Social media ar putea deveni interzisă copiilor sub 13 ani în întreaga Uniune Europeană. Comisia Europeană a prezentat joi, 17 septembrie, EU KIDS Act, o propunere care ar introduce pentru prima dată reguli comune de vârstă pentru accesul minorilor la platformele digitale. Copiii de 13 și 14 ani ar putea avea doar conturi controlate de părinți, iar regulile nu se opresc la TikTok, Instagram sau YouTube: jocurile online și chatboturile AI intră și ele în vizorul Bruxelles-ului.
Schimbarea propusă merge însă mult mai departe decât stabilirea unei vârste minime.
Comisia vrea să intervină chiar asupra modului în care sunt construite platformele pentru copii: scroll-ul infinit, notificările trimise noaptea, recomandările bazate pe profilarea utilizatorului, mecanismele de recompensă și contactarea minorilor de către necunoscuți sunt printre funcțiile vizate.
Ideea centrală este simplă: responsabilitatea pentru siguranța copiilor ar trebui să cadă mai mult pe companiile care construiesc platformele și mai puțin pe părinții care încearcă să țină pasul cu ele.
Sub 13 ani: fără conturi de social media
Propunerea Comisiei împarte accesul copiilor în mai multe etape.
Pentru cei sub 13 ani, conturile de social media ar fi interzise.
Copiii mai mici ar putea avea acces la anumite servicii video concepute pentru vârsta lor prin conturile părinților, în condiții stricte.
La 13 și 14 ani, situația s-ar schimba.
Adolescenții ar putea avea așa-numite „mini-conturi”, create și administrate prin contul unui părinte sau tutore.
Părintele ar putea controla accesul, contactele și anumite funcții ale platformei, iar timpul petrecut pe astfel de servicii ar fi limitat la o oră pe zi.
Abia de la 15 ani, potrivit propunerii, un adolescent ar putea deschide independent un cont personal de social media.
Chiar și atunci, până la 18 ani, platformele ar trebui să respecte un set special de reguli de protecție.
Este important însă: nimic din toate acestea nu este încă lege.
Propunerea trebuie negociată și aprobată de Parlamentul European și de statele membre înainte să poată intra în vigoare, iar textul se poate modifica în acest proces.
UE vrea să lovească direct în scroll-ul infinit
Una dintre cele mai interesante părți ale EU KIDS Act nu privește vârsta, ci designul aplicațiilor.
Bruxelles-ul vrea să limiteze funcțiile concepute pentru a-i face pe utilizatori să rămână cât mai mult timp în aplicație.
Printre ele se află infinite scroll – mecanismul prin care poți continua să derulezi conținut fără să ajungi vreodată la un capăt al paginii.
Pentru adulți este deja o experiență familiară.
Mai vezi un clip.
Apoi încă unul.
Și încă unul.
Nu trebuie să alegi următorul material. Algoritmul îl livrează automat.
În cazul conturilor minorilor, asemenea mecanisme ar urma să fie restricționate.
La fel și sistemele de puncte și recompense care încurajează revenirea constantă în aplicație.
Notificările push ar trebui oprite în timpul nopții.
Iar platformele nu ar mai putea folosi în același mod profilarea copilului pentru a construi fluxuri personalizate care îl pot conduce către conținut nociv.
Cont privat din start. Locația, camera și microfonul, oprite
UE vrea să schimbe și setările implicite.
Astăzi, multe platforme oferă utilizatorului posibilitatea să își modifice ulterior opțiunile de confidențialitate.
În cazul minorilor, logica ar urma să fie inversată.
Conturile ar trebui să fie private în mod implicit.
Geolocația ar trebui dezactivată.
Camera și microfonul ar trebui să fie oprite dacă nu sunt necesare.
Copiii ar trebui să poată bloca și opri mai ușor contactul cu alți utilizatori.
Iar contactarea nesolicitată de către persoane necunoscute ar urma să fie restricționată.
Minorii nu ar trebui nici să primească publicitate personalizată pe baza activității lor anterioare.
Toate aceste măsuri pornesc de la ideea că un copil nu ar trebui să fie obligat să înțeleagă zeci de meniuri și setări pentru a-și face contul sigur.
Nu este vorba doar despre TikTok și Instagram
Aici EU KIDS Act devine mult mai interesant decât o simplă „lege TikTok”.
Regulile de siguranță propuse se extind și asupra platformelor video, jocurilor online, companionilor AI și chatboturilor folosite de minori.
Un joc online poate avea mecanisme de recompensă și interacțiuni sociale similare unei rețele.
Un chatbot AI poate conversa ore întregi cu un copil.
Iar un companion AI poate fi construit tocmai pentru a crea impresia unei relații personale.
Comisia vrea ca asemenea sisteme să fie evaluate prin aceeași lentilă: ce se întâmplă atunci când utilizatorul este un copil?
UE pune reguli și pentru „prietenii” AI
Poate cea mai nouă parte a propunerii privește inteligența artificială.
Chatboturile și companionii AI ar trebui să fie dezactivați implicit pentru conturile copiilor.
Mai important, sistemele AI nu ar trebui să simuleze relații interpersonale într-un mod care poate crea dependență emoțională.
Problema a devenit tot mai discutată odată cu apariția aplicațiilor în care utilizatorii pot construi personaje virtuale, parteneri sau prieteni AI cu care conversează zilnic.
Pentru un adult, delimitarea dintre software și persoană poate fi mai ușoară.
Pentru un copil, relația poate deveni mult mai complicată.
De aceea Bruxelles-ul încearcă să trateze chatboturile AI ca pe o categorie importantă de risc pentru minori, alături de social media și jocurile online.
Dar cum știe TikTok că ai 12 ani?
Aici apare una dintre cele mai dificile probleme practice.
Verificarea vârstei.
Dacă un copil poate introduce pur și simplu o dată falsă de naștere, o interdicție legală devine ușor de ocolit.
UE lucrează deja la o soluție europeană de verificare a vârstei care ar trebui să confirme dacă utilizatorul depășește pragul necesar fără să transmită platformei toate datele sale de identitate.
Principiul urmărit este ca TikTok, Instagram sau o altă aplicație să primească, în esență, doar confirmarea că persoana îndeplinește condiția de vârstă.
Platformele nu ar fi obligate neapărat să folosească exact instrumentul european, dar ar trebui să utilizeze o metodă de verificare a vârstei.
Asta deschide și o dezbatere importantă despre confidențialitate.
Pentru a-i ține pe copii în afara anumitor platforme, serviciile digitale trebuie să știe într-un fel cine este copil și cine este adult.
Provocarea este să facă asta fără să transforme internetul într-un sistem în care fiecare utilizator trebuie să își predea permanent identitatea.
UE vrea să inverseze responsabilitatea
Poate cea mai importantă schimbare din propunere este una mai puțin vizibilă decât limita de 13 ani.
Comisia Europeană vrea ca platformele să demonstreze că serviciile oferite copiilor sunt sigure.
Companiile mari ar trebui să prezinte planuri de conformare și să treacă prin evaluări independente pentru noile servicii sau funcții destinate minorilor.
Dacă apar probleme, Comisia ar putea solicita măsuri corective și ar putea deschide investigații.
Pentru încălcări grave, sancțiunile ar putea ajunge până la 6% din cifra de afaceri anuală globală, după modelul mecanismelor existente în legislația digitală europeană.
Este o schimbare importantă de filosofie.
Mult timp, răspunsul la problema copiilor pe internet a fost: părinții trebuie să îi supravegheze mai bine.
Noua abordare europeană spune că și produsul trebuie proiectat astfel încât să reducă riscurile de la început.
De ce intervine Europa acum
UE nu este singura care încearcă să introducă limite de vârstă.
Australia a devenit prima țară care a introdus o interdicție națională a social media pentru copiii sub 16 ani.
În Europa, mai multe state au început propriile dezbateri sau proiecte legislative.
Portugalia a discutat accesul cu acord parental pentru adolescenți, Danemarca a anunțat o limită de 15 ani cu anumite excepții, iar Suedia a analizat același prag.
Problema pentru Uniunea Europeană este că 27 de seturi diferite de reguli pot crea un sistem extrem de fragmentat.
EU KIDS Act încearcă să creeze o abordare comună.
O generație care a intrat deja pe social media
Pentru România, discuția vine într-un moment interesant.
Datele recente EU Kids Online arată cât de devreme intră copiii în contact cu tehnologia digitală și cu inteligența artificială.
În studiul realizat în 19 țări europene, 82% dintre copiii români de 10–16 ani chestionați au declarat că au folosit inteligență artificială generativă cel puțin o dată în ultima lună.
La 15–16 ani, 66% dintre adolescenții români spuneau că au utilizat AI pentru texte școlare.
Generația pentru care UE construiește acum reguli nu așteaptă să devină digitală.
Este deja online.
Ce s-ar întâmpla concret cu un copil de 12, 14 sau 16 ani
Dacă propunerea ar fi adoptată în forma actuală, diferența ar fi ușor de înțeles.
La 12 ani, copilul nu și-ar putea crea propriul cont de social media.
La 14 ani, ar putea avea acces printr-un cont controlat de părinte, cu limite stricte, inclusiv asupra timpului petrecut pe platformă.
La 16 ani, și-ar putea avea propriul cont, dar platforma ar trebui în continuare să îi ofere protecții speciale pentru că este minor.
În toate cazurile, serviciile destinate minorilor ar trebui să elimine sau să restricționeze funcțiile considerate manipulative ori excesiv de captivante.
Este o diferență majoră față de modelul actual, în care multe dintre aceste responsabilități ajung la copil și la familie.
Urmează partea dificilă: negocierile
EU KIDS Act este, în acest moment, o propunere legislativă.
Parlamentul European și guvernele celor 27 de state membre trebuie să negocieze textul.
Pragurile de vârstă se pot schimba.
Unele obligații pot fi modificate.
Companiile de tehnologie vor avea propriile argumente, inclusiv în privința verificării vârstei, a vieții private și a modului în care pot fi implementate tehnic noile reguli.
Procesul poate dura luni.
Prin urmare, un copil de 12 ani din România nu își pierde mâine contul de TikTok.
Dar direcția aleasă de Bruxelles este mult mai clară decât până acum.
Europa încearcă să stabilească o graniță între internetul construit pentru adulți și internetul în care intră copiii.
Iar de această dată discuția nu mai este doar despre cât timp stă copilul cu telefonul în mână.
Este despre cine proiectează acel telefon să fie greu de lăsat jos.