există majorități foarte mari atunci când sunt propuse măsuri concrete de disciplină, control sau siguranță.
Ce ne spune sondajul și ce nu ne spune
Rezultatele trebuie citite cu o precizare importantă.
INSCOP a întrebat adulții, nu elevii.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.100 de persoane cu vârsta de minimum 18 ani, prin interviuri telefonice, în perioada 1–7 septembrie 2026. Eroarea maximă declarată este de ±2,95%, la un nivel de încredere de 95%.
Prin urmare, cei de 14, 15, 16 sau 17 ani, asupra cărora s-ar aplica direct o eventuală testare antidrog, nu au fost chestionați.
Categoria cea mai tânără inclusă în sondaj este 18–29 de ani.
Acest lucru face diferența generațională și mai interesantă, dar nu ne permite să spunem că știm ce cred elevii despre aceste măsuri.
Pentru asta ar fi necesar un studiu separat realizat direct în rândul lor.
Testarea antidrog nu este doar o întrebare cu „da” sau „nu”
Cei 83,4% reprezintă opinia populației despre principiul introducerii testării.
Transformarea acestei opinii într-o politică publică ar necesita însă răspunsuri la întrebări mult mai concrete.
Cine decide că un elev trebuie testat?
Ar fi testarea aleatorie sau ar exista suspiciuni prealabile?
Este necesar acordul părinților?
Ce tip de test ar fi utilizat?
Cine ar avea acces la rezultat?
Ce se întâmplă dacă rezultatul preliminar este fals pozitiv?
Ar urma automat o sancțiune sau o evaluare medicală și consiliere?
Cum ar fi protejat elevul de stigmatizare?
Aceste detalii fac diferența dintre o idee care obține 83% într-un sondaj și o procedură care poate fi aplicată în siguranță unor minori.
Același lucru este valabil pentru camere.
A spune că vrem monitorizare pentru prevenirea violenței este simplu. Mai dificil este să stabilim cine poate vedea imaginile, cât timp sunt păstrate, în ce situații pot fi accesate și cum sunt protejate datele elevilor și profesorilor.
O diferență între generații care merită urmărită
Sondajul INSCOP nu arată o revoltă a tinerilor împotriva regulilor și nici nu permite concluzia că majoritatea celor de 18–29 de ani resping testele sau camerele.
Arată ceva mai precis: tinerii se opun acestor măsuri într-o proporție mai mare decât populația generală.
Este o diferență importantă pentru că dezbaterea privește în primul rând viața celor mai tineri.
Majoritatea românilor pare dispusă să accepte mai mult control în școli în schimbul unei percepții de siguranță mai mare.
Generația aflată cel mai aproape de băncile școlii privește această soluție cu mai multă rezervă.
Iar dacă România ajunge să discute serios despre teste antidrog și supraveghere permanentă, vocea elevilor ar trebui să facă parte din aceeași dezbatere.