La 1 noiembrie 2024, acoperișul din beton al gării din Novi Sad, al doilea oraș ca mărime din Serbia, s-a prăbușit, ucigând 16 persoane. Tragedia a fost percepută imediat ca un simbol al corupției generalizate, iar criticii au asociat renovarea defectuoasă a gării cu implicarea directă a președintelui Vučić în proiect. „Prăbușirea acoperișului a fost picătura care a umplut paharul”, a declarat Helena Ivanov, de la grupul de reflecție Henry Jackson Society.
Din acel moment, protestele săptămânale ale studenților din campusurile universitare și de pe străzile orașelor s-au extins rapid într-o mișcare națională. Fermieri, actori și judecători s-au alăturat tinerilor, iar în martie 2025 Belgradul a găzduit cea mai mare manifestație antiguvernamentală din istoria Serbiei. Fără lideri formali, studenții s-au organizat prin adunări plenare și au reușit, potrivit Digi24, să transforme elanul emoțional într-o structură capabilă să apere corectitudinea la secțiile de votare.
Când Vučić a anunțat alegeri anticipate luna trecută, mișcarea era deja pregătită să facă pasul următor. Sub denumirea „Lista Studenților – Studenții Câștigă”, au prezentat candidați pentru toate cele 250 de locuri din parlament. Paradoxal, printre candidați nu se afla niciun student — o decizie calculată, deoarece electoratul probabil nu ar fi votat pentru o listă fără experiență de viață.
De la stradă la parlament
Candidatul principal al listei a fost Ilija Srdanović, cardiolog la Novi Sad, care a marșăluit alături de studenți spre Belgrad în săptămâna premergătoare alegerilor. „Energia este de neoprit”, a declarat el. Printre cei cel puțin 135 de candidați estimați să fi câștigat locuri în parlament se numără fostul star al baschetului Dejan Bodiroga, actorul Tihomir Stanić, cântărețul de operă Nikola Mikić și fostul guvernator al Băncii Naționale a Serbiei, Dejan Șoșkić, al cărui nume a fost deja avansat pentru o funcție de conducere.
Gordana Delić, șefa programului pentru Balcani al German Marshall Fund din SUA, a descris votul ca pe un veritabil referendum.
„Mesajul a fost clar: statul de drept, nu guvernarea prin lege.”
Cel mai simbolic moment al nopții electorale a fost dispariția taberei de corturi pro-Vučić din Parcul Pionierilor din centrul Belgradului, înființată cu 18 luni în urmă în fața Parlamentului sârb. Gardurile metalice au fost dărâmate în strigătele „Vučić pleacă”, iar pe rețelele sociale studenții au transmis: „Serbia este liberă.”
Ce urmează pentru Serbia
Deși nu au candidat ei înșiși, studenții rămân o forță de presiune. Programul în 11 puncte al mișcării prevede eradicarea corupției printr-o unitate de poliție specializată, epurarea din Ministerul de Interne a celor care au reprimat protestatarii, reformarea peisajului mediatic și eliminarea numirilor politice în conducerea întreprinderilor publice. Vučić și Partidul Progresist Sârb neagă acuzațiile de corupție și de control al presei.
Chiar și după ce a recunoscut înfrângerea duminică seară, Vučić a acuzat fără dovezi că mișcarea ar fi beneficiat de sprijinul unor „țări europene și al statului profund american”. Deputații aleși vor avea acum sarcina concretă de a transpune în instituții un program electoral construit pe stradă.