252 de studenți au construit 31 de aplicații IT. Cum au lucrat șase universități cu industria tech

252 de studenți din șase universități din România au finalizat stagii de practică și au lucrat la dezvoltarea a 31 de aplicații în cadrul proiectului META-PRO, desfășurat între noiembrie 2024 și octombrie 2026. Programul, implementat de compania METAMINDS și finanțat în principal din Fondul Social European Plus, a urmărit apropierea pregătirii universitare de modul în care sunt dezvoltate proiectele în industria IT.

Participanții au lucrat la analiză, proiectare și testare software sau hardware și au trecut prin etapele construirii unui produs tehnologic, de la identificarea unei probleme până la realizarea unui prototip funcțional de tip MVP.

MVP vine de la Minimum Viable Product: o versiune suficient de dezvoltată a unui produs încât să poată fi testată și să ofere primele informații despre funcționarea ideii.

Pentru studenți, modelul este relevant deoarece seamănă mai mult cu activitatea unei echipe dintr-o companie decât cu un proiect universitar construit exclusiv pentru o notă.

31 de aplicații dezvoltate de studenți

META-PRO a fost implementat de METAMINDS în perioada 1 noiembrie 2024 – 31 octombrie 2026.

Potrivit bilanțului publicat de companie, în proiect au participat 252 de studenți, iar în cadrul activităților au fost dezvoltate 31 de aplicații.

Programul a urmărit ca studenții să exerseze competențe folosite într-un proiect tehnologic real:

analiza unei nevoi;

proiectarea soluției;

dezvoltarea software sau hardware;

testarea;

organizarea activității;

managementul proiectului;

comunicarea tehnică;

lucrul în echipă.

Comunicatul nu publică însă o listă detaliată a celor 31 de aplicații și nici indicatori privind câte dintre acestea au continuat după finalizarea stagiilor sau au devenit produse utilizate comercial.

Din acest motiv, cifra trebuie tratată drept un rezultat al procesului educațional, nu automat drept 31 de startupuri sau produse lansate pe piață.

Ce universități au participat

Proiectul a lucrat cu studenți din șase instituții de învățământ superior:

Academia de Studii Economice din București, inclusiv Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică;

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Automatică și Calculatoare;

Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor;

Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, Facultatea de Inginerie Mecanică și Electrică;

Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București, prin mai multe facultăți din zona automaticii, electronicii și antreprenoriatului;

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, inclusiv un parteneriat cu Scandia Sibiu.

Lista arată că proiectul nu a fost limitat exclusiv la studenții de Informatică.

Au fost implicate domenii precum automatică, electronică, inginerie, economie, contabilitate și chiar industrie alimentară, în funcție de universitate și de partenerul de practică.

Toți cei 252 de participanți au făcut practică

Potrivit rezultatelor publicate de implementator, cei 252 de participanți au finalizat stagiile de practică și au primit documente care atestă parcurgerea lor.

Aceiași 252 de studenți au terminat și un program de formare în competențe antreprenoriale și au fost certificați.

Participanții au primit și o subvenție de 6 lei pentru fiecare oră de activitate, conform regulilor proiectului. În total au fost acordate 252 de astfel de subvenții.

A fost dezvoltată și o platformă prin care studenții s-au putut înscrie la stagiile de practică.

De ce contează practica pentru un student IT

Într-o facultate tehnică, un student poate învăța programare, baze de date, algoritmi, electronică sau arhitecturi de sisteme.

Într-o companie apar însă și alte cerințe.

Trebuie să înțeleagă cerințele unui proiect.

Să lucreze cu termene.

Să explice ce face altor membri ai echipei.

Să testeze.

Să refacă o soluție atunci când prima variantă nu funcționează.

Să primească feedback.

Să preia responsabilitatea pentru o componentă care trebuie să funcționeze împreună cu munca altor persoane.

META-PRO a fost construit tocmai în jurul acestei diferențe dintre cunoașterea academică și activitatea într-o echipă profesională.

Studenții au trecut prin logica unui produs, nu doar a unei teme

Unul dintre elementele interesante ale proiectului este folosirea modelului MVP.

Într-un proiect universitar clasic, obiectivul poate fi să demonstrezi că ai înțeles o tehnologie.

În dezvoltarea unui produs apare o întrebare suplimentară: rezolvă ceva util pentru cineva?

Procesul descris în META-PRO a pornit de la identificarea unei nevoi și formularea unei soluții și a continuat până la construirea unui prototip funcțional.

Acest mod de lucru este întâlnit frecvent în companiile tech și startupuri, unde o echipă încearcă să testeze relativ repede dacă o idee poate funcționa înainte de a investi timp și bani într-o versiune complexă.

Aproape 4,93 milioane de lei pentru proiect

Valoarea totală a META-PRO este de 4.925.955,75 lei.

Din această sumă:

3.977.667,32 lei reprezintă finanțare nerambursabilă din Fondul Social European Plus;

701.941,29 lei provin din bugetul național;

246.347,14 lei reprezintă contribuția proprie a beneficiarului.

Proiectul a fost finanțat prin Programul Educație și Ocupare 2021–2027 și are codul MySMIS 317673.

Raportat simplu la cei 252 de participanți, bugetul total înseamnă aproximativ 19.500 de lei pentru fiecare student inclus în proiect.

Această împărțire este doar un calcul orientativ: bugetul a acoperit și organizare, formare, platformă, personal, management și celelalte costuri ale proiectului, astfel că suma nu reprezintă bani primiți individual de studenți.

Ce nu știm încă despre rezultate

Bilanțul proiectului oferă multe date despre participare și activități.

Nu oferă însă, cel puțin în materialul publicat, indicatori privind:

câți studenți s-au angajat ulterior în IT;

câți au primit oferte din partea companiilor unde au făcut practica;

câte dintre cele 31 de aplicații sunt utilizate în continuare;

câți participanți au pornit o afacere;

cum au evoluat competențele lor comparativ cu un grup de studenți care nu a participat.

Aceste informații ar fi necesare pentru a măsura efectul proiectului asupra inserției profesionale pe termen mai lung.

Deocamdată, putem spune cu certitudine că 252 de participanți au parcurs activitățile și că au fost dezvoltate 31 de aplicații, deoarece acestea sunt rezultatele raportate de implementator.

De ce legătura dintre facultate și companii devine tot mai importantă

Primul job în tehnologie poate crea o problemă aparent simplă: companiile caută experiență, iar absolventul are nevoie de primul job tocmai pentru a acumula acea experiență.

Stagiile de practică pot reduce această distanță.

Un student poate ajunge la primul interviu având deja experiența unui proiect realizat în echipă, un prototip pe care îl poate prezenta și o imagine mai clară despre cum funcționează munca într-o companie.

Pentru universități, colaborarea cu industria poate oferi și informații despre tehnologiile și competențele folosite efectiv în piață.

Pentru companii, practica oferă acces la studenți pe care îi pot vedea lucrând înainte de recrutare.

META-PRO a încercat să construiască exact această legătură între cele două medii.

Cele 31 de aplicații sunt partea vizibilă a proiectului

Cifra care atrage cel mai repede atenția este cea a aplicațiilor.

Pentru studenți, însă, rezultatul mai relevant poate fi experiența acumulată în proces.

Să construiești un prototip presupune inevitabil să descoperi că o idee trebuie modificată, că o funcție nu merge, că cerințele se schimbă sau că membrii echipei trebuie să găsească o soluție comună.

Aceste experiențe sunt greu de reprodus exclusiv printr-un curs teoretic.

Proiectul META-PRO se încheie pe 31 octombrie 2026, după doi ani de implementare.

Bilanțul anunțat până acum este de 252 de studenți care au finalizat practica și formarea antreprenorială, șase universități implicate și 31 de aplicații dezvoltate. Următoarea întrebare relevantă va fi câte dintre aceste experiențe se vor transforma în joburi, proiecte continuate sau afaceri pentru participanți.

Noutăți

Nu rata

Alte articole

Mai mulți paznici nu rezolvă bullyingul. Ce cer organizațiile pentru protecția copiilor după violențele din școli

Violența în școli a revenit în centrul dezbaterii publice după cel puțin șase incidente grave produse în cinci zile. Guvernul a anunțat suplimentarea pazei,...

Tinerii din China au început să „crească” cărămizi. Ce se află în spatele trendului cu milioane de vizualizări

Unii tineri din China au început să „crească” cărămizi: găsesc o cărămidă veche, o udă periodic și urmăresc cum pe suprafața ei apare treptat...

Elevii învață să recunoască bullying-ul prin jocuri de rol și studii de caz: programul „Clasa în care toți contează” ajunge în trei școli ieșene

Elevii din trei școli ieșene învață să recunoască situațiile de bullying prin jocuri de rol, exerciții de cooperare și studii de caz, într-un program...