Tinerii români născuți în Italia încep să ia în calcul o carieră în România. Salariile nu sunt însă singurul criteriu

Tinerii români născuți în Italia, în special cei cu studii universitare, încep să privească România și ca pe o posibilă destinație profesională. În anumite domenii și în marile orașe, aceștia pot găsi salarii de început comparabile sau chiar mai mari decât ofertele primite în Italia, susține consulul general al României, Cosmin Dumitrescu.

Diplomatul a vorbit despre studenți, masteranzi, absolvenți și doctoranzi din a doua generație a diasporei românești. Mulți s-au născut și au crescut în Italia, cunosc puțin România și au primit de la părinți o imagine formată în perioada în care țara oferea mai puține oportunități economice.

Potrivit acestuia, unii tineri descoperă că filialele din România ale companiilor multinaționale pot oferi pentru anumite poziții de început salarii de peste 1.000 de euro, nivel care poate depăși ofertele întâlnite de absolvenți în Italia. Afirmația descrie experiențe observate de reprezentantul consular, dar nu este rezultatul unui studiu statistic asupra tuturor absolvenților din cele două țări.

Comparația trebuie făcută pentru fiecare profesie, oraș și ofertă în parte. Salariul nominal reprezintă doar unul dintre elementele care decid dacă mutarea în România este avantajoasă.

A doua generație a diasporei cunoaște România mai ales prin poveștile părinților

Prima generație de români plecată în Italia a emigrat, în multe cazuri, într-o perioadă în care diferențele salariale și de nivel de trai dintre cele două țări erau mult mai mari decât astăzi.

Copiii acestor familii au crescut în sistemul educațional italian, vorbesc limba și au rețele sociale și profesionale construite acolo. România poate fi pentru ei țara părinților și a vacanțelor, fără să fie automat percepută drept un loc în care și-ar putea construi cariera.

Cosmin Dumitrescu spune că tinerii din această generație manifestă tot mai mult interes pentru realitatea actuală a României. Atunci când află despre salariile și oportunitățile existente în București și în alte centre economice mari, unii încep să ia în calcul o mutare.

Imaginea transmisă în familie poate rămâne legată de România de acum 15 sau 20 de ani. În acest interval, orașe precum București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Brașov au atras investiții și companii internaționale, iar anumite domenii au ajuns să ofere venituri apropiate de cele din sudul Europei.

Această dezvoltare nu este însă uniformă. Diferențele dintre marile centre economice și orașele mici sau zonele rurale rămân importante.

În ce domenii pot apărea salarii competitive

Un absolvent cu studii internaționale și cunoștințe bune de italiană, română și engleză poate avea un avantaj în sectoarele care lucrează cu piețe externe.

Printre domeniile în care pot exista oportunități se numără:

• tehnologia informației;
• ingineria;
• serviciile financiare;
• consultanța;
• centrele de servicii pentru companii;
• vânzările internaționale;
• logistica;
• industria auto;
• construcțiile;
• marketingul și comunicarea;
• serviciile medicale și farmaceutice.

O companie care deservește clienți italieni poate căuta persoane care înțeleg limba, cultura și modul de lucru din Italia, dar care pot colabora și cu echipele din România.

Pentru un astfel de candidat, experiența biculturală devine o competență profesională, nu doar o parte a identității personale.

Pozițiile foarte specializate pot oferi salarii peste media națională. În mai 2026, câștigul salarial mediu net din România a fost de 5.684 de lei. Cele mai ridicate medii au fost în activitățile de programare și consultanță IT, cu 13.150 de lei, și în extracția petrolului și gazelor, cu 12.405 lei. În alte servicii, media netă era sub 2.900 de lei.

Aceste date arată de ce nu este corect să se vorbească despre un singur „salariu din România”. Diferențele dintre sectoare sunt foarte mari.

Nici piața muncii din Italia nu oferă automat salarii mari absolvenților

Italia are o economie mai mare și un nivel general al veniturilor superior României, dar tinerii întâmpină dificultăți legate de salariile de început, contractele temporare și accesul la posturi stabile.

Datele Institutului Național de Statistică din Italia arată că, în 2022, angajații sub 30 de ani câștigau în medie cu 36,4% mai puțin pe oră decât persoanele de peste 50 de ani. Angajații cu contracte pe perioadă determinată primeau cu 24,6% mai puțin decât cei cu contracte nedeterminate.

Aceste statistici nu înseamnă că orice absolvent italian primește aproximativ 1.000 de euro și nici că România oferă în general salarii mai mari. Ele arată că debutul profesional poate fi dificil și într-o economie occidentală.

Italia nu are un salariu minim național unic stabilit prin lege. Nivelurile salariale sunt negociate în principal prin contracte colective, ceea ce face comparația cu România mai complicată.

Un absolvent trebuie să compare oferta concretă, nu doar salariul mediu al țării.

Salariul trebuie comparat cu prețurile și costurile locuirii

O ofertă de 1.200 de euro în România poate părea mai atractivă decât una de 1.100 de euro în Italia. Diferența reală depinde însă de oraș, chirie, transport și serviciile de care are nevoie persoana.

În București, Cluj-Napoca sau alte centre universitare, chiriile pot consuma o parte importantă din venitul unui tânăr. În orașele italiene mari, costurile pot fi și mai ridicate, dar diferența nu este identică pentru fiecare localitate.

Trebuie analizate:

• salariul net;
• chiria și garanția solicitată;
• costurile utilităților;
• transportul;
• prețul alimentelor;
• serviciile medicale;
• contribuțiile sociale;
• beneficiile oferite de angajator;
• posibilitatea de a lucra de acasă;
• costurile mutării.

Un tânăr care are o locuință de familie în România poate păstra o parte mai mare din salariu decât unul care trebuie să plătească o chirie într-o zonă scumpă.

În același timp, un contract din Italia poate oferi protecție socială, concedii, perspective de promovare sau servicii publice pe care candidatul le apreciază mai mult decât diferența salarială imediată.

Puterea de cumpărare este mai relevantă decât simpla transformare a salariului în euro.

România are salarii în creștere, dar și dificultăți pentru tinerii aflați la început de carieră

Creșterea salariilor din anumite domenii nu înseamnă că integrarea tinerilor pe piața muncii este ușoară.

În primele luni ale anului 2026, candidații români cu vârste între 18 și 24 de ani au trimis peste 1,2 milioane de aplicații prin platforma eJobs, cu aproape 30% mai mult decât în perioada similară din 2025. În același timp, rata șomajului în rândul persoanelor sub 25 de ani era de 28,2%, potrivit datelor citate de Mediafax.

Eurostat arată că România avea în 2025 una dintre cele mai reduse rate de angajare pentru absolvenții recenți din Uniunea Europeană: 72,7%. Italia se afla puțin mai jos, cu 71,8%, iar media europeană era de 83%. Indicatorul analizează persoanele de 20–34 de ani care au terminat studiile cu unu până la trei ani înainte.

Cele două țări au, așadar, probleme diferite, dar comparabile privind trecerea de la educație la un loc de muncă stabil.

România poate oferi salarii atractive pentru anumite profiluri bine pregătite, în timp ce numeroși tineri fără experiență sau cu calificări mai puțin căutate continuă să întâmpine dificultăți.

Un absolvent din diaspora poate avea avantaje pe care angajatorii le caută

Tinerii formați în Italia pot veni cu experiențe utile pentru companiile din România:

• cunoașterea fluentă a limbii italiene;
• familiaritate cu două culturi;
• studii realizate într-un alt sistem;
• contacte profesionale externe;
• capacitatea de a lucra în echipe internaționale;
• înțelegerea pieței italiene;
• mobilitate între cele două țări.

Aceste competențe pot fi importante pentru firmele care exportă, oferă servicii clienților italieni sau fac parte din grupuri multinaționale.

Tânărul nu trebuie să presupună însă că o diplomă obținută în Italia garantează automat un salariu ridicat. Angajatorii pot solicita experiență, competențe tehnice, portofoliu și cunoașterea pieței locale.

Pentru profesiile reglementate, precum medicina, arhitectura sau unele specializări juridice, poate fi necesară recunoașterea calificării și îndeplinirea unor condiții profesionale în România.

Revenirea poate fi temporară, nu neapărat definitivă

Libera circulație din Uniunea Europeană permite unui cetățean român să lucreze în România sau Italia fără să transforme alegerea într-o decizie definitivă.

Un tânăr poate accepta un stagiu sau un post în România pentru câțiva ani, poate acumula experiență și apoi se poate muta din nou.

Companiile internaționale permit uneori transferuri între filiale, iar activitatea la distanță face posibilă colaborarea cu firme din altă țară.

Pentru generația crescută între două culturi, cariera poate fi construită în mai multe spații. „Revenirea” nu înseamnă întotdeauna întoarcerea permanentă în localitatea părinților, ci alegerea unei oportunități profesionale într-un oraș românesc.

Această mobilitate poate aduce României competențe, contacte și idei dezvoltate în străinătate.

Ce trebuie verificat înaintea unei mutări

Un tânăr interesat de o ofertă din România ar trebui să solicite informații clare despre:

• salariul net, nu doar brut;
• perioada de probă;
• tipul contractului;
• programul de lucru;
• politica de lucru la distanță;
• asigurarea medicală;
• bonusurile și beneficiile;
• costurile relocării;
• posibilitățile de promovare;
• limba folosită la serviciu.

Este utilă compararea mai multor oferte din același domeniu și discutarea cu persoane care lucrează deja în companie sau în orașul respectiv.

O ofertă salarială bună poate ascunde un program excesiv, lipsa stabilității sau puține oportunități de dezvoltare. O ofertă inițială mai redusă poate include formare, promovare rapidă și beneficii importante.

Decizia trebuie bazată pe întregul pachet profesional și pe calitatea vieții, nu numai pe suma anunțată lunar.

Afirmația privind interesul tinerilor trebuie confirmată prin date mai ample

Declarațiile consulului indică o tendință observată în contactele cu tineri din diaspora, dar articolul Mediafax nu prezintă numărul persoanelor intervievate, domeniile lor sau câți s-au mutat efectiv în România.

Nu se poate concluziona, pe baza acestor declarații, că majoritatea tinerilor români născuți în Italia doresc să se stabilească în România.

Pentru evaluarea fenomenului ar fi necesare date despre:

• numărul tinerilor care solicită informații profesionale;
• domeniile în care sunt interesați să lucreze;
• ofertele primite;
• numărul celor care se angajează efectiv în România;
• durata șederii;
• motivele pentru care rămân sau pleacă din nou.

Informația importantă este că România începe să apară pe lista opțiunilor pentru o categorie care, în urmă cu câțiva ani, putea să nu o considere o destinație profesională.

Pentru tinerii români născuți în Italia, România poate oferi în anumite domenii salarii competitive și posibilitatea de a valorifica o identitate biculturală. Oportunitatea există, dar trebuie verificată prin oferte concrete, costuri reale și perspective de carieră.