Trei roboți umanoizi au fost prezentați împreună pentru prima dată în România, pe 17 octombrie, la conferința LIMITL3SS din Târgu Mureș. Modelele R1, G1 și H2, produse de compania chineză Unitree Robotics, au urcat pe scena Palatului Culturii alături de un robot patruped. Demonstrațiile au arătat cât de repede a evoluat robotica în ultimii ani și au deschis discuții despre posibile utilizări locale, inclusiv în intervențiile de urgență.
Conferința LIMITL3SS a avut ca temă legătura dintre inteligența artificială, robotica umanoidă și modul în care aceste tehnologii pot ajunge din laboratoare în activități reale.
Pe scenă au fost aduse trei modele Unitree construite pentru scopuri și bugete diferite: R1, G1 și H2. Organizatorii anunțaseră înaintea evenimentului că aceasta este prima apariție comună în România a celor trei roboți umanoizi.
Compania a prezentat și un robot patruped, cunoscut popular drept „robot-câine”, categorie folosită deja în inspecții industriale, patrulare sau accesarea unor zone greu accesibile oamenilor.
Roboți umanoizi România: de la 1,23 la 1,82 metri înălțime
Cei trei roboți arată foarte diferit.
Unitree R1 este cel mai mic.
Are aproximativ 1,23 metri înălțime și 29 de kilograme, în funcție de configurație. Producătorul îl prezintă ca pe o platformă ușoară pentru cercetare, dezvoltare și experimentarea modelelor AI multimodale. Versiunea de bază este listată de Unitree de la aproximativ 4.900 de dolari, fără taxe și transport.
Unitree G1 are aproximativ 1,32 metri și 35 de kilograme.
Poate avea între 23 și 43 de articulații motorizate, în funcție de versiune, și folosește camere de profunzime și LiDAR 3D pentru a percepe mediul din jur.
Modelul de bază este listat de producător la aproximativ 13.500 de dolari.
La celălalt capăt se află Unitree H2.
Robotul are aproximativ 1,82 metri înălțime și 70 de kilograme, apropiindu-se mult mai mult de dimensiunile unui adult.
Are 31 de grade de libertate, adică articulații și axe de mișcare care îi permit să reproducă mișcări complexe ale corpului. Prețul de pornire afișat de companie este de aproximativ 29.900 de dolari, fără taxe și transport.
Diferențele arată și direcția actuală a industriei: roboții umanoizi nu mai sunt construiți într-o singură dimensiune sau pentru un singur scop.
Există platforme mai mici pentru educație și cercetare, modele pentru dezvoltatori și roboți de dimensiunea unui adult, gândiți pentru aplicații mai complexe.
Ce pot face, în realitate
Videoclipurile cu roboți umanoizi care dansează, aleargă sau fac mișcări spectaculoase circulă frecvent pe rețelele sociale.
Utilitatea lor practică se măsoară însă prin alte lucruri.
Un robot trebuie să poată:
să își păstreze echilibrul;
să recunoască obstacole;
să se deplaseze într-un spațiu necunoscut;
să manipuleze obiecte;
să primească și să execute instrucțiuni;
să combine informațiile de la camere și senzori.
Unitree G1, de exemplu, folosește cameră de profunzime și LiDAR 3D și poate fi configurat cu mâini robotice pentru manipularea obiectelor.
R1 integrează suport pentru modele multimodale care pot procesa voce și imagini și oferă interfețe deschise pentru cercetători și dezvoltatori.
H2 este construit pentru mișcări mai complexe și are o platformă de calcul capabilă să ruleze diferite modele de inteligență artificială.
Aceste specificații nu înseamnă că roboții pot lucra complet autonom în orice situație.
Chiar Unitree avertizează că industria roboților umanoizi se află încă într-o fază timpurie, iar unele funcții prezentate sunt în dezvoltare sau necesită control uman și programare suplimentară.
Robotul patruped poate intra unde este prea periculos pentru om
La Târgu Mureș, una dintre discuțiile concrete a vizat intervențiile de urgență.
Reprezentanții Unitree au prezentat posibilitatea folosirii roboților patrupezi în zone în care accesul pompierilor este periculos.
Aceștia pot fi echipați cu:
camere;
senzori pentru gaze;
termoviziune;
sisteme de transmitere a datelor;
echipamente pentru intervenție.
Un astfel de robot poate intra într-o zonă cu fum, temperatură ridicată sau substanțe toxice și poate trimite informații echipei aflate la distanță.
Pentru pompieri, avantajul ar fi accesul la imagini și măsurători înainte ca un om să intre într-o clădire periculoasă.
Reprezentanții companiei au vorbit la Târgu Mureș despre posibile colaborări pentru dezvoltarea unor aplicații destinate ISU și SMURD.
Discuțiile sunt într-o etapă preliminară.
Nu există încă un proiect operațional anunțat pentru folosirea acestor roboți de serviciile românești de urgență.
Roboții patrupezi sunt deja mai aproape de utilizarea practică
În comparație cu humanoizii, roboții cu patru picioare au deja aplicații comerciale mai clare.
Unitree dezvoltă modele pentru inspecții industriale, zone energetice și misiuni repetitive sau riscante.
Modelul Go2, de exemplu, are aproximativ 15 kilograme, poate folosi LiDAR pentru cartografiere 3D și poate fi controlat sau monitorizat de la distanță.
În practică, forma cu patru picioare are un avantaj important.
Poate traversa suprafețe denivelate, poate urca anumite obstacole și poate păstra mai ușor stabilitatea decât un robot care merge pe două picioare.
Din acest motiv, roboții patrupezi sunt testați deja pentru inspecții, patrulare și intervenții în medii dificile.
La Târgu Mureș s-a discutat chiar despre o posibilă fabrică
Vizita reprezentanților companiei a avut și o componentă economică.
Cu o zi înaintea conferinței, pe 16 octombrie, au existat discuții cu autoritățile locale despre posibile investiții în județul Mureș și despre colaborări cu universități și companii din domeniul IT.
În spațiul public a apărut inclusiv ideea unei viitoare unități de producție pentru roboți.
Situația trebuie descrisă foarte precis:
nu a fost anunțată construirea unei fabrici și nu există un acord semnat.
Sursele locale vorbesc despre discuții și explorarea unor oportunități de investiții.
Rămâne de văzut dacă întâlnirile se vor transforma într-un proiect concret.
Ce legătură are inteligența artificială cu un robot care merge
Un robot umanoid modern combină două domenii.
Primul este robotica propriu-zisă: motoare, articulații, baterii, camere și senzori.
Al doilea este software-ul.
AI poate fi folosit pentru perceperea mediului, planificarea mișcărilor, înțelegerea comenzilor sau învățarea unor acțiuni.
Termenul folosit tot mai des în industrie este „embodied AI”, adică inteligență artificială aflată într-un sistem fizic care poate interacționa cu lumea.
Un chatbot generează text pe un ecran.
Un robot trebuie să transforme informația într-o acțiune fizică și să țină cont de spațiul din jur.
Dacă trebuie să ridice un obiect, trebuie să estimeze:
unde se află;
cât de mare este;
cum trebuie prins;
ce forță trebuie aplicată;
cum își păstrează echilibrul în timpul mișcării.
De aici vine una dintre dificultățile mari ale roboticii umanoide: lumea reală este mult mai puțin previzibilă decât un mediu digital.
Roboții nu sunt încă „angajați universali”
Demonstrațiile publice pot crea impresia că roboții umanoizi sunt deja pregătiți să intre în fabrici, spitale sau magazine și să lucreze fără supraveghere.
Tehnologia actuală are încă limite importante.
Autonomia bateriei este restrânsă.
Manipularea fină rămâne dificilă.
Mediile aglomerate și imprevizibile sunt greu de gestionat.
Costurile cresc rapid pentru modelele și configurațiile industriale.
Unitree precizează chiar pe pagina modelului G1 că industria roboților umanoizi se află încă într-o etapă timpurie de explorare.
Capacitatea de a dansa sau de a executa o mișcare spectaculoasă este diferită de capacitatea de a lucra opt ore într-o fabrică fără intervenție umană.
Prețurile încep să coboare
Unul dintre cele mai interesante lucruri este prețul.
Cu doar câțiva ani în urmă, un robot umanoid avansat era în principal un proiect de laborator extrem de scump.
Astăzi, Unitree listează:
R1 de la aproximativ 4.900 de dolari;
G1 de la aproximativ 13.500 de dolari;
H2 de la aproximativ 29.900 de dolari.
Sunt prețuri de pornire, fără transport și taxe, iar versiunile pentru cercetare și industrie pot costa semnificativ mai mult.
Totuși, scăderea costurilor schimbă piața.
Universități, laboratoare, startup-uri și companii mai mici pot începe să testeze tehnologii care anterior erau accesibile aproape exclusiv marilor corporații.
De ce contează pentru studenți
Robotica modernă combină domenii care până recent erau privite mai separat.
Programare.
Inteligență artificială.
Mecatronică.
Electronică.
Automatică.
Inginerie mecanică.
Computer vision.
Sisteme embedded.
Pentru un student la Automatică, Informatică, Electronică sau Mecatronică, un robot precum G1 este practic un sistem în care toate aceste domenii se întâlnesc.
Asta schimbă și profilurile profesionale căutate.
Industria are nevoie de oameni care pot lucra atât cu software și modele AI, cât și cu senzori, motoare și sisteme fizice.
În România există deja programe universitare și echipe de cercetare în robotică, iar apariția unor platforme comerciale mai accesibile poate reduce costul intrării în astfel de proiecte.
La aceeași conferință, tinerii au lansat o aplicație împotriva risipei alimentare
LIMITL3SS a avut și o componentă locală.
La conferință a fost prezentată aplicația Grabz, destinată reducerii risipei alimentare.
Proiectul a fost dezvoltat de liceeni și studenți din Mureș într-un program de mentorat.
Ideea aplicației este conectarea utilizatorilor cu produse alimentare care riscă să fie aruncate, într-un model asemănător proiectelor internaționale de reducere a risipei.
Prezența sa în același eveniment cu roboții Unitree a pus față în față două niveluri foarte diferite ale tehnologiei: platforme robotice dezvoltate de o companie globală și un produs digital construit local de elevi și studenți.
Ce rămâne după demonstrația de la Târgu Mureș
Premiera din 17 octombrie are în primul rând valoarea unei demonstrații tehnologice.
Publicul din România a putut vedea în același loc trei dintre cele mai noi platforme umanoide Unitree: R1, G1 și H2, alături de un robot patruped.
Următorul pas ar fi mai important decât demonstrația.
Dacă discuțiile despre colaborări cu universități, firme, ISU sau SMURD vor produce proiecte concrete, roboții ar putea trece de la scena unei conferințe la laboratoare și aplicații reale din România.
Pentru moment, acestea sunt posibilități aflate în discuție.
Ceea ce poate fi spus deja cu certitudine este că roboții umanoizi au început să devină mai mici, mai ieftini și mai accesibili pentru cercetare și dezvoltare, iar distanța dintre un prototip spectaculos și un produs pe care o universitate sau o companie îl poate cumpăra se reduce.